Page 1 - 1901-12
P. 1
REDACŢIUNEA, gSAZETA» iese îii flăcare iţi.
ÂimiRistratitmea şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pa un an 24 oor., po ş6ae luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefranoato nu se pri- N-rii de Duminecă Z fi. pe an.
moso.— Manuscripte nu se
retrimit. Fentrn România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franof, pe ş6so
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«o şrlmeso la ftiimlnlstraţluno în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorelo Se prennmeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlona: la N. Dukos Naohf., afară şi la d-nii oolectori.
Nux. Augonfeld & Emoric Les-
ner, Heinrioh Sckalek. A. Op- Abonamentnl pentru Braşov
polik Naeht'. Anton Oppelik. Âdmtnistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. (3-old- TSrgul Inului Nr. 30, otaeiu
berger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VU Erzstibet-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 oor.
PREŞUL INSERŢIU fJILOR: Cu dusul în casă : Po un. an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe B luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cortine. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inoorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
1901.
Perspective absolutiste. de a face să se voteze budgetul, ci In dieta ungară JRaJcovszJcy Istvan financelor atârnă de progresul însuşi al
lucrul de căpeteniă pentru el e dis a interpelat în şedinţa de erî în cestiunea statului român. Declară, că formula guver
De când ininistru-preşedinte Koer cutarea şi resolvarea de cătră par abusurilor administrative. La desbaterea nului este, ca constitnţiunea să nu fie
ber a făcut declaraţia sa, prin care lament a proiectelor pactului cu Un asupra cassierielor oomitatense ia cuvântul soliimbată, deoât numai când interesele ţării
spunea, că, decă partidele din parla garia. Eaydin Imre, apărând proieotul pe jmotiv, o vor oere. în fine spune, oă partidul li
ment nu se vor pune pe lucru şi nu Nu p6te fi decât natural, dâcă că priu acesta se uşurâză comitatele de beral a venit la putere prin necesitatea si
vor face cu putinţă guvernului de a în aceste împrejurări cercurile politice multă muncă. Babd Mihaly oombate proiec tuaţiunei.
corespunde necesităţilor statului, din Ungaria urmăresc cu încordată tul, fiind-că prin aoesta se mutilâză autono D. P. Grădişteanu vorbesce pentru
pote urma mai mult decât disolva- atenţiune cele ce se petrec în Austria. mia comitatelor. Szell Kalman enunţă, oă proiect. Aduoe mulţumite ministrului in-
rea camerei, pote urma chiar sista Seim, că nu numai odată s’a proieotul nu tinde la mutilarea autonomiei, struoţiunei pentru înfiinţarea şcolelor pro
rea constituţiunei, de atunci cjiarele pronunţat în dieta ungara, că Un ci la înlăturarea neregularităţilor în admi fesionale.
nu vorbesc decât de fantoma abso garia pretinde, ca în Austria să se nistraţia banilor publici. (Aplause). In ou- D. G. D. Pallade, ministru de finanţe,
lutismului. susţină constituţia şi parlamentaris rând va presenta dietei întrâga reformă spune, oă are credinţa, că situaţiunea fi
, Unii iau lucrul mai în serios, mul, o pretinde în interesul chiar al administrativă, care va cuprinde 14 proiecte, nanciară se îndreptâză pe uu teren solid
alţii sunt de părere, că ameninţarea dualismului şi al monarchiei. şi anume : Despre oomuuele mici, despre şi după oum stau aoum lucrurile se p6te
lui Koerber cu absolutismul este nu Mai multe cjiare din Austria au comunele mari, despre oraşele eu oonsiliu spera la un sigur echilibriu budgetar.
mai o tactică şi are de scop a spa- esprimat însă părerea, că Koerber regulat şi despre oraşele cu municipalitate Spune, că până la finele lui Ootomvrie a. c.
ria pe oposanţî şi a-i face se ţină numai în urma unei presiuni din independentă, despre capitală, despre oo- s’au incassat 126 miliăne şi speră, oă pănă
semă mai mult de aceea ce pretinde partea ungurâscă a pus in vedere mitate, despre scaunele orfanale, despre la Aprilie anul viitor se vor iuor.ssa 223
guvernul ca neapărat în interesul posibilitatea unei sistări a consti poliţie, despre higiena publică, despre prag miliăne. încheie ou deolaraţia, oă toţi tre-
statului. tuţiei. matica de serviciu, despre afacerile disci bue să-şi dea mâna pentru a îndrepta situa
Organul Cehilor tineri „Narodni Aceste foi cred, că guvernul plinare şi despre responsabilităţi. (Aplause ţiunea.
Listy“ cjice, că Cehilor nu !i-e frică ungar sperăză a dobândi mai iute şi strigăte de feljen). Autonomia o va res Discuţia se închide, răspunsul se ia
de sistarea constituţiei şi adauge: condiţiile stabilite pentru pact dela pecta: Comitatele şi de acuma înainte vor în consideraţia şi se face cetirea răspunsu
„Nu prin forţă, nici prin nimicirea un guvern austriac absolutist, decât putâ refusa contribuţiile nevotate şi recru lui pe paragraf!, votându-se primul para
constituţiei va pută fi salvat acest dela „Reichsrath“. ţii (Eljen). Szederlcdnyi vorbesoe contra. graf fără discuţiuue. La paragraful al doi
imperiu, ci numai şi numai prin îm Oficioşii ungurescT combat acâsta Dieta primesce proieotul cu majoritate. lea P. S. S. Metropolitului-Primat ia cuvân
bunătăţirea constituţiei în spiritul părere, susţinând, că Szell nu s’a tul şi esprimă în numele confraţilor săi
dreptăţii faţă cu tote poporele. In gândit nici la cea mai mică pre Din senatul român. mulţumiri Suveranului şi guvernului pentru
semnul acesta numai va pută învinge siune asupra guvernului Koerber, ci solicitudinea, pe care o arată bisericei. Se
guvernul, nu însă printr’o reacţiuue stă pe lângă ceea-ce a declarat de în şedinţa dela 26 Noemvrie v. a Se votâză apoi şi ceilalţi paragrafJ.
militară-birocratică germ ani sătăre". repeţite-orî, că vrea soluţiunea pac natului s’a pus la ordinea (filei discuţninea îu şedinţa dela 28 Noemvrie v. se pune
Cehii, cjice „Hllas Naroda“ sunt tului pe cale parlamentară. răspunsului la Mesagiu. S’a dat mai întâi ti în discuţie convenţia comercială dintre Ro
oţăliţî contra unor furtuni, ca aceea, Presiunea, care pretinde grab oetire proiectului de răspuns prin d-i Polizu- mânia şi Turcia.
cu care ameninţă Koerber; ei au nica clanficare a lucrurilor derivă Micşunescu. Au vorbit apoi d-1 Dr. Bălti-
arătat bunăvoinţă pe basa actualei însă mai mult din situaţiunea mo- neanu pentru proieot, Stcfânescu oontra, Va-
Prospectele politicei ie maghiarisare
constituţiunî, pe care tot deuna au narebiei faţă cu străinătatea. S’apro- lerian Ursian pentru şi în fine general
considerat’o numai ca provisorică, pie terminul pentru încheierea tra Mânu contra proiectului. D. Mânu a făcut în Ungaria.
de aceea pot privi liniştit în viitor, tatelor cu statele străine. apologia partidului oouservator şi făcu în (Fin e.)
fără a-se îngriji de urmări la cas Statele străine nici că sciu încă tre altele un lung istorie al situaţiunei fi Cumcă teritoriul de limbă român, atât
când ar fi nimicit parlamentul. cu cine vor avă să le încheie, cu un nanciare în ultimii ani, apoi oritioâ situaţia de oompaot în Ungaria de sud şi Ardeal,
piarele partidelor germane din guvern comun austro-ungar, orî financiară actuală a tesaurului public şi a unde în cele mai multe locuri întregul po
stânga se arată mult mai îngrijate deosebit cu fie-care din cele două diferitelor administraţii, cari nu-şl fao da por, afară de câţl-va proprietari, funcţio
da ceea ce s’ar pută întâmpla. Ina- state ale monarchiei: eventual cu toria, şi se declară în fine, coutra adresei nari şi alţi câţl-va Maghiari importaţi, este
fară de pangermanî, cari discută de unul, în care domnesce absolutismul şi contra guvernului./ româneso, este fărte fărte îndepărtat de a
claraţia lui Koerber cu indiferenţă fără constitnţiă, şi cu altul, unde îu şedinţa dela 27 Noemvrie y. a luat deveni maghiar, acâsta o soie orl-cine, oare
şi par a aştepta chiar cu ărecare e în flâre absolutismul constitu cuvâutul oel dintâiii preşedintele consiliului a avut ’ooasiune să arunce o singură pri
bucuriă introducerea absolutismului ţional ? de miniştri Dim. Sturdza. Esaminând ces- vire în raporturile de acolo. Măsurile aspre
pus în perspectivă, celelalte partide Cestiunea pactului, în loc de tinnea financiară espune programul finan- ale guvernului şi trufia personală a celor
protesteză, fie-care în felul ei, în con a-se resolva, se încurcă din ce în ce oiar al guvernului şi declară, că partidul mai mulţi funcţionari şi proprietari ma
tra ideei unei lovituri de stat. mai mult. liberal n’a venit la putere, ea să facă tre ghiari împing poporul formal în braţele
Lui Koerber nu-i este numai burile sale, oi treburile ţării. Bună starea „României iredeute*. Se înţelege, că cifrele
FOILETONUL „GAZ. TRANSL de cette oonfraternitâ d’armes dâruesce Rahova aparţine întreg armelor române. Eu du-şl braţele şi piepturile glănţelor vrăş
u
Domnitorului nostru ordinul Sf. George, mă asociez din inimă la satisfacţiunea, oe maşe ou o admirabilă uitare de sine. Ce
ol&sa III. Bravura oştenilor Români a fost puteţi simţi, ca Suveran şi şef suprem al e dreptul, în urma acestui eroio asalt, Turcii
28 Noemvrie. încununată şi în oele-lalte lupte de isbâucjl unei armate, căreia i-aţl dat atâta îngri ridicară stâgul alb, în cjiua neuitată de 28
atât de strălucite înoât au provooat admi jire... Eu însu mi găsesc o fârte mare sa- Noemvrie, la un-spre-c}ece oeasurl şi un
— Fine. — raţia neţărmurită a Marelui duce Nioolae, tişfaoţiune.... vădând apreciate atât de mult sfert, oăcî Osman-Paşa fusese rănit. Atunci
Tunurile bubuiau în mod îufriooşător, oare mărturisia Domnitorului nostru, la 18 meritele vostre militare). Domnitorul nostru întră în Plevna, în mij
*
v
âr soldaţii români înfruntau ou bărbăţie lo JNoemvrie: Cu tote aceste biruinţe parţiale, Plevna cea locul entusiasmului nedescris şi a strigăte
viturile duşmanilor. ....„Jai toujours âtâheureux de reoon- îegrozitâre spre care erau oonoentrate min lor nesfîrşite de : ura! scăse cu putere din
naitre la bravoure et Ies solides qualitâs tea şi inima Domnitorului nostru, rămână piepturile trupelor sale biruităre. Prinţul
însuşi Domnitorul însufleţit de un ou-
militairen de l’armâe Roumaine.... et le sou încă neclintită, deşi era asediată da mai Carol apoi se duce la vitâzul Osman-
ragiu antic se espune, merge în mijlocul
venir de notre frâternită d’armes me res- multe luni de cj.be* Prinţul Carol hotărî Paşa, care se afla într’o trăsura sub es
trupelor, spre a-le îmbărbăta la luptă, unde
tera mfiuiment prâoieux. pentru cjiua de 28 Noemvrie, să faoă o su corta oălăraşilor români şi-l felicită pentru
primesce în faţă bombele turoesol, âr altă
„Le suocâ* de Rahova appartient tout. premă încordare. Acest moment decisiv „eroica lui apărare". Aoum 40.000 priso-
dată, după însu-şî mărturia Suveranului,
enfier aux armes Roumaines . . . . Je m’as- cădâ tocmai în ceasul, în care Osman-Paşa nierî printre cari 10 paşale, 128 de ofiţeri
aceste bombe „sburau, suflând şi şuerând
sooie, bien eordialemeut, â la satisfaotiou, avea de gând să părăsâsoă Plevna, din superiori, 2000 ofiţeri inferiori, 77 tunuri,
d’asupra capului meu, înoât niol nu mai
que vous pouvez âprouver, comtne Souve- pricină, că isprăvise provisiile, încercând multe arme şi drapele erau în manile tru
1
sciam din cotro veneau *.
rain et comme Chef Suprâme d’une armâe să-şi oroiâsaă drumul prin chiur mijlocul pelor aliate. Ast-fel Plevna, aoest Termo-
Iu aceste două cjile de 30, 31 August
â la qnelle Vous avez dounâ tant de soins... trupelor aliate. Decât armata lui O.-unan- pyle modern, oăcju definitiv, mulţumită în
cât a ţinut lupta, au pierit numai în rân Je trouve moi-meme une trâs grande satis- Paşa este isbită în faţă, în momentul por- mare parte virtuţilor militare oe oaracteri-
durile armatei române 2000 de soldaţi şi
factiou â voir si hautement apprâciâ Vos nirei din Plevna, de corpul grenadirilor sau atât oştea română, cât şi pe Suveranul
50 de ofloerl.
mârites militaires**. (Am fost tot-dâuna fe- ruşi, âr în costă îi oădeau glănţele solda Ţării. Pressa diu lumea întrâgă ridica în
Ţarul Alesaudru recunăsoe printr’o rioit de a recunâsoe bravura şi solidele ca ţilor români. Domnitorul apoi ordonă tru slava ceriului eroismul armatei române, ce
scriaore dela 5/17 Septemvrie, că soldaţii lităţi militare ale armatei române şi amin pelor române să dea un puternio asalt, în se distinsese într’un mod atât de strălucit.
români au dovedit „un oourage hâroique ; tirea fraternităţii năstre de arme îmi va oare soldaţii noştri desfâşurară şi de astă- Er Ţarul Alexandru al Il-lea felicită tele
u
de aceea „dâsirant oonsaorer le souvenir rămână infinit de preţiăsă. Sucoesul dela dată o vitejie de adevăraţi eroi, espuuân- grafic pe Domnitorul nostru „de la briliante
