Page 98 - 1901-11
P. 98
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 262 —1901.
Situaţia în Austria. Din Viena se că-şl simte capul fârte sănătos, dâr că pi- un bărbat fruntaş maghiar pentru asuprirea
anunţ&r Viaţa parlamentara e dominată de ciârele nu-1 mai ţin. „Un duşman mai puţin". fraţilor de aici. (!)
acţiunea împăcării. Minisfcru-preşedinte Koer- * piavul „Alkotmâny scrie şi el des „Bp. H. se oonsolâză, că urmările ao-
44
44
ber vrâ să folosâsoă vacanţa de Crăciun pre mârtea lui V. A Urechiă. Organul par
în oamerâ a anunţat mârtea lui Ure- tivităţii lui Urechiă nu vor fi durabile pen-
pentru a trata ou bărbaţii de] încredere ai tidului poporal spune, oă „Urechiă ca po
chia ministrul de justiţie Stoicesou în şe tru-că Maiorescu ar fi soris în criticele sale,
Germanilor şi Cehilor. împăratul a primit
dinţa de Vineri, 6 Decemvrie, âr M. Phe- litician, istorio şi publicist a fost mare duş oă direoţia soienţifică inaugurată) de Şincai,
Vineri pe Koerber într’o lungă audienţă,
reohyde, preşedintele oamerei, face o scurtă man al maghiarismului şi pe unde a putut, Maior şi cea politioă inaugurată de Bărnuţ
după oare Koerber a presidat un consiliu
biografie a lui Urechiă spunând, că a fost şî-a dat tâtă silinţa, să facă rău Ungurilor, şi al căror popularisator a fost Ureohiă,
de miniştri. însă în tâte părţile a făcut fiasco (?) Cu s’ar basa pe minciuni.
în luptele publice un apostol al învăţămân
tului. Preşedintele propune, ca să se aso- deosebire la oonfereuţele interparlamentare Etă cum scrie pressa maghiară despre
44
oieze şi camera la doliul senatului, numind — fiice „Alkotmâny —■ căuta Urechiă să în- Urechiă.
f V. A. Urechiă. 0 delegaţie, oare s’o represinte la înmor grâscă Ungaria, dâr şi acolo l’au combătut
4
mântarea aoestui mare bărbat. De asemeni pe înfocatul Român* .
Bucuresci, 7 De o. 1901. Din streinătate.
d-sa propune ridioarea şedinţei în semn de piarul „Alk.“, care se laudă cu iubi
Astăzi conducem la locaşul de veci pe doliu. Şedinţa s’a ridicat la ârele 2.10. rea sa de adevăr, dâcă şi-ar fi dat puţină Jteînoirea triplei alianţe. Un fiia-
V. A. Urechiă. Ţâra întrâgă, întreg neamul La senat în aceeaşi fii preşedintele ostenelă, şî-ar fi economisit reproşul, de a rist rus a interviewat pe fostul ministru
românesc, a îmbrăcat haina de doliu şi îşi Eugen Stătesou aduce la cunoscinţa sena scrie un mare neadevăr, când afirmă, că italian Luzzatti despre reîuoirea triplei
esprimă profundul regret pentru perderea torilor trista veste. Propune ridioarea şe Urechiă a fost duşmanul Maghiarilor. alianţe. Luzzatti a cjis: „Relaţiile nâstre
acestui fiu ales. dinţei în semn de doliu. Senatorul N. Cră- * ou Francia au schimbat mult posiţia ce o
A scris, a vorbit şi a luptat pe tâte bunesou aduce elogii memoriei lui V. A. Foile unguresc! n’au ales niol-odatâ ooupăm afiî faţă de Germania şi Austro-
căile pentru idealul naţional al Românilor. Urechiă. P. Grădişteanu (plângând) oere espresiunile când a fost vorba de aotivita- Ungaria. Cred, că Italiei i-ar fi greu a eşi
T6te încercările pentru desvoltarea cultu guvernului să dispună a se faoe funerarii tea şi de persâna lui Urechiă. Ne-am fi aş din alianţă, dâr ea nu va fi legată ou că-
rală şi artistică a poporului, tâte înceroă- naţionale rămăşiţelor lui V. A. Urechiă. teptat însă, ca cel puţin acum după mâr tuşile de pănă aoum şi sfera ei de activi
rile pentru a-se apăra causa sfântă a nea P. S. Aurelian, ministru de interne, laudă tea lui, „civilisaţia maghiară , cu care atât tate ar fi mai mare . Un alt politician ita
44
44
mului, au găsit la V. A. Urechiă îmbărbă activitatea lui Urechiă şi răspunde, că gu de mult se făleso, să le fi inspirat senti lian a fiis: „Cred, că tripla alianţă va fi
tare, ajutor, cuvânt cald însufleţitor. vernul a şi luat cuvenitele disposiţii pentru mente mai umanitare faţă de adversarul reînoită, însă ou totul pe alte base, mai fa
Pâte că n’a fost un scriitor de estra- funerariile decedatului. Eug. Stătescu învită căfiut sub câsa morţii şi din condeiul scri vorabile pentru Italia. Nici nu va mai fi
ordinară valâre, nici orator neasămuit, nici pe senatori să partioipe în corpore la în bilor perciunaţi să fi eşit espresiunl mai aşa fiioând o alianţă, ci numai o îuţelegere
chiar istoric cu ouvânt hotărîtor, dâr a fost mormântarea lui Urechiă, Sâmbătă la ârele urbane faţă cu memoria unui adversar al asupra unor anumite oestiuul importante.
un esemplu de iubire de neam, de muncă, 2 p. m. şovinismului jidano-magfiiar, dâr amio sin Apropierea franoo-italiauă a dat o mare
*
de dorinţa de a vedâ înflorind literele şi cer al poporului maghiar. lovitură triplei alianţe. Pentru Italia, care
Deşi s’a anunţat, oă înmormântarea
artele. Ne-am înşelat, piarele şoviniste se acum se găsesce în bune raporturi cu
lui V. A. Ureohiă se va face fără nici o
In teatru, în novelistică, în istorie, desbracă de simţul uman, — ca şi maro- Francia, nu e actualmente favorabil, dâoă
pompă, totuşi în urma intervenţiei Regelui
Urechiă a lăsat lucrări interesante, cari se deurii, cari jăfuesc cadavrele de pe câmpul se află în câtuşi şi dâcă e o minge de joo
1 s’au făcut funerarii naţionale.
vor asculta şi ceti în totdeuna, pentru-oă de luptă — şi uită de oea mai elementară în manile Germaniei şi Austro-Ungariei .
44
Viuerî sâra la ârele 6, oorpul regre
ele t6te respiră caldul lui patriotism, pen pietate în faţa cadavrului marelui defunct.
tatului bărbat a fost transportat la biserica Francia şi Germania. ţ)iarul fran-
tru-oă în tâte predomină acea idee mare, „Egyet 44 scrie următârele: „In ârele
Sf. Gheorgfie şi aşefiat pe un catafalc în oes „ Aut oriti* oublicâ nu art.icul al lui
care l’a înoăldit în întrâga lui viâţă. înaintate ale nopţii am primit soirea tele
faţa altarului. Carul funebru a fost urmat Cassagnac asupra disoursului, ce l’a ţinut de
Vremea îi albise de mult părul, dâr grafică din Bucuresol, care anunţă cu pu
de membrii familiei, membrii comitetului putatul Massdbuau pnvitor la Francia şi
inima îi rămăsese tot tînără şi nu era nici ţine cuvinte mârtea lui Vasile Urechiă,
central al Ligti, oomitetul Ateneului Ro Germania. Cassagnac cjice, că slăbiciunea
unul dintre tineri, care să-i fi putut lua faimosul preşediute al Ligei culturale ro
mân şi de diferite delegaţii ale institnţiu- Franoiei stă în aceea, oă ea vrâ sâ fiă
înainte, când era vorba de oestiunea na mâne. Maghiarii au scăpat prin mârtea lui
mlor oultorale. drâptă în acelaşi timp şi faţă de Anglia şi
ţională. Urechiă de cel mai mare, cel mai năpraz-
Corâne s’au depus din partea Rege faţă de Germania. A sunat ora, fiice auto
Vecinie în luptă. Nimeni nu putea să nio şi cel mai tenace duşman al lor. Toc
lui, a consiliului de miniştri, senatului, rul, când Francia trebue sâ alâgă între una
publioe în ţâră, sâu în ori oare altă parte mai astăfil publicasem un articol despre
camerei, Aoademiei Române, Ligei Cultu din douâ, dâcă nu vrâ ca sâ fie nimicită
a lumei un articol, câte-va rîndurî, prin acea politioă perfidă, pe care Urechiă a
rale şi a secţiunilor din provincie, sooieta- prin cheltuelile enorme. La apropierea de
care să se fi încercat a aduoe cea mai mică purtat’o în faţa opiniuoei publice europeue
tea Tinerimea Română, Tinerimea Română : Germania se gândesc afil toţi aoeia, cari fac
atingere drepturilor poporului român, fără contra Maghiarilor şi în interesul fantâmei
din Cluşifi, Societatea Maoedo-românâ, So- politică practioâ şi nu se închină sentimen
oa să fi primit imediat un răspuns dela V. panromâne. Amărăciunea nâstră asupra lup
oietatea Italiană, Teatrul Naţional, Casa de talismului.
A. Urechiă. Şi nu lipsia dela uiol un con tei necinstite (!) ni-a dictat unele cuvinte
depuneri, Lioeul din Galaţi, facultatea de
gres, dela nici o adunare, în care se dis- pe cari suntem deprinşi a-le întrebuinţa Itdsboiul din Africa-de-Sud. Lui
litere şi filoaofie din Buouresol, societatea
44
outau drepturile poporelor. La tâte aoeste numai faţă cu cei mai înverşunaţi inimici. „Standard i-se anunţă dm Pretoria cu
albaueză „Drita otc. eto.
44
adunări, el se înfăţişa oa sentinelă neador Vestea, pe care o primim noptea târfiiu, data de 6 Dec., că din mai multe semne
înmormântarea s’a început astărjl la
mită a drepturilor neamului românesc. ne face impresia unei justificări dumnecţeescl reiese, că Burii îşi reîncep activitatea. In
ârele 2. Serviciul îumormântărei a fost ofi
El n’a păstrat nimic pentru el; a dat ciat de archiereul Nifou Ploeşteanul, asis a înşelătoriei şi a minciunilor lui, pe cari Oranje eu eşit la ivâlă mai multe trupe
tot ţărei... până şi oărţile şi galeria de ta tat de un număros cler. Au asistat la acâstă nici odată nu le putem ierta.... Urechiă a bure, între cari una mai mare condusă,
blouri, unica avere, ce ar fi putut să lase tristă ceremonie maiorii Baranga şi Aurel participat mai la tâte conferenţele inter probabil, de Deivett — Din Bruxelta se
fiilor să , s’a dus să împodobeseă oraşul Demetresou, oa representanţl ai Regelui, parlamentare. Scria broşuri în limba fran- anunţă, că Botha a vestit pe Kriiger, că
4
Galaţi şi să formeze acolo un focar răspân- apoi D. Sturdza, preşedintele consiliului şi cesă, italiană, româuă. Colabora la tâte re actualmente 16,000 de Buri luptă contra
ditor de lumină şi de frumos. miniştrii Aurelian, Pallade, Haret, Ionel I. vistele europene, cari serviau interesele d« Euglesilor.
rassâ ale lalinismnlui. Cu graiul şi cu con
* C. Brătianu, Stoicescu, Missir, preşedinţii Rusia şi Bulgaria. De ourâud co
deiul dovedia mereu necesitatea unirei tu
oorpurilor legiuitâre, senatorii în corpore, mandantul corpului de armată din Varşo
Ilustrul defunot a trimis cu o fii îna turor Românilor, legitimitatea istorioă a
delegaţiunl din partea universităţilor din via generalul rus Bogoliubov a fost la Sofia,
inte de mârtea sa o soriaâre bibliotecaru unirei cu România a părţilor locuite de
Iaşi şi Bucuresol, ai Academiei, Ateneului, unde a avut dese îutîlnirl ou oticerii supe
lui fundaţiunei Urechiă din Galaţi, Valeriu Românii din Transilvania, asuprirea Româ
44
Ligei, sooietăţii „Oarpaţii (ou drapel), apoi riori bulgari şi ou ministru de râsboiil Fu-
Surdu, în oare spune într’o formă glumâţă, nilor din Transilvania, tăgăduia supremaţia
societăţile albaneze Dituria şi Drita etc. cbo. prilcov. După reîntorcera lui în Rusia un
rassei maghiare şi din tot sufletul rîrnia
Onorurile militare au fost date de ba alt general rus Budanovslcij s’a dus la So
ca să înfrângă unitatea statului maghiar şi
talionul 3 şi 7 de vînătorî, 1 bat. de geniu, fia, unde i-s’a făcut o primire din cele mai
fără oa să mai producă vr’o sensaţie. In s3 libereze pe Românii din patrie de sub
şi 2 baterii de artilerie, 1 esoadron de ro cordiale. EI fu ospătat de principele Fer-
fine încep să se umfle şi buzele şi să ples- suveranitatea statului maghiar . .
44
şiori şi 2 plutâne de gendarmî. Trupele de dinand la un banchet la care au fost invi
nâscă. In gâtlej omul are sensaţ'a unei „Egyet. publicând şi câte-va. date
44
infanterie erau puse sub comanda oolone- taţi toţi dignitarii militari. Despre călătoria
masse grele şi îl chinue fel de fel de ve biografice, vorbesce de profesura lui Ure
lului Hiotu, âr îutrâga paradă o oomauda celui din urmă se scie, că a stat în legă
denii. Cugetele nu mai sunt, deoât nisce chiă din laşi şi numesoe acest oraş pe
generalul Teii. tură cu reîntârcerea emigranţilor bulgari
scântei, ce apar oa fulgerul spre a dispărâ 1
Discursuri au pronunţat Sp. Haret în limba sa : „lăsztăsâr *. în armata bulgară, menţinendu-şl rangurile
ârăşl.
numele guvernului, Gr. Tocilescu în numâle * ce le-au avut în armata rusâscă. Din inci
In aoest stadiu e imposibil ori ce aju Aoademiei, Ionescu Gion în numele Ate dentul acesta se anunţă, oă principele Fer-
44
tor, afară dâcă s’ar putâ prooura apă, oare neului, Valerian Urseanu în numele sena „B. H. — spune între altele, că Ure dinaud va călători anul viitor în Rusia.
s
să se târne în gură cu multă preoauţiune, tului, Vlădesou şi Elorescu din partea chiă a îuv ţat şovinismul la Aoademia din
u
căci şi acâsta produce un efect mai mult Ligei. 1l ldşzvdsăr (Iaşi) dela profesorii români
dureros, decât răooritor. Cortegiul a plecat dela bisefioă în or trecuţi acolo din Ardeal.
44
La 1893 — spune „Bp. H. — când SOIRILE DILEI.
Dâcă nu este apă la îndemână, se dinea următâre: Societăţile ou drapele şi
universitarii români i-au predat la Predeal
produce alienaţia. Acesta este stadiul nu corâne, decoraţiile 1B la număr pe 3 pe- — 26 Noemvrie v.
u
mit „blood swcat , a „sudorilor de sânge . rinl de oatifea, oierul, corul, carul funebru, drapelul fetelor româue din Sibiiu, Ureohiă
44
publicul, trăsura regală, trăsurile familiei, a vorbit aşa: „Iutre d vâstră vor fi pâte şi Prelegeri pentru meseriaşi. Eri,
In ultimul stadiu al morţii de sete,
armata. Cordânele au fost ţinute de d-niî candideţl de sinucigaşi. Dâcă dintre d-vâs- precum am auunţat, s’a ţiuut în localul
simptomele externe nu se sohimbă esen tră s’ar sinucide care-va, să o facă aoâsta Asociaţiunei pentru sprijinirea meseriaşilor
ţial. Aouma urmâză uscarea desăvîrşită a Sp. Haret, N. Crătunescu, C. F. Robesou,
Dimitriu. Cortegiul a străbătut strada Col- în aşa mod, ea şi cestiunea naţională să români, prima prelegere din partea d-lui
întregului corp. Călătorul epuisat pănă la profite din fapta lui. O oartuşă de dinamită profesor. I. Socaciu, preşedintele Asooiaţiu-
ţei, bulevardul Academiei şi s’a oprit în
estrem îşi smulge părul din cap şi se re
faţa universităţii, unde s’au pronunţat dis aruncată în faţa parlamentului din Buda nei. După o introducere, in care a arătat
pede în desperarea sa la spini şi tuleiele pesta nu numai, oă stinge viaţa sinuciga noţiunile principale din eoonomia politioă,
de cactus, ale oăror ghimpi îi străpung cursuri din partea studenţilor Petresou- şului, dâr aruncă tot-odată în aer şi aoea d-1 Socaciu a vorbit despre industria şi în
carnea, in loo să-i dea umefiâlă răcoritâre. Dîmboviţă, Gorănescu, Calavri şi din par casă, în care se făuresc legile contra naţio mod interesant şi olar a desvoltat istorioul
tea lui P. Maori, care a vorbit în numele
In acâstă stare nu mai este salvare. Aici nalităţii nâstre (!) meseriilor, tratând mai pe larg despre in
44
întră deja mortea în activitate. fii ari şti lor.
Astfel am dus la vecînicul locaş pe Ou soirea lui Uraohiă — continuă „Bp. stituţia aşa numitelor ţechiurî (bresle)
Etă ourn este mârtea produsă de sete. 44
entusiăstui naţionalist, al cărui spirit şi H. — s’a făcut şi conjuraţiuuea decemvi ajungând ou materialul despre care şl-a
Oniţâ. inimă ni-a rămas moştenirea. rilor, cari au pus jurământ la Geneva, că propus să trateze, pănă la sistemul cel mai
Stud. vor veni la Budapesta şi vor omorî câte nou, adecă la libertatea meseriilor şi regu-
