Page 103 - 1901-12

Nr. 287—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Revoluţie în Paraguai. 0 scire te­ Cura băilot* (Ie burneni de.puvat.ive cari să candideze la posturi în comitat. — dovadă alegerea despre care am vor­
legrafică din Buenos-Ayres spune, că în «Dinşoreanu" Ploesci. Cu acestă cură Der acum? S’a aflat unul, d-l Laurenţiu bit. Un singur Român cu calificaţia pre­
uş6ră de aplicat şi de urmat se pdte res­
Paraguai a isbucnit revoluţia. Resculaţii Gerasim, care a concurat pentru un post tinsă de lege a concurat, der el a fost
tabili orî-ce suferind, de orî-ce bolă, în
au prins pe preşedintele Acezal. de solgăbirău. Ce să vedi însă? Făcându- respins, şi acesta procedere neleală nu
orî-ce timp al anului, fără temă de re-
Logodnă. D-l comisar de poliţie din celă. La bdlele de cancer, tuberculosă, se propunerile pentru candidare, se dicea pote decât să deştepte nemulţumire şi re­
Braşov Hans Reiniscli s’a logodit cu d-ra epilepsie, hemoroide, paralisie totală seu abia pe la fine, că a competat şi Lauren­ grete sincere.
parţială, hemiplegie, etc. fac angajamente ţiu Gerasim. Era p’aci, ca lista să fie pri­
Elwine Weber. Vorbirea d-lui Căluţiu a fost la
garantate pentru restabilirea sănătăţii. Cei mită fără de nici o obiecţiune, decă d-l
Mulţănnlă. Stimatul domn Benianim cari se pot acomoda în locuinţa lor, se timp rostită, ea a completat justa protes­
Clococean, comerciant, şi soţia Elena născ. pot curarisi singuri acasă, după o instruc­ advocat V. Zehan (Dicio-St.-Mărtin) n’ar tare a colegului său, d-l Zehan, din sala
Stoica, parochieni greco-catolicî din To- ţie specială bolei cerută de suferind. Con­ fi luat cuvântul, să facă unele observări comitatului.
sultul prin corespondenţă fără instrucţie juste. D-l Zehan spune, că felul cum s’a
hanul-vechiu, au procurat şi au dăruit sf. Etă, d-le Redactor, aşa stăm noi Românii
e gratuit, asemenea e gratuită şi instruc­ compus lista de candidare, îl face să-şi în părţile acestea: nedreptăţiţi şi dispre­
biserici locale o frumosă şi artistic lucrată
ţia pentru cei ce vor dovedi, că sunt să­ părdă tote speranţele şi ilusiile ce le nu-
„Carte ele aur“ în preţ de 40 cor. şi 25 b. raci fără mijldce. La caşuri grave, unde ţuiţi în comitatul, unde odinidră, în tim­
Bunul Dumnedeu se le resplătdscă! Tohci- mdrtea ar ameninţa vieţa, şi medicina nu tria faţă de pacea şi bună-înţelegerea în­ puri mai bune pentru noi, aveam un corp
md-vechiu, diua de Crăciun 1901. Moise mai pdte da ajutorul dorit, pentru salva­ tre Românii şi Maghiarii din acest comi­ de funcţionari români deştepţi şi cu tra­
Brumboiu, administrator paroch gr. cat. rea celui în pericol mă pdte chema ori­ tat. Dreptatea ar pretinde, ca candidatul gere de inimă faţă de popor. Ultimul a
cine telegrafic. Dinşoreanu, physiolog-hi- român nu numai să fie propus, ci şi ales, fost regretatul Vasile Moldovan, pe care
Prinderea unui spion rus. Din Te- dropat. dat fiind, că majoritatea absolută a locui­ încă urgia şi despotismul stăpânitorilor
schen se anunţă, că în arestul tribunalului
Avis. Prin acesta se face cunoscut, că torilor comitatului o formâză Românii. l’au depărtat înainte de vreme din postul
de acolo a fost internat un individ, pe premiile gratuite la Calendarul revistei Fişpanul Sandor a căutat însă şi de de preşedinte al Scaunului orfanal, arun-
care l’au prins în Steinau şi care e bănnit „Lumea Ilustrată" au fost deja distribuite
rândul acesta un subterfugiu, dicând, că cându-i ca din graţie o pensie de batjocură.
de spionagiu. Prinsonierul susţine că-1 acelora cari au deslegat şarada cuprinsă d-l Gerasim şî-a înaintat târdiu cererea şi
chemă Iosif Zaleski, e muncitor miner rus în acest Calendar, Decă cine-va n’a pri­ De încheiere nu pot să nu apelez la
mit încă premiul, se-1 ceră seu dela libră­ locurile erau .tote ocupate. Răspunsul fiş- bunele sentimente ale Românilor inteli­
şi că n’a avut de gând se spioneze. Fă-
ria W. Kraft, din Sibiiu seu dela libră­ pânului n’a putut mulţumi, firesce, pe d-l genţi din centru şi de pe teritoriul comi­
cendu-i-se perchisiţie, s’a aflat la el mai riile N. Ciurcu şi II. Zeidner din Braşov. Zehan, d-sa a şi declarat acesta, somând tatului, rugându-i să stea la înălţimea da­
multe epistole dela representanţi' ai di­ pe membrii români să ia cuvântul şi să
1. Efect sigur vindecător. Toţi aceia, cari su- toriei, ce li-o impune situaţiunea grea po­
plomaţiei din străinătate. protesteze.
fer de nemistuire seu stomacul nu funcţionezi re­ litică cu care siliţi suntem a da piept.
America şi anarchiştii. Din New- gulat ceea ce causâză constipaţie, durere de cap, După tdte acestea s’a făcut alegerea
Târnâvenul.
York se anunţă despre o importantă ho- lipsă de apetit seu alte bole, pot conta la vindecare care a mers pe sprîncenă. La urmă fiş-
tărîre a Congresului pan-american. Repre- sigură prin folos’rea cunoscutelor prafuri seidlitz ale panul, răsgândindu-se, a credut, că va face
lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta dil-
sentanţii din Haiti şi Equador au propus, destul „dreptăţii" unguresc!, dâcă numesce S C I R I U L T I M E .
nic prin postă dela farmacistul A. Moli liferantul
ca activitatea anarchistilor se nu mai fie pe d-l Gerasim de solgăbireu onorar.
curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din Budapesta, 10 Ianuarie. In şe­
comiderată de crimă cu caracter politic. provincia se se ceră preparatul A. Moli provedut Minunat!
dinţa de acjî a congresului pentru
Congresul a primit propunerea. Ilotărîrea cu marca de contravenţie şi subscriere.
Fişpanul Sandor Janos a împlinit 10 autonomia catolică s’a început des-
acesta uşureză forte mult acţiunea auto­
am dela numirea sa în acest post al co­ baterea generală asupra proiectului
rităţilor europene contra anarchistilor.
Congregaţia din Bicio-St.-Mărtin. mitatului nostru. El a ţinut să-şî serbeze comisiunei de 27. Doi oratori au
Un miliard de minute. E scurt un
printr’un jubileu aniversarea acesta. A şi vorbit contra. S’a remarcat mult
minut, der din minute se compun secolele, JDe pe Temava-mică, Dec. 1901. sărbat’o. Nu mă importă cum a decurs faptul, că pentru propunerea de
eternitatea. De sigur, că cetitorul se va
D-le Redactor! Vă rog să daţi loc sărbarea. Der nu-mî pot suprima senti­ amânare a desbaterei, au votat cu
mira aflând, că dela nascerea lui Isus
într’unul din proximii numeri a „Gazetei" mentul de justă indignaţiune şi mâhnirea minoritatea şi mai mulţi episcopî.
Christos numai acum se împlinesce un
de Dumineca următorului raport despre ce m’a cuprins înţelegând, că un Român, Viena. 10 Ianuarie. Archiducele
miliard de minute. Intr’un an comun sunt
congregaţia de „restaurare" a mult bân­ şi încă protopop (Ioan Iiorsia) şî-a uitat Francisc Ferdinand a fost distins cu
525.000 minute. In 1900 ani aşa der avem
tuitului şi nenorocitului nostru comitat cu totul de sine şi de ai săi şi „în nu­ gradul de general rusesc.
998.640.000 minute, deci nu tocmai 1
Ternava-mică, ţinută la 28 Dec. 1901. mele Românilor" a adus osanale fişpanu- Londra, 10 Ianuarie. Un ordin
miliard.
Veţi fi sciind, că în acest comitat lui-despot, preamărindu-1 şi glorificându-1 de c[i P armată dat erî, dispune
e
Furt. Din Zlatnci ni-se scrie cu data locuit în preponderanţă de Români (58%) ca pe un om „providenţial". Cine l’a îm­ formarea de compănii voluntare de
de 6 Ianuarie n., că în noptea de 5 Ianu­ bântue jidano-maghiarismul guvernamen­ puternicit pe d-sa să vorbescă în numele infanterie, cari vor fi trimise în
arie s’a întâmplat un furt la casele locu­
tal „liberal", ca pote nici alt-undevaîn ţeră. nostru şi cine i-a dat dreptul să ne bat- Africa-de-sud.
itorului Ioan Codru. Nisce făptuitori ne
cunoscuţi au deschis cu multă dibăcie o La comitat şi în comună şi pretutindeni jocurescă ast-fel, chiar după actul alegerii, Berlin, 11 Ianuarie. Ministrul engles
cămară şi au furat tot ce găsiră în ea. pe teritoriul comitatului, politica actualu­ care a fost pentru noi Românii o nedrep­ al coloniilor Chamberlain a susţinut nu de
După-oe au comis mişelesca faptă, tâlharii lui fişpan Sandor Ianos îşi jdcă mendrele tate şi ilegalitate revoltătore? mult într’o vorbire a sa, faţă cu învinui­
seu tâlharul au încuiat tote intrările aşa rea, că armata englesă se pdrtă crud în
precum fuseseră înainte, şi s’au dus p’aci în dragă voe. Stăpănesce ca un despot După servila şi nedemna „vorbire" a răsboiul cu Burii, că trupele germane nu
încolo. De remarcat e împrejurarea, că d-l Sandor, se crede chiar „providenţial" părintelui Horşia, şi cred, că şi din moti­ s’ctu purtat mai bine în răsboiui dela
păgubaşul locuesce lângă gară, aprdpe de şi ţine cu tot preţul se ducă la desevîr- vul ca să lumineze pe adversari asupra 1870/71.|
piaţă şi aprdpe de instalaţiunile cohurilor şire opera înaintaşului seu în fişpănie: felului cum simt ”şi gândesc Românii, a Cancelarul Bulow a dis în parlamen­
erariale, cari noptea sunt luminate cu lu­ maghiarism şi maghiarisare pe tătă linia. vorbit la banchet şi d-l advocat Simeon tul german că Ohamberlein a vătămat
mină electrică, încât se pdte vedea ca Cea mai prospetă dovadă de senti­ Căluţiu (Dicio-St.-Mărtin). Cumpănit, der sentimentele Germanilor, der Germanii
diua. stau prea sus decât ca să pătă fi atinşi
mentele. ce le nutresce faţă de Români, cu gravitate, sincer şi serios d-sa a rea­
Concert. Musica orăşenescă va cânta prin judecăţi străine.
a dat’o d-l fişpan în congregaţia de alegere. mintit Maghiarilor de faţă cuvintele con­
Duminecă în 12 Ian. la hotelul „Europa" In şedinţa de erî Liebman (antise­
Comisiunea de candidare a compus o listă telui Szechenyi dela 1848, în care acest
sub conducerea capelmaistr. Max Krause. mit) a dis despre Chamberlain, că e cel
pe şleu, în care figureză numai Maghiari. bărbat însămnat şi om politic îndemna pe mai detestabil om ele pe faţa pământului şi
Intre piese e şi „O nopte în pădure" de
Tot aşa s’a procedat şi înainte cu 6 ani. conaţionalii săi să îmbrăţişeze naţionali­ că vechii soldaţi germani ar trebui să fie
Schipek. începutul la 8 ore, întrarea 60 b. scutiţi de a fi asemănaţi cu bandele de
îmi aduc aminte, că atunci unul din tăţile şi să le sprijinescă în nisuinţele lor
Este de obşte cunosaut, că de când membrii români şi-a luat îndrăsnela de a culturale, pentru-ca simţindu-se bine în tâlhari, din care e compusă în cea mai
farmacistul din Budapesta Bela Zoltan a mare parte armata englesă.
ridica escepţiuni, arătând ce nedreptate patria acâsta să conlucre la consolidarea
întrodus în tote farmaciile Untura de Cancelarul Riilow a respins cuvin­
peşte fără miros şi gust reu, medicii pre­ se comite când în lista de candidare fi­ şi întărirea ei. Sfatul acesta înţelept nu tele lui Liebermann dicend, că astfel de
scriu acest medicament la ori şi ce fel de gureză numai Maghiari. Atunci fişpanul se e urmat de urmaşii lui Szechenyi, el n’a vorbe pot numai îngreuna susţinerea si
tuse şi suferinţe de plămâni. scuza cu povestea, că nu sunt Români prins nici pănă adi rădăcini în inimile lor, asigurarea păcii.

ghetore, au primit repede soiri sigure despre torisite sosi în Kolberg o căruţă cu 20 de mai sterpe. In câmpiile roditore ale Saxo- curăţă merele seu perele şi începură a
sosirea acestui urmărit şi i-au şi aflat urma saci de cartofi. niei, ţăranii nu voiau să scie nimic despre mânca, der strîmbau tare din gură.
în ospătăria „La principele moştenitor“. Aceştia erau un cadou prea înalt din acest fruct, cu tote că guvernul lî-a reco­ „Hm!" dise primarul. „Mie nu-mi
Uşa odăii se deschise şi un poliţist partea tînărului rege al Prusiei, Frideric al mandat de repeţite ori cultivarea lui. place de loc acest fruct nou, trebue sâ o
întră înlăuntru. H-lea, pentru „iubiţii şi credincioşii săi ce­ In celelalte părţi ale Germaniei nu se spun verde."
„Marinarul Martin Sanders !" strigă el. tăţeni din Kolberg" cum era scris în epis­ Scia nimic despre cartofi. Gazete nu apă­ „Nici nouă nu ne place!" răspunseră
„Aici spnt", clise tînărul marinar. tola regală, ce venise cu cartofii. In acestă reau atunci, decât puţine, şi nu tractau ceilalţi domni. „Intr’adevăr prost lucru! Să
„In numele căpitanului poliţiei te de­ epistola era esprimată dorinţa seu mai mult decât „afaceri de stat sân scienţifice" şi îşi facem o mică pausă, să ne pogorîm în piv­
clar arestat! Nici o obiecţiune, căci nimic ordinul, ca primarul şi membrii comuni- ţineau de sub-demnitatea lor a-se ocupa cu niţa sfatului şi prin o bună înghiţitură de
nu e de folos". tăţei, după-ce se vor convinge de gustul şi cartofii. Aşa-deră nu era tocmai de mirat, vin, să ne clătim gura de gustul cel rău!"
„Sciu forte bine! Unde aveţi să mă puterea nutritore a acestor nouă fructe, să decă cadoul regal adusese pe primarul şi Un om bătrân, de ocupatiune fabri­
conduceţi ?" îngrijeseă a-se introduce serios cultura lor membrii comunităţei oraşului Kolberg în cant de rachiu şi negustor de porci, dise:
„Iu arestul preventiv. 11 în partea locului. cea mai mare încurcătură. „Ou astfel de gogdşe, n’aşl pute hrăni nici
„Rămâi cu bine, scumpa mea. Vom Din nenorocire însă lipsia orî-ce des­ Ou profund respect desfăcu primarul chiar porcii, căci de sigur s’ar îmbolnăvi
vedâ, ce se va mai decide!", îi şopti Mar­ luşiri mai de aprope despre cartofi şi despre scrisorea regală şi o ceti în adunarea co­ de ele."
tin sărutându-o cu foc. gătirea lor. munală, la masa verde, privi apoi gânditor Bătrânului om nici prin gând nu-i
Mariana oftă adânc. Acest fruct era pe atunci cu totul ne­ la ceilalţi domni şi întrebă strîmtorat: „Car­ trece, că tocmai acest fruct, despre care
cunoscut în Germania de nord. Numai acum tofi? Ce fel de fructe sunt acestea? Cine vorbeajjcu aşa nepăsare şi cu atâta uşurinţă,
„Poţi să-ţî săruţi în pace iubita, d-le
se decise guvernul prusian să introducă în dintre d-vostră scie ceva despre ei?" are să fie mai târdiu de cea mai mare im­
Sanders", dise binevoitor apărătorul legii, portanţă şi încă chiar pentru meseria lui.
„eu încă sunt un om, cu tote-eă sunt po­ aceste părţi cultura lui. Frideric al H-l,ea Nimeni nu răspunse. Toţi dădură din
era un domnitor înţelept şi vădu, ce va- umeri, arătând astfel deplina lor necunos- Domnii să scoborîră în pivniţa ora­
liţist sciu totuşi, ce însemnâzâ a iubi."
lore pot ave cartofii pentru clasa săracă a cinţă de causă în afacerea cartofilor. şului şi aici îşi clătiră gurile cu câte un
Der sărutările şi îmbrăţişerile trebuiră
ţăranilor din regatul său. Cartofii ce-i tri­ Cerură apoi, ca mai întâiii să vadă pahar de vin vechili. La plecarea acasă fie­
să aibă un sfîrşit şi tînărul matroz fu dus
misese în acest oraş, îi adusese din Saxo- aceste fructe necunoscute. îndată să des­ care îşi luă în buzuuar câte un cartof, ca
în arestul oraşului.
nia, unde cam de vre-un deceniu se culti­ făcu un sac şi să turnă o grămadă de car­ să-l arate familiei, ca o raritate. La po­
II. vau deja, însă să înţelege, că numai prin tofii în sala de şedinţe. Domnii îşi scoseră runca primarului se împărţiră cartofi la
în cliua când s’au întâmplat cele is- satele mai de pe lângă munţi cu pământuri bricegele, curăţiră câţî-va cartofi, cum se toţi funcţionarii oraşului, cu însărcinarea