Page 99 - 1901-11
P. 99
Nr. 262—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
lamentarea lor prin legile statului. îatr’o s’ar fi esprimab oătră un eseeutor, oă „aces- Un bărbat, care a trăit 19 ani ca Dela Comună. îo şedinţele repre-
viitâre prelegere va continua vorbind des ta-i pămâut românesc". — AoelaşI c}iar pu- fată. ţ)iarului „Bohemia" i-se sorie din sentanţei nâstre comunale de Miercuri şi
pre actuala stare a industriei miol şi mari. blioă acuma o declaraţie a corpului didac Pilsen cu data de 5 Deo.: „între persâ- Joi, s’a desbătut asupra noului statut ge
La prelegerea de erl a asistat public nu tic dela numita şcolă, în care se cuprind nele, ce au sosit aicl.erî sâra cu trenul de neral de organizare pentru oraşul Braşov
meros, care a ascultat cu mult interes pe următârele cuvinte; „Declarăm, că nici la Pragft, era şi o fată, oare a devenit sus
I şi a noului statut de organisaţiune sil
conferenţiar. şcâla din Vajnafalva (Vajnafalva este o pectă poliţistului din gară prin figura şi vică. Noul proiect de statut general de
parte a oomunei Covasna), niol în Oovasna purtarea sa bărbstâscă. Dusă la poliţie, organisaţiune fusese presentat încă în
Gestiunea tricolorului in Balinţ.
nu esistă vre-un învăţător de naţionalitate fata a spus, că o ohiamă Maria Karfiol,
Joi în 5 Dec. s’a pertraolat înaintea jude 26 Iunie a. o. oomunităţii, care alese o
română la şcâla de stat". originară din Bnkowa, şi oă e în servioift
cătorului Aladar Kormos din Lugoş ces- comisiune cu însărcinarea de a-1 lua în des-
la proprietarul Gustav Theml din Oberge- batere preliminară. Comisiunea, în oare s’au
tiunea pretinsei demonstraţiunl cu tricolorul Societatea (le lectură „Andreiu Şa-
orgent.hal. Fata, dând motive de bănuială aflat şi membrii români d-nii I. Lengeru
din Balinţ. Aousa a susţinut’o Yiotor Şau- guna" va ţine şodiDţă publică joi, îu 29
şi la poliţie, fu dusă în faţa medioulni co şi A. Vlaiou, a făcut mai multe modificări
dor, substitutul procurorului, apărarea a Noemvrie v. .1901 îu memoria marelui ar-
munal Dr. Hegner, care descoperi, oă Ma prinoipiare. îu şedinţele din 4 şi 5 Decem
susţinut’o d-1 Ooriolan Bredicianu. Aousaţl chiereu Andreiu în sala cea mare a „Semina-
ria Karfiol — este bărbat. După descope vrie a. o. representanţa oraşului a primit
erau Vasile Drinovan, George Bublea, Iordan riului Andreian". începutul la 7 âre sâra.
rirea secretului, fata-flăc&u îşi povesti bio în desbatere generală proieotul, după oum
Oiosa, Petru Dismaueson, George Şelariu, Mariuimâsele oferte în favorul sooietaţii se
Ştefan Şelariu, Ioan Lazar şi George Io- vor cuita cu mulţămită în diare. grafia : La nasoerea sa fu treout din gre- l’a propus magistratul şi comisiunea per
şâlă în matrioulă oa fată, botezată pe nu manentă. în desbaterea specială după mai
neson,toţl loouitorl din Balinţ. Pe basa fa- Program : 1) Deschiderea şedinţei prin
mele Maria şi pănă în 4>’ia de astăzi, a multe modificări, statutul general de orgu-
siunei uniforme a aousaţilor, s’a constatat, preşed. societăţii Dr. George Prooa, prof.
trăit sub acest nume, îmbrăcat în haine fe- nisare fu primit. încât pentru statutul de
oii aoeştl 8 acuzaţi, invitaţi de comitetul sem. 2) „Imn studenţesc", de T. Cerne ese-
meesol. După-oe a ajuns la ounoscinţa sexu
aranjator al sfinţirei şcâlei, au eşit călări cutat de corul societăţii. 3) „Cuvânt festiv", organisaţiune silvică s’a decis a se înapoia
în banderiu ca să întâmpine în 3 Nov. pe rostit de Dimitrie Borcia, cleric în cursul lui său, a cerut la parochie şi la oomună magistratului orăşeneso pentru a-1 revisui.
rectificarea partidei sale în matriculă, însă
protopresbiterul din Balinţ. Eşind în drum al IlI-lea. 4) „Paul Chinezul", posie de I.
fără resultat. Mai târtjiu i-a fost ruşine de
le-a dat Andreiu Maxim, turtariu din Ba- Neniţescu, declamată de Ootavian Stoica,
batjocura lumei şi afară de aceea având şi Pensiunea învetătorilor.
linţ, câte-un steag tricolor românesc de hâr pedagog cursul al IIMea. 5) „Poveste" de >
un servioih bun, s’a jenat a-se denunţa sin
tie. Călăreţii au trecut la gară, unde au îu- I. Komzak, esecutată de orchestra societăţii. In şedinţa dela 7 Deo. n. a dietei
gură şi astfel a juoab mai departe rolul de
s
tâluit pe fibirăul, oare nu le-a c}' nimic şi 6) „Arta şi Religiunea" disertaţiune de fiind la ordinea (jdei desbaterea petiţiuni-
fată. Acuma a fost .în concediu la casa pă-
s’au întors în sat fără protopresbiter (oăcl George Tulbure, oleric în oursul al Ill-lea. lor, raportorul oonte Forgach A. spune, că
rintâscă, şi tocmai se afla în drum spre
aoesta sosise pe altă oale) şi au reîuapoiat 7) o) „Pe orisont departe", de Mendelssohn. mai multe reuniuni de învăţători au adresat
oomuua, unde îşi are servioiul. S’au făcut
steguleţele turtariului Maxim. La întrebarea b) „Pănă oâod ţineam ou codrul", de I. dietei petiţiunl, oerâud revisuirea, respective
oeroetărl telegrafice, oarl au confirmat
judecatoriului, an respuns ou toţii, că soia, Mateiu, esecutate de corul societăţii. 8) modificarea echitabilă a legei de pensiune
datele domnului „Maria". Ea a fost deci
■că acesta e tricolorul româneso, ba unul a „Electorale", poesie de I. Negruzzi, decla a învăţă!orilor. Petiţiile se dau ministerii-
tunsă, desbrăoată de hainele bărbătescl şi
scos şi şalul dela grumaz” arătând, oă şi mată de George Tooitu, olerio în oursul lor de instrucţie şi finanţe.
reţinută în arestul poliţinesc.
acesta e tricolor româneso. La întrebarea I-iu, 9) „Potporiul Il-lea românesc", de Deputatul Molnăr I. recomandă ca
dâoă cunosc oolorile statului român, au răs I. Mureşianu, esecutat de orchestra societăţii. merei să ia în oonsideraţiă deosebită cere
puns, oă ei cudosc stâgul ţării unguresc! şi D-1 Wezel Albert & fost 10 ani de rea învăţătorilor şi propune să se predea,
Representanţa orăşenescâ din Bra (jile rabin al comunităţii israelite ortodoxe
stâgul românesc,leu stâgul altor ţări nu-şl bat sprijiniudu-o, numitelor ministerii. — Ra-
şov este convocată în adunare generală or din Braşov. D-1 Wezel Albert, fiind ales de
capul. PL nipotenţiatul procurorului a oeruc să Ttowszhţ) oere acâsta ou atât mai vârtos, că
dinară pe tjiaa, de 11, eventual 12 Decem arebirabin la Turda din aoest incident
fie chemat la judecată preotul, învăţătorul şi asemeni rugărl află de obioeiti urechi surde
vrie 1901 la ârele 3 p. m. în sala dela d-1 Grunwald Albert, preşedintele comuni
turtariul Maxim din Balinţ, ca eventual să in ministeriul de culte. — Burta Odon
casa sfatului. tăţii publioă în foia maghiară din locali
schimbe acusa. Judecătorul a dat loc, după încă se alătură la propunerile amintite. —
tate un articol în oare relevâză meritele
pledoarii, oitării turtariului Maxim din Ba Societatea academică română din RatJcaţ/ propune, oa oamera nu numai să
acestui om drept, care plâoă din Braşov,
linţ şi a amânat pertractarea pe 11 Decem Berlin reluându-şî activitatea şl-a ales ur sprijinâscă cererea învăţătorilor, oi să îu-
oausând prin aoâsba o perdere (enormă co
vrie a. o. n. mătorul comitet activ: Preşedinte: D-1 pro drumeze pe ministrul de oulte a lua po-
munităţii, amioilor şi „maghiarismului, al că
fesor Simiou Mândresou, secretar şi biblio siţiă hotărîtă îu afacerea acâsta şi de a
Baritonistul D. Popovicî în Arad rui luptător însufleţit a fost dela început". In
tecar: d-1 stud. Budeanu, oassier: d-1 Loot. face raport detaiat asupra ei.
şi Lug'OŞifl. După străluoit.ele «ale con sorisârea, pe oare comunitatea de aici o
Ziziriga. Adresa sooietătii este: Grollmar- Ministrul Wlassics declară, că află de
certe din Braşov şi Sibiiu, celebrul bari- adresâză comunităţii din Turda sa fac elogii
stresse 68, Charlottenburg, Berlin, Ger forte firesc interesul, ce se manifesteză faţă
tonist Dumitru Popovicî va merge la Arad colosale lui Wezel. Cităm la întâmplare o
mania. de îuvăţătorl. In oe privesoe pe învăţătorii
şi Lugoşih, unde va da câte-un ooncert. frasă: „Cine nu s’ar închina înaintea mă-
Conoertul din Arad va fi în 14 Deo. n. şi-şi Mulţămită. Tuturor aoelor prea sti rirnei Ini? Cine un i-ar recunâsce meritele, oonfesionall spune, că 7—8 mii este numă
vor da conoursul lor şi d-na şi d l G. maţi domni şi domne, cari din ooasiunea cari sunt mai străluoitâre decât sârele?" rul acelor învăţători, oarl se împărtăşesc
JDima. morţii şi petrecerii la locul de repaus al — Aşa vorbesce d-1 Albert Grunwald drep- de favoruri dela stat, drept întregire a sa
iubitului nostru tată, Michail Lacaciti, per pre d-1 Albert W<-zel! — In locul lui We larului lor. Vorbiud la însăşi cestiunea spune,
-J- Iordan Munteanu. Sâmbăta în 7 că în scurt timp va presenţa un proiect de
sonal sâu prin epistole şi-au manifestat oon- zel viue ca rabiu Fuchsz Beni&min, a că
Deo. n. a încetat din viaţă în Budapesta lege privitor la revisuirea legei de pensiune a
dolenţele şi au luat parte la înmormântarea rui inaugurare solemnă —spune „Br. L." —
fostul asesor la oficiul orfanal al oomitatu- învăţătorilor. Când se vor împlini cei IO
lui, pe acâstă oale viu — în numele fa va avâ loc în cj* de 17 Dec. la 2 / p. m.
l
ua
lui Braşov, Iordan Munteanu în etate de 50 2
miliei — a-le mulţămi cordial pentru aceste ani proscrişi pentru a-se reveni asupra
de ani. Răposatul a stat în serviciul comi legii, proieotul privitor la revisuire va fi
manifestaţiunl atât de mângâitâre şi onoră- Fiarele scăpate din menagerie,
tatului nostru dela 1878 pănă în primăvara deja pe masa camerei. Ministrul spune, că
târe. — Iojib, la 6 Dec. 1901 st. n. — despre cari am mai vorbit, nici acuma n’au
anului 1900 când, în urma unei grele sufe va chibzui cererea esprimată într’una din
Constantin Lucarnă, preot. putut fi prinse. Solgăbirăul din Balassa-
rinţe, oa^e nu-i mai lăsa speranţă de a-J petiţii, ca timpul de serviciu al învăţătorului
Avis. D-1 dvocat Dr. Enea Draia oo gyarmat a telegrafiat în diua de 7 Decem
relua funcţiunea, fu pensionat. Oa zelos şi să fie redus la 35 ani.
munică, oă şl-a mutat cancelaria advooa- vrie, că în apropierea oomunei Nandor s’a
Larnic funcţionar Iordan Munteanu şl a câş
ţislă la Mureş-Oşorheib strada Kossuih ivit un tigru. Un vechil a împuşcat asupra
tigat stimă generală. — Adresăm întrista 4
Nr 17.. tigrului şi l’a rănit. Tigrul a fugit în pă -Calendarul Plugarului pa
tei familii sincerile uostre oondolenţe.
dure. Solgăb’răul oere dela ministru tri anul comun 1902 anul X, va apărâ peste
Noui inspectori şcolari. Ministrul
Direcţiunea băncei „Economul" din miterea a două oompănii de soldaţi, căci două trei cjile în editura tipografiei „A.
rn gar al iustruoţiunei publice a numit de
Gluşiu a ţinut la 25 Noemvrie şedinţă lu locuitorii sunt cuprinşi de-o mare panică. Mureşianu", având un cuprins variat şi in
inspector şoolar pentru comitatul Sibiiu pe
nară, la care au luat parte toţi membrii teresant.
Dr. Yârtesy Arnold, âr pe inspectorul de Răpirea d şorei Stone. Se sorie din
în frunte cu noul prelat papal Dr. Va-
până acuma al Sibiiului, Dr. Piutâr Gabor Sofia: Soirea despre omorîrea d-şârei Stone
silie Hossu, oanonio în Blaşia. înainte de
l’a permutat îu aceeaşi calitate la Braşov. este oonsiderată aici în cercuri bine infor
deschiderea şedinţei noul prelat fu bine-
ventat din partea presidentului Dr. Aurel Productiunea teatrală a sodalilor mate ca inverosimilă. Consulul general Dio- Lemberg, 9 Decemvrie. Erî, după
kinson dispune numai de suma de 300,00.)
lsac, de faţă fiind şi oficialii institutului, români din Sibiiu, „Sâmbăta morţilor", desveiirea monumentului poetului po
în deoursnl desbaterei obieotelor puse la oare s’a ţinut Vineri sâra în teatrul orăşe franci pentru resoumpărere. lustitutul de mi lon Uiewski, 8000 de participanţi la
ordinea cj’l ' Dr. V. Hossu a referat o nesc din Sibiiu, a succes peste tâte aştep siuni din Boston a refusat din principiu festivitate s’au dus dinaintea consu
0
oausă veohe, oe mult timp ţinuse în agita tările — sorie „Tribuna". — Teatrul nu a plata rescumpăr&rii şi suma, oe e’a adunat latului german şi au făcut o mare
este resultalul unei oolecte particulare, fă
ţiune spiritele oelor grupaţi în jurul insti putut încăpea muiţimoa de publio, oe s’a demonstraţiă.
tutului şi a făout o propunere, oare a fost grăbit la representaţie. Mulţi au fost ne cută îutre prieteni şi rude. în curând vor
primită ou unanimitate. Tocmai în aoea cji voiţi să se întâroă aoasă din lipsa de lo fi trei luni dela eeovcsbrarea celor două
dame. Nu esistă preoedent în Balcani, oa Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
şe ţiuea sinodul de tomnă al traotului curi. Prestaţiunea diletanţilor a fostdetâtă
Cluşiti. De ooasiunea acâsta au profitat lauda. Atât căşbigu! moral, cât şi material tratativele iniţiate pentru răscumpărarea Redactor responsabil: Traian H. Pop *
••atât preoţii, cât şi mai mulţi mireni pen sunt deplin satisfâcătore. Mai bine nu se unei persâne secvestrate, să fi durat aşa de
tru a felicita pe noul prelat. Sâra s’a putea. După producţiune pnbiicul s’a întru mult. îu oercurile bine informate din Sofia
dat de direoţiunea institutului un ban nit în restaurantul „Stadt.park", unde cu se crede cu tâte aoestea, că mai curând o Biuroul advocaţilor asociaţi.
chet în onârea densului, partioipând toţi adevărată iubire frăţâsoâ au petrecut îm vor elibera fără rescumpărare, decât s-ă o iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii*
membrii direcţiuuei, ai comitetului de revi- preună pănă târziu. omâre, după cum s’a oreejut. C. Rădulescu,
-sînne, oficialii dela „Economul" şi oâţî va Atentat contra unui consul. Se Teatru Ibsen. Debutul ansamblului fost procuror şi judecător de tribunal, şi
acţionari, îutre oarl d-1 Dr. Amos Frâncu. scrie din Constantinopol, oă în (j' de 29 Ibsen din Berlin va avâ loc în c^Dele de 10 Nicolae Andrei Popovicî,
ua
Noemvrie, consulul austro-ungar din Smirna
în Râşnov a isbuonit epidemia de şi 11 Decemvrie. doctor în drept, tost magistrat,
soarlatiuâ între copii. S’au luat măsuri pen- H»)ler v. Hallenburg a. font victima unui se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
atentat. Consulul se plimba liniştit, când Variate Redoute. Program decent.
teu oombaterea acestei b61e, care a sece Relevăm debutul dansatorilor români „Trio tanţelor judecăboresci din România,
deodată un funoţiouar al monopolului tur
rat deja numărose victime. Pârvulescu din Bucuresol. îotrarea liberă. procese de orl-oe Datnră, eseout&rl
u
cesc l’a rănit la oâfă ou un glonţ de revol
de botărîrl şi creanţe.
înveţâtor daco-rouiân. Sub acest ver. Atentatorul a fost imediat arestat şi
titlu „Br. L.“ a scris nu de mult despre un în oursul oeroetărilor s’a apărat ou aoeea, Bucuresct, strada Smârdan 53.
„învăţător dela şcâla de stat maghiară din oă a ereejut, oă consulul ar fi un oontra- VWYVV VW Y=W r'W’ V V ’W’YV/'
Vajnafalva" oare, fiiu de preot român fiind, bandist.
