Page 102 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA ' TRANSILVANIEI. Nr. 287—1901.

ca nu sunt de loc aplecaţi a jertfi iute de tote a mulţumit antevorbi- * acestă petrecere să fie orientaţi în privinţa vid stud. iur. B.-pesta restul unei colecte
independenţa bisericei lor şi că bi­ torilor pentru viiul interes cc-1 ma- felului, cum comitetul intenţioneză aran- între amici pentru încununarea mormân­
serica română unită pretinde pentru nifestâza faţă de causa instrucţiu­ giarea acestui bal, şi pentru-ca să fie uni­ tului colegului lor Dr. A. Dosa: cor. 11.60;
sine autonomie separată şi indepen­ nei. Wlassics 4ise, că basa de acjî formitate în arangiament se aduce la cu- Dl. Dr. Vas. Saftu (pentru colindat) 4. cor.
dentă de-a romano-catolicilor; nu nu împiedecă întru nimic politica noscinţa On. public următorele: Dela direcţiunea Băncii Sin ai i întru amin­
vor şi nu li-e permis se se alipescă naţională culturală a Maghiarilor,'cu \). Colorea dominantă va fi roşu. 2). tirea regretatului V. A. Ureohie cor. 94.70;
de-un organism strein şi periculos atât mai puţin progresul maghiari sării Toaleta pentru dame va fi domino roşu — — Pentru răscumpărarea felicitărilor de anul
pentru desvoltarea şi viitorul metro- Nisuinţa lui principală este înălţa­ model espus în galantarele firmelor: Suc­ nou: Petru Pop jude reg. 10 cor. Dl. Vas.
poliei române unite. rea rassei maghiare în cultură, de cesorul lui Laszlo şi Fraţii Simay—mască Chirtop, Câmpeni, 5 cor., Dl. Petru Nemeş
Se pare, că de rendul acesta nu aceea a şi înfiinţat şcole acolo unde negră, mănuşi negre, ghete negre; domnii notar public în Braşov 10 cor. şi Dl losif
se va alege nimic din des pomenita era de lipsă, mai ales în oraşe. Nu în frac. 3). Damele vor rămâne în toaleta Puşcariu adv. în Braşov, 10 cor. Primâseă
autonomie. Episcopatul catolic nu se e prietinul principiului, ca statul se j, acesta până diminâţa; la miedul nopţei vor nobilii donatorii cele mai vii mulţămite.
p6te uni cu guvernul în punctele ia în mâna lui tâte şcolele, dererede depune numai măscile. 4. Stofa pentru do­ Direcţiunea şcolelor medii gr. or. române din
cele mai de căpetenie ale autono şi mărturisesce, că statul are nu nu­ mino se pote procura la sus numitele firme. Braşov.
miei. Nu vre nici el se-ş'i plece frun­ mai dreptul, ci şi datoria de a în­ 5). Domino model esjius — costă 12 corone.
tea dinaintea pretensiunilor îndrăs- fiinţa şcole acolo unde află de lipsă. Damele sunt rugate cu insistenţă, ca să Agitaţiile comitetului macedonean
neţe ale guvernului, şi de aceea pu­ Spune Wlassics, că se ocupă cu pla­ ţină cu rigore la acâstă toaletă, atât ca Din Atena se depeşeză, că au sosit acolo
ţine speranţe sunt, ca lucrările con­ nul, ca din „kisdedov“-urî începând calitate, cât şi ca fason şi colore. 6). Bilete mai mulţi Bulgari distribuind Macedoneni­
gresului. ce s’a deschis alaltăerî, se prin tâte şcolele tinerimea trecând, de intrare se pot procura numai pe basa lor manifeste ale comitetului macedonean
aibă vre-un resultat cât de cât mul­ se se cultive în limbă şi în senti­ invitărilor, ce se trimet; prin urmare, decă Poliţia îi caută spre a-i aresta.
ţumitor. In conferenţa de Mier­ mente maghiare. ciue-va doresce, să participe la acest bal
curi, episcopii latini au dat epresiune Cu alte cuvinte, totul şi tâte se şi n’a primit invitare, să se adreseze la A n u l nou în Scoţia. Diarului „Le
:
neîncredere! lor faţă de guvern, care fie maghiare. Acesta e avisul ce-1 secretarul comitetului arangiator, de dr. Temps", din Paris, i-se scrie următorele
judecă autonomia din punct de ve­ dau naţionalităţilor nemaghiare ba­ Emil Dan, candidat de ndvocat, strada Nouă din Londra cu privire la modul cum se
dere politic. Drept aceea, ei nu pot laurii şovinismului acum la începu­ 6. — Comitetul aravg'ator. serbeză în Scoţia diua de 1 Ianuarie:
nici se aprobe proiectul de statut ela­ tul unui nou an. Diuă de 1 Ianuarie seu anul nou nu e
Bieţii Ruteni. Foia ungurescă „Ha-
borat de comisiunea de 27 a congre­ îjî absolut de loc sărbătorită în Anglia. In
zank" spune, că în diua de Crăciun s’a fă­
sului. D6r şi o mare parte a mirenilor Un discurs fârte important a cut în comuna Also-Kalocsa licitarea pro­ acestă di se lucreză ca în tote celelalte
catolici combat cu energie noul sta­ rostit cancelarul german Biilow în prietăţilor de păment, despre care se ves­ dile. Lucrurile se petrec astfel la Londra ;
tut organic al cornisiunei de 27, care şedinţa de Miercuri a parlamentu­ tise mai înainte şi de care am mai vor­ cu totul altfel e în Scoţia, unde anul
după ei cuprinde o prea mare umi­ lui german privitor la tripla, alianţă. bit şi noi. Au rămas pe drumuri 60% nou e însoţit de tote solemnităţile. Sco­
lire a bisericei catolice şi, decă s’ar Declaraţiunile lui au produs mare din locuitorii comunei. ţienii, în urma strînselor lor legături cu
pune în vieţa, ar face ilusoiic prin­ sensaţie nu numai în Germania, ci Francia în timp de mai multe secole, au
cipiul autonomiei. şi iu străinătate, şi pretutindeni Apela! femei lot poloaese. Femeile îmbogăţit într’un mod curios vocabularul
1
Sub auspiciile acestea s’a deschis donmesce părerea, că decă înoirea polonese au trimes un călduros apel fe­ lor cu o mulţime de cuvinte francese, şi
aşa-der alaltăerî congresul din Pesta. triplei alianţe n’ar întâmpina, seriose meilor italiane, pentru-ca se protesteze au luat dela Francesî o mulţime de obi­
piedoeî, Biilow n’ar fi vorbit în fe­ contra 'sângeroselor violenţe, ce se comit ceiuri. Ei sărbătoresc Crăciunul întocmai
lul cum a vorbit. Cancelarul ger­ asupra copiilor polonesi. Femeile polonese cum se sărbătoresce în Francia, diferind
Acum la finea anului trebue se man cjise, între altele, că tripla povestesc, că la Wreschen copiii au fost obiceiurile lor de acelea ale Englesilor
înregistrăm ârăşî atacuri noue asupra alianţă se bucură încă de deplină bătuţi pănă la sânge,ţlpentru-că refusau de dela Sud. La anul nou locuitorii Edim-
şcolelor nostre. In şedinţa dela 9 Ia­ sănătate, ea nu este o asociaţie de a-se ruga în limba germană şi părinţii burgului şi ‘ Glascovului fac chefuri mari
nuarie a cornisiunei financiare a die­ câştig, ci o asociaţie de asigurare a lor cari audind strigătele copiilor, li-au şi gustă cu nesaţ licherurile delieidse. Se
tei s’a desbătut budgetul ministeriu-
viitorului; nu e ofensivă, ci defen­ alergat în ajutor, au fost condamnaţi la scie, că Scoţienii stabiliţi în Anglia păzesc
lui de culte şi instrucţiune publică. sivă, nu e nici agresivă, ci în mare închisore. La Mamliez un băiat în vârstă bine obiceiurile ţării lor natale. Ei ce-
Faimosul şi colţatul kossuthist Bela
măsură pacmioă. După-ce spune, că de 14 ani, a”fost ucis în bătae. lebreză sărbătorile, clise Christmas (sărbă­
Komjathy s’a ridicat ca un bălaur
tripla alianţă nu eschide pe mem­ tori cum e carnavalul la noi), la Londra,
împotriva învăţământului naţionali­ Brutalităţi gernlarmeresci. In co­
brii ei dela bunele raporturi şi cu ca totă lumea; der, pentru ei, sărbătorea
tăţilor nem agili are. muna Şarcad (Bihor) nisce făcători de
alte puteri, Bliiow declară, că tripla reîncepe cu mai multă furie, opt dile mai
Garantat, cum bruma e garantat alianţă nu mai este ocţî pentru Germa­ rele au încercat se fure cassa de bani a târdiu. Ei se adună în aceste dile unii la
acest învăţământ în legea naţiona­ nia o absolută necesitate, ea însă ră­ primăriei. Neputendu-o sparge, ei au lă- alţii, pentru a celebra venirea noului an.
lităţilor dela 1868, Komjathy, a ce­ mâne totuşi o preţiosa garanţă pen­ sat’o în curte. Gendarmeria, ca se afle Cântă la piano cântece poporale, din cari
rut desfiinţarea acestei legi, aooi ca tru pace şi pentru status quo. — Pe vecii Domne pe boţi, a arestat pe un ţă­ unele chiar sunt bisate, şi înainte de a-se
statul se ia în mâna sa tote şcolele, urma acestei declaraţiunî cu tot ran şi pe un maşinist, şi ducendu-i la can­ despărţi, dau mână cu mână şi formându-se
ba a avut îndrăsnela tristă da-a pre­ dreptul sa vor întreba diplomaţii, celarie, au încercat să-i „descose" cu lo­ în cerc jocă hora numită Auld langSyne
tinde aplicarea disposiţiunei legei că decă pentru Germania tripla vituri. Nu s’a putut însă dovedi nimic. (de odinioră). Nimic mai prielnic pentru
din 1846, după care nu pot fi preoţi alianţă nu mai este acjî o absolută Gendarmii i-au prins însă din nou şi i-au perpetuarea calităţilor virile ale unui po­
aceia, cari nu cunosc limba ma­ necesitate, atunci pentru care din chinuit cu bătăi, maşinistului i-au legat şi por, decât fidelitatea cătră obiceiurile ţării
ghiară^) A vorbit şi incarnatul şovi puterile, cari o compun, este neapă­ gura, ca să nu pdtă striga, şi-apoi l’au bă­ natale.
nist Albert Berzeviczy. El cjise, că le­ rat necesară ? tut cu nuele în talpe. Vădend, că nici ast­
gea naţionalităţilor; nu împiedecă po­ fel nu pot scote o mărturisire, i-au pus ba­ Vieţa lungă. Dilele trecute a fost
ionetele în piept, der nici în chipul acesta
litica instrucţiunei publice maghiare, înmormântată în Bendorf femeia Florica
n’au putut alia nimic dela el şi i-au dat,
căci s’au adus dela 1868 încoce legi Suci, care a împlinit ani 118. Bătrâna
de jumătate mort, drumul. Contra gen-
destule, cari garanteză şi sprijinesc acesta în totă vieţa ei n’a fost bolnavă ;
darmilor s’a pornit cercetare.
acâstă politică. El, polemisând cu de trei ori şî-a pierdut vederea şi tot de
Komîathy, (ţise, că este cu neputinţă, Balul roşu. Reuniunea femeilor române Pentru masa studenţilor din Braşov atâtea ori şî-a câştigat’o erăşî. Pe timpul
ca statul se ia în mâna s’a tote şco­ din loc araujază în 9/22 Ianuarie 1902 un au intrat dela: Dl. Vas. Bărbat, învăţ. fometei a petrecut în Moldova, de unde
lele. S’a ridicat apoi Wlassics, minis­ bal, la care va prepondera colorea roşie. Satulung cotis. an. 1 cor. d-1. Nic. P. Petrescu s’a reîntors în Bendorf. Mdrtea a surprin-
trul şovinismului maghiar, şi îna- Pentru ca cei, cari doi-esc, să participe la (pentru colindat) 10 cor. Dela d-1 Candiu Do­ s’o cu fusul în mână torcând.

puţin nu-ţî va strica, decă. te vor pedepsi El predete unchiului său hârtiile d© care de mult murise. Mama tînărului Mar­ Irlanda, s’a ocupat forte muît cu lucrări
aspru pentru neascultarea ta, pentru mal­ valore şi o pungâ de bani. Onestul băcan tin încă era mortă. El era singur în lume. economice şi a învăţat multe bune şi folo-
tratarea superiorului tău şi pentru deşer­ privi cu un zimbet plin de mulţămire Că aceşti doi tineri se iubiau mult şi sitore.
tarea ta din corabie. Brink a făcut arătare acestă comoră şi o închise apoi cu îngrijire aveau de gâud ca mai târdiu — când Mar­ Ce plăcut sunau tote acestea la ure­
]a judecătoria de aici contra ta şi după într’uu saltar al tarabei. tin va ajunge pilot seu căpitan — să se chea Marianei! Ea aproba tote planurile
acâsta s’a dat ordinul de arestare"- „Aşa-dară, tu voesel să înfrunţi ori-ce căsătorescâ acâsta era un lucru bine cu­ lui. Ce repede trecură două cesuri fericite
„întâmple se ce se va întâmpla! Eu pericul şi nu vei pleca din Kolherg?" îg-, noscut şi plănuit de mai înainte, cu tote cu astfel de istorisiri, cu sărutări şi dră-
mă voiii apăra singur înaintea , judecăto­ trebâ el. - i • că nu se făcuse încă vre-o legătură for­ gostirî! Der acel ordin de arestare, era o
rului". „De sigur, că voifi i-ămâne", răspunse; mală între ei. Părinţii Marianei nu aveau picătură amară în paharul plin de dulce
nimic de schimbat in acest plan al tine­ fericire!
„Mă bucur, că tu te încred! aşa de nepotul. „Voiii rămâne pentru tot-dâuna în
rilor.
mult în tine ; să fiu în locul tău eu n’aşi oraşul strămoşilor mei. M’am săturat de „Decă te vor închide în arestul pre­
Mare fu bucuria, când le apăru de­
avă atâta curagifi. Dea Dumnedeu să se vieţa pribeagă de marinar şi voesc să mă. ventiv, să pote întâmpla, ca să dureze mult
odată pe neaşteptate tînârul marinar. Ou
isprăvescă bine! Dăr unde ai rătăcit în apuc de alt-eeva". pănă ce va veni la rend procesul tău înain­
deosebire Mariana îşi eşia diu fire de bu­
timpul îndelungatei tale absenţe ?“ „Şi anume de ce?" tea judecătoriei", clise Kaspar Zipf, care
„Mai întâi în Anglia, apoi mult timp curie. De sigur, că ordinul de arestare a tocmai atunci întrase, când ei vorbiau des­
„Asta ţi-oiii supune-o mai târdiu.
în Irlanda", răspunse Martin. „în portul făcut să le scadă întru-câtva bucurie. pre acest lucru.
Acum n’am timp, căci trebue să mă reped
Cork am avut fericirea, să fac un serviciu Apoi începură istorisirile. „I)a de ce?" întreba Martin.
pănă la ospătăria „La principele moşteni­
unui lord bogat diu Irlanda şi am petrecut Martin povesti aventurele sale şi traiul „Peutru-că de present Brink este dus
tor", la scumpa mea Mariana".
apoi mult la moşia lui. El mî-a dăruit 500 său din Anglia şi Irlanda, şi cum acolo şi-a cu vasul său „Fortuna" într’o călătorie la
*
de funţî sterlingi, cari fac peste 3000 de înbunâtăţit în mod atât de însemnat posi- Arhanghel. A plecat abia numai săptămâna
taleri. Aici sunt banii, parte în numărar, Kaspar Zipf era proprietarul vechei ţiunea sa. Apoi, că s’a decis a părăsi vieţa trecută".
parte în poliţe sigure asupra oraşului Stet- ospătării „La principele moştenitor" în de marinar, grea şi plină de primejdii, spre „La Arhanghel? Ei drace! atunci de
tin. Ia-i în păstrare, unchiule, tu şi aşa ai Kolberg, er blonda Mariana era fiică-sa. a deveni grădinar şi cinstit econom, ca sigur, că va dura multă vreme, pănă-ce se
în supraveghere moştenirea mea după pă­ Mariana şi Martin erau prietini din tatăl său. In treburile economiei şi ale gră­ va reîntoree".
1
rinţi. Nu V09sc, ca aceşti bani aduşi din copilărie. Bucata de păment din stânga us- dinăritului se pi-icepe forte bine, căci în Grija nesigurauţei de mai înainte de­
străinătate, să-i afle la mine, la cas, când pătăriei fusese odată a tatălui lui Martin, tinereţa sa ajuta mult tatălui seu la lucru; veni în acest moment un trist adevăr. —•
aşi fi arestat." a iscusitului grădinar şi econom Sanders, dâr chiar şi în timpul petrecerei sale în După cum se vede, autorităţile pururea ve

/