Page 104 - 1901-12

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 287—1901.

Din munţii apuseni sub concursul mulţimei de popor. E de 2-lea tur de scrutin vor fi învinşi. Cu tote oale: considerând, că cassa bisericei prin
însemnat, că repausata lăsase bisericei un acestea situaţia lui Waldeck-Rousseau va edificarea bisericei e într’atât de eshauriată,
— Finea lui Decemvrie 1901. legat de 100 fl. în bani. fi destul de dificilă. încât pănă în vara anului 1902 nu pote să
Tdte ’şî află desluşire. A repausat mai încdce şi parochul al Ce privesce evenimentele europene, efeptuâscă renovaţiile pretinse, pănă la
efeptuirea acelora, pentru anul scolastic
u
în Nrul 280 al preţuitei „Gaz. Trans. doilea din parochia Câmpeni V. Motora, mersul lor va fi agitat. 1901/2 alege de docent pe On. d. Alecs.
s’a publicat între soirile dilei o notiţă al cărui fiu Ioan ca învăţător era în func­ Englesii vor ave să se lupte încă un an Băban, cooperator, rugânău-l să binevoiescă a
„Unde te duce patima“, referitore la ui- ţiune la şcola din Câmpeni. Protopresb. cu Burii până vor fi victorioşi; der o epi­ primi ac fi sici sarcină pe un an şi să încâpă
ca paroch acum singur nu biruia cu func­ cu instruirea elevilor, ca învăţământul să nu
mitorea scire, cum-că nisce locuitori or­ demie teribilă va bântui în armata en-
todocşi din Câmpeni au cerut dela mi­ ţiunile duhovnicesc! în acesta parochie es- giesă. sufere daună“. SubscrişI cei mai de sus.
Originalul acestui protocol l’am suş-
nistru ungar, ca se le dea o biserică gr. or. tinsă pe 7 dealuri şi nedorind a-şî căpăta Marina englesă şi germană vor su­ şternut Preav. Consistor şcol. diec. din
maghiară etc. etc. un consoţ în al 2-lea post de paroch, a feri mult în primăvară. Yapdre marî se Gherla sub nrul 45/1901, de unde sub nrul
în adevăr, că e mare rătăcirea lor, mijlocit de s’a sfinţit de preot numitul vor incendia. 8828/1901 disposiţiunea senatului şcolar a
însă cel care a vedut întâmplările din dascăl, care înse nu era eualificat pentru In Rusia unul din miniştri Ţarului fost aprobată cu acea observare, că să se
trecut, şi anume cum s’a administrat şi se paroch în Câmpeni. L’a lăsat să tragă sa­ va fi asasinat. Tarul însusî va fi atacat, câră învoire şi dela inspectoratul regesc
comitatens Insă înainte de a sosi rescriptul
administreză acea parochie, nu este frapat larul de învăţător şi-l folosia spre dauna der va scăpa teafăr. consist, şcol., am raportat despre disposi­
de atare aberaţiune. şcolei în treburile sale. Acesta stare încă Cât privesce pe Turcia, cu siguranţă ţiunea senatului şcol. sub nr. 46/1901 şi
Pe la anii 1877—78 parochia Câm­ a durat mai mulţi anî, în care timp preo­ ea va fi, teatrul celor mai sângerose eve­ inspectoratului reg., care sub nr. 3434/1901
peni era una dintre cele mai dintâi pa- tul sânţit, spre a-şî asigura postul de pa­ nimente. Creştinii vor fi asasinaţi cu miile. a cerut informaţiile de lipsă, pe cari le-am
r'ochii în munţii noştri, şi poporul cu inimă roch pe viitor, a făcut totul pentru a-şî Un complot formidabil se va urzi în con­ şi trimis sub nr. 48/1901 şi la cari nu. s’a
pentru biserică şi şcdlă. Un fond şcolar câştiga pe parochieni, şi după promisiuni tra Sultanului. Orisa financiară va fi teri­ făcut clin partea inspectoratului nici o împo­
trivire.
de 30—40 mii florini, şcola cu 3 învăţă­ căpătate s’a străduit a depune şi esame- bilă. Mai mulţi dmenî de stat vor pieri de Etă demersul oficios al causei din
r
tori şi deosebit şcola de fetiţe, lucruri is­ nul de pe clasa a VI gimn. Insă totuşî nu morte violentă, seu subită. ceşti un e, despre care nici un om cu minte
prăvite pe timpul parochului şi protopo­ s’a admis mai târdiu la candidaţie, prin ce sănătosă nu pote afirma, că [nu s’a făcut
pului Ioan Patiţa, care ca un înainte mer­ poporul în precumpănitore majoritate s’a după lege.
gător a stăruit la înfiinţarea de şcoli şi esacerbat, şi cine are plăcere a mai scii Din Tera Oaşului. Senatul şcolar n’a făcut altceva, decât
că în cercul seu de activitate şi cu con­
fonduri şcolare şi în celalte comune din câte s’au mai întâmplat, le pote afla prin 3 3 siderare la jurstările locale, s’a îngrijit ca
tractul seu cu atât de bun resultat, încât colonele „Tribunei" din anul 1900/1. Bicsad, Ţâra Oaşnlui. învăţământul să nu sufere. Acest drept al
învăţătorii aveau salarii de 300 fl. şi s’au Partida preotului Ioan Motora în urmă In numărul 272—1901 al preţuitei senatului doră nu-1 vor pute denega nici
clădit edificii şcolare conform planului de a sucumbat nu prin voturî, ci prin absţi- Gazete“, a apărut o corespondenţă din malcontenţii din adunarea din Negreşti!...
v
învăţământ în Secutăra, Albac, Vidra-de- nerea dela votare, contra cărei alegerî ei Ţera-Oaşului subscrisă de P. T. I. In acea Despre vre-o nelegalitate însă nu pote se fiă
sus şi Ponorel. Fondurile şcolare din pa- au protestat, der fără succes, fiind întărit corespondenţă se amintesce, că în 30 Nov. mcî vorbă.
rochiile din tract — fără Câmpeni — re- de paroch alesul minorităţii. Partida în- au ţinut învăţătorii gr. cat. o adunare Incorect ar fi purces ‘senatul şcolar
estra-ordinară în Negreşti, unde între alte numai atunci, decă despre disposiţiile fă­
presentau suma de presteGO de mii florini. vingătore se vede că nu s’a mulţumit cu obiecte „s’a desbătut recursul suşternut Ex. cute n’ar fi raportat consistorului şcol. diec.,
Murind acest binefăcător al ţinutului, instituirea de paroch a alesului lor, ci con­ Sale d-lui Epp al Gherlei în causa postului nici inspeet. reg., ori dâcă ambele autori­
u
în loc ca scaunul protopresbiteral se fie tinuă a vexa pe contrarii — în loc să de prim-învăţător din Biesad . tăţi şcolare, său cel puţin una ar fi repro­
întregit cât mai curend — parochia Câm­ caute a-i câştiga. Aceste vexaţiuni şi eli- Nu mă surprind nici decât cele scrise bat disposiţiunile senatului şcolar, atunci
u
peni şi tractul s’au ţinut 7 anî în admi­ minărî din sînul bisericei a unuia şi al­ despre „nelegalitatea procedurei senatului mai avea reson să se ocupe şi adunarea din
nistraţie, dându-se tractul vecinului pro- tuia — ce numai lucru cuminte nu se pote şcolar din Bicsad, nici aroganţa, cu care Negreşti cu împiinh'ea postului de docent
niscarl indivicjl aruncă în faţa d-lui Alec- din Bicsad, der nici atunci nu era ertat să
topresbiter I. Gali, care abia era apt a-şî numi — sunt causa acelui pas atât de re­ sandru Baban, cooperator de aici, om cu recurgă la mijlocul cel mai condamnabil,
conduce tractul său. După şepte anî a gretabil al acelora cu petiţia cătră minis- maturitate şi cu testimoniu de teologie, că cum e : suspiţionarea, mistificarea şi în fine
crescut fata protopr. Gali şi a măritat’o teriu. Mai multă cruţare şi prevenire se n’ar ave şi capacitatea de a ocupa un post denunţarea; ci chiar în interesul reputa-
după actualul protopop al Câmpenilor, care cuvine cătră cei rătăciţî în esacerbarea lor, de învăţător. Sciu, că concertul celor adu­ ţiunei corpului îuvăţătoresc, trebuiau să fiă
de pe banca şcolară ajunse protopresbiter căcî păstoriul bun turma şî-o părăsesce, naţi la Negreşti numai la părere a fost obiectivi, purcedend pe calea legală şi
într’un tract de o atare importanţă ca pentru a căuta oia cea perdută. Pace şi arangiat în onorea senatului şcolar şi a anume: înainte de tote aveau datorinţa aşi
cooperatorului de aici, notele discordante câştiga înformaţiunl autentice, apoi a se
acesta al Câmpenilor. Sub slaba adminis­ bunavoire în loc de trufiăvană şi de bat­ ale concertului însă sunt adresate personei adresa pe calea inspectorului districtual
traţie de 7 ani a tractului, multe pagube jocuri, căcî nu ei sunt de vină, ci aceia, mele. cătră Veneratul Consistor scolastic diecesan,
se causară, multe neorânduelî, şi nu era carî cu scandale nepedepsite lî-au servit „Nelegalitatea revoltătore“ pentru-care care e cel mai competent for în cause şco­
cine să le repareze, ba în parochia Câm­ de model, şi organele mai înalte, carî rău docenţii providenţiali (!) adunaţi în Negreşti lare....
peni introducerea noului protopresbiter fii i-au chivernisit, precum mai sus le spuseiu. într’atâta s’au simţit indignaţi în simţul lor Tare îmi vine a crede, că scopul aou-
iubitor (?) de dreptate (??!) şi vătămaţi (?) sărilor din susamiutitul raport, nu e alt-ceva,
împreunată cu un scandal ne mai audit, Doniţarul. în drepturile lor, — după acte oficiose etă decât că prin terorisare şi denunţare unii
căci noul paroch, întroducendu-se el însuşi cum s’a întâmplat: omeni să facă din şcolele şi respective din
şi aflând în slujbă la altar pe administra­ „Copie. Protocolul adunării senatului posturile învăţătorescl din Ţera-Oaşului, un
Profeţii pentru anui (902.
torul parochiei M. Contesu în odăşdii — a şcolar susceput în şedinţa ţinută în Bicsad monopol pentru ei şi'pentru secundanţii lor.
aflat cu cale, cu propria mână a-1 arunca Ely Star, un astrolog parisian, a fă­ în 8 Septemvrie 1901, sub presidiul O. D. £tă un esemplu: In 18941a postul de
Gavriil Sabo, fiind presenţî: Ioan Doda cu­ la şcola de aici, dintre concurenţi a fost
afară din altar, pote ca mulţămită pentru cut pentru anul viitor profeţiile următdre :
rator primar Yasilie Mihali, Ioan Pop a ales prin învoirea unanimă a senatului şco­
administrarea parochiei în curs de 7 ani, In decursul anului 1902, guvernămân­ lui Grigor, Ioan Zob, Ioan Pop a lui Du­ lar, un tînăr din Transilvania cu diploma
şi nu-i concede a mai servi la acel altar. tul Franciei va trebui să fie forte atent, mitru, George Ciorbai, Teodor Fiuta a lui eminentă şi purtare morală esemplară, dâr
Tot acest protopresbiter din causă că ca să nu fie implicat într’un răsboiu eu- Ioan a Irincăi şi Yasiu Oros jude comunal, nou alesul s’a dus la altă staţiune, şi când
soţia aşa batjocoritului preot a lăsat cu ropen, provocat de ambiţiunile Angliei toţi senatori bisericesc!. Presidele adunării l’am provocat să-şi ocupe staţiunea de aici,
face cunoscut celor presenţî, că George ml-a scris, că ar fi venit bucuros der epis­
limba de mdrte, ca ei să nu-i slujescă pro­ şi ale Rusiei, având ca pretext Turcia.
Berce, fostul docinte la şcola II- de aici, tolele ce le-a primit, l’au deseuragiat... Era
hodul — ci a cerut delegarea unui alt Lunile Martie şi Aprilie vor fi rele:
fiind ales în Turţiu (c. Ugocia), şî-a ocupat informat, că pe aici, decă nu scie ungu-
preot — nu a conces, ca la înmormântarea vrăjmaşi în lăuntru şi în afară. Afacerile noua sa staţiune şi astfel şcola nostră a resce, nu va fi suferit etc. Ore cine a putut
acelei preotese, fiica protopopului Ioan comerciale vor fi slabe de tot. rămas fără docent, drept-aceea cere îndru­ să-i scrie ?... Mintea sănătosă răspunde, că
Patiţia, se i-se ducă din biserică utensiliele Cu privire la alegerile parlamentare mare, ce e de făcut, ca învăţământul să nu om, care a aspirat seu cel puţin s’a inte­
stagneze ? resat de staţiunea de aici.
necesare la înmormântare, ba a încuiat francese din Iunie, Ely Star prevede, că
„Ad. §. 1. Adunarea, la propunerea în anul 1900 în adunarea de tomnăa
biserica, — încât rudeniile repausatei au la primul scrutin republicanii guvernamen­
lui Yasilie Mihali, unanim decide, că luând docenţilor din Ţâră Oaşului, unul dintre
împrumutat acele utensilii dela biserica tali se vor găsi în minoritate; der adver­
în consideraţie, că inspectoratul regesc pre­ docenţi, bătându-şl pieptul a ameninţat pe
unită şi cu acele au dus morta la grăpă sarii nu vor sci utilisa victoria şi la al tinde pentru şcola II unele renovaţii radi- Georgiu Berce şi Gavriil Bud, docenţi din

ca să i-se raporteze lui îndată-ce unul pe credinciosul şi zelosul primar al oraşu­ cetor, pe care-1 aveam închis la loc sigur, l-a învăţat el în Irlanda, unde a stat mai
dintre ei ar afla o întrebuinţare folositore lui. Der ce era de făcut? şi îi întind un cartof mare curăţit. El îl multă vreme şi unde a mâncat aprope în
a lor. Tocmai pe când îşi bătea el capul ia, muşcă cu poftă din el, mi-1 trântesce fie-care ch cartofi. Când eu am voit să aflu
A doua di primarul oraşului întreba mai îngrijat, întră repede la el temnicerul, apoi furios în cap şi îmi strigă: „dâcă-ml
ceva mai de aprope despre gătirea cartofi­
despra resultatul încercărilor. Durere însă, un om vesel şi bun la inimă, mai dai încă odată astfel de pome, te voiţi lor, — după ce i’am spus în ce încurcătură
nimeni nu spunea ceva bun despre cartofi. „Ei, ce mai este Pltimike ? , îl întrebă sugruma şi apoi voiţi rămânâ şi mai de­ a ajuns Kolbergul din causa Jor — el n’a
u
Nici un om nu-i pute mânca — în stare primarul. y parte în acest loc de osândă“. voit să-mi dea nici o desluşire, decât numai
naturală, — chiar şi cânii după-ce îi muşcau u
„Să fie cu ertare, domnule primar, eu „Ce neruşinare! Şi apoi? sub condiţiunea, ca să fie eliberat din în-
puţin, îi lăsa jos, fără a se mai atinge de ei.
am aflat ceva bun despre cartofi *. „Am mers mai departe la alţi doi chisore până la pertractarea procesului său,
1
La ideia aşa de simplă, că cartofii, „Spune degrabă ce scii! Repede, căci arestanţl şi le-am dat să guste cartofii. care se va putâţ face numai după întorce-
pentru a pută fi consumaţi, trebuesc ferţl, acâsta e de mare importanţă ! K Aceştia au început a-se plânge dicend: rea căpitanului Brink din Arhanghel. Pentru
n’a venit nimeni. Nouele fructe numai „Adicăte-le eu însu-ml nu sciu nimic.“ „Decă ne daţi pe viitor astfel de gogoşe, rămânerea sa în oraş dă garanţie bună pe
cu greu îşi puteau face aici cale, căci ni­ „Ce va să dică asta?“ atunci preferăm mai bine să murim de unchiul său, pe băcanul Gristof Sanders şi
meni nu înţelegea rostul lor. pe viitorul său socru, pe birtaşul Kaspar
„Eu cunosc numai pe omul, care scie fome“.
Acâstă îl aduse pe bravul primar în ceva bun despre cartofi. D-vostră sciţi, că „Hm, hm, şi mai departe ?“ Zipf. u
mare încurcătură. El trebuia să scrie o eu am primit, ca şi ceilalţi funcţionari ai „Apoi am mers la alţi trei. Aceştia Primarul îşi frecâ mânile mulţumit.
epistolă de mulţămită regelui, în care avea oraşului, o cantitate de cartofi de probă. când au muşcat din cartofi, au început a
„Forte bine Plumike" dise el. Să se
să ai’ate şi disposiţiunile luate faţă de car­ I-am curăţit şi am început să-i mănânc, înjura şi a blestăma şi ameninţau, că ei
îndeplinâscă voia tînărului, pentru care va
tofii primiţi. El nu putea aminti acolo, că dâr nu-mi plăceau de loc, nici mie, nici se vor plânge la administraţia închisorii,
avea el să ne scotă din acâstă nefericită
nu numai omenii, dâr nici chiar cânii din copiilor mei, şi nici chiar soerei mele. Atunci pentru hrana ce li-se dă, care nici porcii
încurcală cu cartofii ! u
Kolberg nu găsesc vre-un gust în aceste m’am cugetat, că aceste fructe pot forma n’ar mânca-o. In fine am mers la un deţi­
fructe. In tot caşul era de temut să nu o mică variaţie în mâncarea prisonerilor.“ nut, care a fost închis numai alaltăerl, un HI.
cum-va în vre-un mod ore-cai’e se ajungă „Intr’adevăr curiosă idee!“ cjise pri- tînăr marinar cu numele Martin Sanders, încă în aceeaşi di Martin eşi din arest şi
la Postdam scirea despre totalul dispreţ al mărul dând din cap voios. acusat pentru maltratarea căpitanului său se duse în caşa miresei sale, unde fu primit
celor din Kolberg faţă de cadoul regal. PKimike măgulit de acâstă laudă se şi deşertarea de pe corabie. Acela cunoscea cu cea mai mare bucurie. După prima îm­
0
Atunci va căpăta fără îndoială o dojană înclină şi continuă apoi: „Intr’o di întru cartofii şi el clise, că ar fi buni de mâncat, brăţişare cjis el: „Ascultă, dragă Mariano!
severă oficială, care ar fi supărat forte mult într’o celulă, unde era cel mai mare răufă- dâr mal întâi trebuiesc gătiţi. Acest lucru Cartofii trimişi de rege m’au scăpat din