Page 10 - 1901-12

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 267.—1901.

6) MorcanI seu Gindeşt.ii - mici, plasa L i t e r a t u r ă . Preţurile cerealelor din piaţa Braşov»
Prutul de Jos, întindere 3723 hec., propr.
pe annl comun 1902. lui Ionică X. Pilat. La morte bătrânul Istoria patriei şi elemente din Din 13 Decembre 1901.
N. Pilat pe lângă construcţii şi parc, gră­ Istoria universală pentru şcâlele popo­ Măsura Valuta
A apărut şi se pote procura dela Ti­ rale de 7. Bariu se tipăresce din nou şi în
dină, vie a lăsat moşia înzestrată cu vite, seu Calitatea. în
pografia A. Mureşianu (Braşov) „Călindai'Ul rjilele acestea va şi apărâ în editura libră­ greutatea
seminţe, unelte, tot ce trebue unei bune Kor. | fii.
Plugarului pe anul comun 1902.—Anul X. esploataţiunî — şi fără să fie vre-o datorie riei H. Zeidner din looalitat.e. Avis d-lor în­
-
Acest călindar, care se estinde pe văţători.
pe moşie. AstăclI proprietarul nu o mai 1 H. L Grâul cel mai frumos 13
9 cole de tipar format 8/° mare cuprinde:
pote căuta singur şi a arândat’o lui M. Mama sfânta lui Auqustin de Emil 7 7 Grâu mijlociu . . . 12 60
In partea calendaristică: Cronologia Grâu mai slab . . . 11 60
Fişer. Bongaud, traducere de Salba. Editura d-lui
anului 1902; Regentul anului; Sărbătorile prof. Dr. E. Băi'ami. Tipografia archidie- Grâu amestecat , . 9 —
7) Rădăuţi ca şi cea de sus ca pro­ Săcară frumosă. . . 8 -
şi alte cjile schimbătore; calculul sărbăto­ oesană din Blaşiîi. Cartea are 31 oble de
prietate ete. cu întindere de 1732 hct. Săcară mijlociă. . . 7 60
rilor mai mari; Porturile ete. Urmâză par­ tipar (500 pagini) şi este fructul osteuele- 7 7
Cumpărată de X. Pilat dela lorgu C. Sturdza lor unor laborioşl studenţi în teologie dela uni­ Orz frumos . . . . 7 —
tea strict calendaristică: cele 12 luni ale Orz mijlociu. . . . 60
fiiul marelui logofăt şi cavaler Costache G. versitatea dm Budapesta. Cuvântul „Salba n 6
11
anului cu sfaturi pentru plugari şi semnele Ovăs frumos. . . . 5 40
Sturdza, astădl arândată lui M. Fişer. ne reamiutesce societatea literară ou ace­
de timp după calendarul de 100 de ani. laşi nume a teologilor dm seminarul d^sfi 7 7 Ovăs mijlociu . . . 5 20
11
Urmâză Genealogia domnitorilor; Ta­ 8) Crasnalenca în corn. Mitoc, Prutu inţat „S-ta Barbara din Viena. cărei so­ Cucuruz ........................ 7 60
7
xele telegramelor şi poştele; Competinţe de jos, întindere 2000 fald. Proprietatea cietăţi îi mulţumim publica-ea Fabiolei şi 7 7 Mălaiu (meiU) . . . 19 40
Mazăre...........................
de timbra şi taxe; Scala timbrelor; Târ­ d-nei Calimach născ. Al. G. Moruzi Svo- % unei părţi din catechismul cel mare al Linte.............................. 14 — —
lui Deharbe. Traducătorii ne ofer o lectură
gurile din Ardeal, Bănat şi Ţâra ungu- răsteanu, care făcea o exploatare renumită edificătâre în stil îngrijit, tiparul ouia , Fasole............................ 10 —
f
râscă în ordine alfabetică şi apoi după atât prin lucrarea pământului, cât şi prin hârtia bună. Preţul unui esemplar legat 7 7 Sămânţă de in . . . 22 —
crescerea vitelor. Poseda turme numerose Sămânţă de cânepă . 8
f
lună şi cli; Tîrgurile din Bucovina; Măsu­ elegant în pânză es e 3 corâne '(-}- 40 b. 7 7 —
Cartofi...........................
rile metrice etc. de oi merinos, avea herghelie frumosă cu porto.) Un esemplar broşat 2 oorbne (-j- Măzăriche..................... 2 10
—
—
In partea literară se găsesc bucăţi epe alese din hergheliele Cautacuzino-Bo- 40 b porto). Se află de vâncfare şi la Tipografia 1 kilă Carne de vită . . . — 88
alese de cetit: „Cetatea dela Fântânele“ ; ianu, Gherghel, StroicI, Lăţescu, Ventura, A. Mureşianu, Braşov. Carne de porc . . . — 96
(Moţul: Teofil Frâncu); „O scrisore dela Balş-Dumbrăveanu etc. şi având armăsari „Castelul din Carp aţi*, roman din 7 7 Carne de berbece . . — 72
Muselim Selo“ (poesie de G. Coşbuc); arabi şi englezi, asemenea tamazlîc renumit. viâţa poporului român din Ardeal, de Jules 100 kil. Său de vită prospăt . 44 —
Său de vită topit . . 72 —
u
„Frumosă Irina (baladă de St. O. Iosif); Actualul arendaş e Froim Fişer. Perne, tradus de d-1 Dr. Victor Onişor cu o 7 7
11
„Raze de primăvară (poesie de Z. Bârsan- prefaţă de Dr. Eliă Băianu (Tiparul „Tipo­
9l GhirenI întocmai ca cea de sus, în­
Veturio); „Grăuntele de grâu" (de contele grafia societate pe acţiuni Sibiiu). Se află
11
tind. 900 hect. aproximativ. Uws'sui •--& ?-jî<uuf»s®«a aura B'a«rss»»
Lew Tolstoi); „Bătrânul clopotar (Idilă dz venerare la Tipografia A. Mureşianu
11
11
10) Badanu 1085 hect. ca şi cele de r Dm 13 Decemvrie n. 1901.
de primăvară, de "W. Korolenko); „Lăcomia Biaşov. Esemplarul broşat ediţ. poporală
mai înainte. l-fenta ung. de aur 4y„........................... 118.85
11
strică omenia (Proverbe de Marion); 1 cor. 60, broşat ed. de lux 2 cor 40 (plus
u
11
„Două hiene (fabulă, de Gavril Bodnariu); 11) Drâguşenii-de-jos întindere 1088 10 b. porto), legat 4 cor. (plus 20 b. porto). tîenta de corone ung. 4 /„. ... 94 30
1 u
11
„Gâscele Ovreului (anecdotă, de Cărăbuş). hect., proprietatea urmaşilor defunct. T. Pi- 0 carte forte interesantă, care n’ar trebui Inpr. căii. fer. ung. în aur 4 / / 121.35
0
2
soschi. Unul din cei mai buni agricultori impr. căii. fer. ung. în argint. 4 / °/ 100.70
1
Partea economică: „O ramură de pro- să lipsâscâ de pe masa nici unui Român. 2 0
din vremuri. Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 119.—
ducţiune şi avuţiă naţională ; „Faceţi
11
w
pânză în casă (ambele de Dr. G. Maior); AstădI arendată de Froim Fişer. „Supplex Libellus Valachoram*, Bonuri rurale ungare 4°/ . 0 . . . 92.95
memoriul presentat împăratului Leopold II. Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.—
11
„Economia : „Iernatul vitelor . — Ur- 12) CouceştI 1460 hect., proprietatea de cătră episcopii Bob şi AdamovicI în
11
meză diferite poveţe; lectură distractivă, d-lui Scarlat Lacinski, arândaşl Froim Fişer numele poporului român din Transilvania Impr. ung. ou premii . . . . 177 —
glume etc. & F. Zoler. la anul 1791. Textul original latinesc şi LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin 146.25
Călindarul mai are şi ilustraţiunea; alăturea de acesta traducerea românescă Renta de argint austr............................... 99.15
13) Pîrîu-Xegru 1279 hect., proprie­
Oeorge Lazar, portret şi biografie. făcută de profesorul Dr. E. Băianu. Sibiiu, Renta d« hârtie austr. . . . . t9.05
tatea Prinţului Grigore Mihail Sturza, aren­ „Tipografia societate pe acţiuni. Un esem­
11
Un esemplar al călindarului costă 25 cr. Renta de aur austr..................................118.90
daş Froim Fişer. plar broşat costă 1 coronă (plus 5 bani
(50 bani), plus 5 bani porto postai. Visă­ porto). Se află de vâncjare la Tipografia LosurI din 1860...................................... 141.80
14) Tureatea, suprafaţa aproximativă Acţii de-ale Bănoei austro-ungară. 15.97
torilor se dă rabat cuvenit. „A. Mureşianu*.
900 hect., proprietatea urmaşilor marelui Acţii de-ale Băncei ung. de credit 668 —
logofăt şi caimacam T. Balş, astădl o ţine Acţii de ale Băncei austr. de credit 653.59
Din România. Froim Fişer. SULTE ŞI DE T0TE. Napoleondorî............................................. 19.06
15) Mihorenî, una parte o ţine în Mărci imperiale germane . . . . 114.17y r
D. Vesile Moga profesor în Buourescl arândă tot Froim Fişer. London vista .......................................... 239.32
a publicat de ourend o interesantă broşură I>c8f»i*c sfârşitul luniei.
16) Culicenî, întinderea peste 600 hct. Paris vista..................................................95.22
asupra „Casei Rurale , din oare reproducem
11
afară de pădure, arendaş Froim Fişer. După Leon Lewis, un mare învăţat Rente de corâne austr. 4% . . . 95.95
un pasaj lorte interesant, un tablou al mo­
engles, bătrânul nostru glob ar fi pe punc­ Note italiene.............................................. 93.45
şiilor areudate jidovilor. 17) Talpa întinderea moşiei la 400
tul de a dispare.
1) Broscăuţl întiniere 2800 hct. apro­ hct.. proprietatea d-lui Iordache şi Profira
ximativ. Proprietatea d-1 Al. C. Plaino, fiul Vărnav şi Veisengriiu, arândaş Froim Fişer. De astă-dată el n’ar mai fi sdrobit de Târgul de rîraători din Steinbrnch.
o cometă, ci ar fi acoperit de o ghiaţă.
vornicului C. Plaino, care a înzestrat mo­ 18) Godinesel, întinderea 650 hect., S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 10.
şia forte bine, lăsând casă cu două rân­ arândaş Froim Fişer & M. Lupu. Lewis <jice, că imensele cantităţi de Dec n. de 31,906 capete, laţii Decemvrie n
duri, magazii, grajduri, un parc întindere 19) GălinescI, suprafaţa 7286 hect., ghiaţă grămădite la poltxl sud, se vor des- au îutrat586 capete şi au eşit 280 cape te,
de 50 fălci şi osebit o grădină cu pomi propriet. d-lui Scarlat 0. Vărnav. Arendaş lănţui la sigur, şi cât de curând. rămânând la 5 Decemvrie n. un număr de
roditori. Plautaţie de 2000 agnrl sâu dndî. Froim Fişer. Aceste cantităţi, deja mai vaste, decât 31.672 capete.
Vie 20 pog., preoum şi o seră cu flori etc. acele din America de Nord, au o grosime
20) Plopeniî-Marl şi Plopenil-Micî, în­ Se notâză marfa ungurescă: v e c h e
Bătrânul a făcut to:e acestea având o deo­ de 6000 de metri.
tinderea aproximativ 2000 hct. Arândaş g r e a dela------------fii. tînără g r e a dela
sebită plăcere a looni la ţâră. Se ocupa cu La un moment dat, despre care Lewis
Num Fişer. 93—94 fii., de mijloc dela 91—92 fii,
cultura pământului şi crescerea vitelor, cjice, că este forte apropiat, acest continent
avea tnrme de oi, herghelii de cai renu­ 21) Milenca, proprietate a d-nei Ca- de ghiaţă va porni pe oceanul Atlantic în u ş6r ă dela 9L—92 fii. — Serbescă: g r e a
miţi din hergheliile StroicI, Ventura, Lă- tinca Misolu, suprafaţa moşiei 2311 hct. direcţiunea Ecuatorului şi va înghiţi o mare 88—90 fii., de mijloc 86—88 fii., u ş o r ă
84—86 fii. kilogramul.
ţescu, etc. asemenea tamaalîo de vit.e cor­ 22) Haverna, parte din marea moşie parte din Africa, din America şi din Europa.
nute, pentru cari adusese reproduotoiî tauri Haverna, care e proprietatea defunctului 11
Deja, diarul „New-York Herald dă
d u Ungaria. Sofian, o are în arândă Blum. în suplimentul său ilustrat o vedere a Xew- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Astăcjl o ţine în arândă Spotheim, Redactor responsabil: Traian H. Pop,
23) Mitoeu, întindere de 3000 fălci Yorkului în momentul când acâstă nemă-
care a lăsat în părăsire construcţii şi plan­
aproximativ, proprietatea lui Vasile Cal- surată massă de ghiaţă va ciocni oraşul şi-l
taţii.
muţchi, boer şi mare proprietar din Basa­ va face să dispară.
2) Pomîrla, pl. Prutu de sus, 3000 OOCOOO000000000(0000000300000003
rabia (Rusia), moşia a f. st a boerului Alecu
hect. întindere, fosta proprietate a lui Dr. Sterie 1T. Ciurcu
Al Ventura, mare proprietar.
Anastase Başota. Astacjl a urmaşilor aces­ Calendarul septemânel.
X. Pelilkangasse. — Nr. 10. Viena.
Soiurile de vite bovine şi caii cei mai DECEM. (1901) are 31 cjile. ANDREA.
tuia şi a Liceului Başota. Astădl se află
renumiţi din Moldova cresceau în herghelia C o n s u l t a ţ i u n I
arândată lui Moke Fişer.
3) Lisna, de asemenea ca proprietate şi tamaslîcurile sale, a înzestrat moşia cu pilele Călend. Iul. v. Călend. Greg. cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
acarete frumose, zidite din piatră cu parc, facultatea de medicină din Viena.
(ca şi Pomîrla) 1445 hct. întindere, arân-
daş Mache Fişer. grădină cu pomi fructiferi şi vie. Acest Dum. 2 S. pr. Avacum 15 3 Ad. Vaier. OOC000000000000*0000000000000003
3 S. pr. Sofronie
Luni.
16 Eusebiu
4) HăueştI supraf. 6000 hect. proprie­ proprietar a avut şi domeniul Repicenl- Marţi 4 f S. m. Varvara 17 Lazar
tate Burghelea, fosta proprietate a Com- Botoşanî, astădl arândat de d-nul 0. G. Mere. 5 f C. păr. Sava 18 Graţian
tesei Ema Buillot născută N. R. Rosnovan. Vernescu lui Marcu Fişer. Mitoeu îl ţine Joi 6 f Sf. Păr. Nicol. 19 Abraham Biuroul advocaţilor asociaţi.
AstădI o esplotâză Moke Fişer. I. Kaufman evreu, ce lucrăză moşia forte Viner 7 Păr. Ambrosiu 20 Amon iitiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiittiiiiiiiiiitiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiir
5) Darabani, întidere 4609 fălci, plasa bine, şi se ocupă cu crescerea vitelor de Sâm. 8 C. Patapiu 21 Toma C. Rădulescn,
soiţi bun.
Bascu Prutu de Jos, fosta proprietate a fost procuror şi judecător de tribunal, şi
Smărăndiţei Ciumara, fiica marelui logofet 24) Moşia Ruginbsa, din judeţul Iaşi, GursuO pieţei (Braşov.
şi general Teodor O. Balş şi logofâtesa Ma- unde se odihnesc pe vecie rămăşiţele- fos­ Din 14 Decemvrie n. 1901. Nicolae Andrei PopovicI,
doctor în drept, tost magistrat,
ria Balş, născută Bogdan, familie coborî- tului Domn Ouza, care dintr’o ţâră de clă- Banonota rom. Cump. 18.92 Vând. 18 96
tore din casa Princiară a Bogdanilor. Ciu­ caşl, a făcut o ţâră de proprietari, şi din Argint român. Cump. 18.30 Vând. 18.34 se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
tanţelor judecUoresoI din România,
mara a îndatorit'o aşa mult moşia, încât Mănăstiri grecescl Mănăstiri românescl, Mo­ Napoleond’orl. Cump. 19.— Vând. 19.06
procese de orl-oe natură, eseout&rl
creditul (unde era afectată) a scos’o în vîn- şia Ruginosa este arândată lui Moke Fişer. Galbeni Cump. 11.30 Vând. 11.40
(jare şi a cumpărat '/ d-1 V. Lascar, er Ruble RusescI Cump. 127.— Vând. 128. - de hotărîrl şi creanţe.
3
% d-na Ecaterina Golescu. Acâstă propri- Mărci germane Cump. 58.60 Vând. —.— Bucuresc), strada Smârdan 63.
etâresă a arândat moşia lui Marcu (Moke) Lire turcescl Cump. 10.70 Vând. —.— vvvn^vvvrv'fvvvvvYV'vv'
Fişer. Scris. fonc. Albina 5% 100 Vând. 101.—