Page 105 - 1901-12

Nr. 287.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Bicsad, că decă Ordinâriatul diecesan nu-li rei din cele mai însemnate, căci prin- de lipsă în conducerea economiei.
va concede să recurgă pentru ajutor de stat, tr’însa se pote aduna şi păstra în
el le va arăta (de sine se înţelege că denun- Nou abonament mânile Românilor o bună parte din Pentru popularisarea sciinţei econo­
ţându-i unde-va cuiva) că denşii încâ-şt vor mice şi pentru de a pută ajunge şi
u
pierde adausul de plată, ce-l capetă dela stat .... la bogăţia nostră naţională". Ţăranii noi la o literatură economică, reu
Ce cugetaţî, d-lor, cine pote să fie noştri, după cum cu toţii seim, se niunea va încuragia şi va [premia
acel docent puternic?!... De nu-ţî spune Gazeta Transilvaniei. hrănesc forte rău şi lipsindu-le şi legu­ pe toţi aceia, cari să ocupă cu lu­
nimăruia, ve voiu şopti, că este: P. T. 1. mele din casă, sunt siliţi să mănânce crări originale seu traduceri de
Nu sunt ore aceste spionajuri şi tero- Cu 1 Ianuarie st. v. 1902 mămăligă golă, său cu terciu, seu o cuprins economic. Er pănă atunci
ţrisări?? tot atâtea lucruri detestabile şi ne­ se deschide nou abonament, Ia care altă fiertură fără nici un gust şi fără
demne de un docent român! credem, că va face un serviciu nes­
Der acea împrejurare, că unii docenţi invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii putere de nutrire. Şi cât de uşor şi pus de mare, decă va aduna cărţile
nici o adunare nu întrelasă, ca să nu se loiei nostre. fără nici o cheltuială mai simţită — cari esistă şi pentru completarea
-espectoreze şi să nu propună ceva contra Preţul abonamentului: fără să fie siliţi să le cumpere dela unei biblioteci economice se va fo­
preoţimei (nomina sunt odiosa) ore conve­ străini cu bani scumpi — le-ar pu­ losi şi de traduceri din broşuri apă­
nabilă şi justă este?? Pentru Austro-Ungaria: pe un tea avă în grădiniţele lor, după cum rute în limbi streine, pentru-ca ast­
Dâr asta o merită preoţimea română, an 24 oor6ne; pe şâse luni 12 corâne; au ţăranii altor nemuri locuitore fel încetul cu încetul să putem ajunge
care portă întrâgă greutatea şi responsibi- pe trei luni 6 oor6ne; pe o lună 2 cu noi. Am convingerea, că prin
litatea susţinerei şcolelor confesionale şi a şi noi la o literatură economică atât
docenţilor confesionali??? cor6ne. muncă stăruitore vom isbuti a in­ de necesară şi atât de mult recla­
Căci pentru nimica n’au preoţii de a Pentru România şi străinătate: troduce printre ţăranii noştrii şi cul­ mată de interesele populaţiunei nos­
suferi atâtea atacuri şi neplăceri ca tocmai pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 tura legumăritului, alături şi în acea tre rurale. In punctele următore ale
pentru şcole şi docenţi.... franci, pe trei luni 10 franci, pe o măsură cu a pomăritului, şi astfel le acestui raport am onorea a vă pre-
Afirm, că am fost şi sunt prietin al lună fr. 3.50 vom câştiga şi pe calea acâsta nouă senta în resumat sfera de activitate,
docenţilor harnici şi al şcolei, acestă nu o isvâre de venite şi de mulţumire. adecă lucrările cu care reuniune va
-dic numai, ci am arătat’o prin fapte de Abonamente numai la numeral poporal Nu cu mult mai bine cred că
nând sunt în Bicsad, cad în 1890 când am avâ să se ocupe, arătându-vă tot de­
venit aici, era numai o şcolă cu un învă­ de Dumineca: stăm şi cu stupăritul. In anii din odată şi mijlocele materiale de lipsă
ţător cu plată de 200 florini, la şcolă um­ urmă s’a scris fârte mult despre pentru susţinerea ei.
blau vre-o 15—20 copii; astădî — cu aju­ Pentru Austro-Ungaria: pe un acest ram al economiei naţionale, Pentru ajungerea scopului ei,
torul lui Dumuedeu — dintre tote comu­ an 4 corâne; pe şâse luni 2 corâne. der nu s’a făcut nimic. E constatat reuniuuea se va folosi de mijlocele
nele românescl din Ţera-Oaşului singur în şi din multe părţi s’a esprimat do­
Bicsad sunt două şcdle române, cu doi Pentru România: pe un an 8 următore:
-docenţi, dintre cari, unul are plată de: franci, pe şâse luni 4 franci. rinţa, ca să ridicăm cât numai se а) Ea va urmări progresul agri-
300 florini, celălalt 400 florini în bani gata, Abonarea se pote face mai uşor pote tot mai mult şi acest ram al culturei în tote ramurile sale.
.afară de cuartir, lemne şi grădină, âră co­ economiei naţionale, fiind apicultura б) Va studia referinţele econo­
prin mandate poştale.
piii de şcolă trec peste o sută, afară de cei o întreprindere din cele mai folosi- mice, în deosebi ale populaţiunii ru­
-din şcola repetiţională. A dministraţiunea. tore şi mai rentabile pentru ţărani. rale şi va culege datele necesare în
Aceste nu le va pută nega nimiuea Der seim, că orî-ce dorinţă, aibă ea acestă privinţă.
■şi totuşi numai Bicsadul e ghimpe în ochii
D-vostră? Eră docentul G-avril Bud, care un scop ori-cât de măreţ, fără muncă c) Ea va stărui pentru Introdu­
propune în clasele inferiore, cât şi docen­ şi fără jertfe nu se pote ajunge. E cerea reformelor, îmbunătăţirilor şi
tul George Berce, care s’a dus la altă sta­ R a p o r t lucru cunoscut, că ţâra nostră e'una a invenţiunilor bune în sfera agri-
ţiune (în alt comitat) — nu pentru mine, presentafc de d-1 Cornel Aiser, membru în corni dintre cele mai bogate în flori şi culturei, a industriei agricole şi do­
ci pentru-că binevoitorii (?) lui l’au în(sinuat, tetul despărţământului I al „Asociaţiunei“, în ces- plante prielnice culturei raţionale a
■că ar fi cu simţăminte dacoromâne, sunt tiunea înfiint&rei unei fieuniuiu agricole române mestice.
în totă privinţa docenţi conscienţioşî, cari pc teritoriul comitatului Braşov. albinelor. Der ca în tot locul şi în d) Va stărui pentru cultivarea
pot servi de model celorlalţi. Der, durere, tote ţările, când e vorba ca un ram rasselor bune de animale şi a spe­
-că chiar pentru seriotitatea lor, nu sunt (Fine.) economic să fie ridicat la domeniul ciilor bune de plante agricole, pen­
bineveniţi în câta iubitorilor de reclame şi Asemenea va fi una din cele industriei, trebue să fie sprijinit, în- tru aplicarea de maşini şi instrumente
scandaluri, improvisate cu ocasiunea adu­ mai mari îngrijiri ale reuniunii, ca se curagiat şi protejat. Reuniunea va
nărilor. agricole perfecţionate.
dea un avent cât mai mare şi legu- căuta deci ca să introducă şi în di­ e) Va stărui pentru lăţirea învă­
Triste lucruri sunt acestea, nu bucuros
mă ocup de ele. Sunt cu adevărat „ranele măritului. Nu vreu se detrag nimic recţiunea acesta tote reformele ne­ ţământului agricol prin şcole de agri­
■naţiunei , durerose, „der uşor vindecabilei din hărnicia şi meritul economelor cesare şi să facă tot posibilul pentru cultură, seu institute pentru industria
44
Decă le-am destăinuit, provocat am nostre de prin comune, cari se ocupă lăţirea culturei sistematice a apicul- agricolă şi domestică.
tfost, şi îmi era cu neputinţă a nu răspunde cu acest ram al economiei, der de turei, âr în legătură cu acesta va în­ f) Va eda şi va premia opun
provocării. câte-orî nu ni-se dă ocasiune se ve­ demna şi încuraja şi pe toţi aceia, şi scrieri periodice agricole şi indus­
Declar însă, că ce am scris, am scris dem, mai cu semă în c]ile de târg cari se ocupă cu cultura vermilor triale şi peste tot, cari trateză des­
-după convingere şi esperienţă, fără ură, de mătase.
fără intenţiune de răsbunare, cu cugetul şi de sărbători, cum din satele să­ pre materiile economice.
curat, că' cele scrise doră vor fi un jne- sesc! vin fepieile cu căruţele încăr­ Una dintre cele mai de căpete­ g) Va face colecţiuni de maşini
■mento încă neîntârdiat, pentru cei atinşi şi cate cu pome, cu legumi şi cu flori, nie îngrijiri a reuniunei va fi, ca şi şi instrumente economice perfecţio­
a
"interesaţi, căci Domne! mare lipsă avem, seu cu sămânţa acestora şi pe tote cu plivire la popularisarea literatu- nate şi va îngriji pentru distribui­
ca în loc dn a-ne certa, toţi „să dăm mână acestea le vend cu preţuri forte bune rei econdmice, a cărei lipsă atât de rea lor.
cu mânăi încă nici aşa n’am fi prea tari.
şi adună forte mulţi bani chiar şi mult să simte la poporul nostru, h) Va organisa esposiţiunî agri­
în fine am o umilită rugare cătră M.
■O. D. Athanasiu Demian — decă nu va dela ţăranii noştri, pe când economii să facă tot cât îi va fi cu putinţă. cole anume: de producte, de vite,
■lua în nume de rău Facă bine şi pe viitor şi econom ele nostre stau şi privesc Trebue să căutăm tote căile şi tote maşini, de instrumente economice,
ocupe-se cu iubitul său dascăl, şi cu mai cu atâta nepăsare şi nu sciu se se mijlocele, ca să ajungem şi noi cât va împărţi premii în bani şi va în­
iubita sa şcolă din Negreşti, eră pe noi ocupe, nu sciu să se folosescă mai sigur şi cât mai curând la o li­ curaja prin distribuirea de medalii,
44
■bicsădanil, omeni „neehiemaţî şi ..călcători, de tote aceste mijloce, cari le-ar teratură economică mai bogată şi diplome şi alte distinaţiunî.
44
de lege“ şi „făcători de abusurî lase-ne
în pace cu şcolele nostre „desarangiate să aduce bune venite, ar pute să-i mai bună. E lucru cunoscut, că lipsa i) Va trimite în ţâră şi în străi­
44
-trudim cum seim. Noi nu aspirăm la popu­ scape de multe nevoi şi să le cro- de cărţi bune economice opresce nătate bărbaţi de specialitate, pen­
laritate ieftină, pe conta altora. iescă o sorte mai bună şi mai în- n spus de mult progresul economic tru câştigarea cunoscinţelor necesare
destulitore. Cum vedem dăr, în strînsă şi din causa acesta nici poporul şi în ale economiei şi va organisa în
G. Sabo.
legătură cu pământul stă şi cultura nici inteligenţa nostră® n’au de unde comitat, prin învăţători şi alte persone
legumelor, ca o ramură a agricultu- să-şi câştige cunoscinţele şi sfaturile prelegeri cu încercări practice din

unchisore, şi tu vei ave în curând ocasiune „Pentru care va trebui se servim masa Cetăţenii îşi scoteau capul pe ferestră jini din t6te puterile sale cultivarea acestor
•,să te ocupi cu aceste nobile fructe. 14 în sala de mâncare. 44 sâu eşiau pe la porţi, pentru a audi mal fructe şi că a aflat o personă, care în Ir­
„Cum adecă, scumpul meu Martin? 44 „Fără îndoială." bine publicaţiunea. Toţi erau afară din cale landa a făcut esperienţe practice cu culti­
„Cum am arătat deja şi primarului, „Er pentru ceilalţi cetăţeni, cari vor curioşi de gătirea cartofilor şi îşi strigau varea lor.
*
■acest folositor fruct este nutrimentul prin­ veni la banchet, vom pune masa în sala unul altuia: „Yeeine, să mergem şi noi cu * *
cipal al ţărănimei din Irlanda. I-am vorbit cea mare. 44 siguranţă! u
despre cultivarea cartofilor, cari cresc ca „Natural. Şi tu, scumpa mea, va trebui Sera apoi tote locurile dela ospă­ Căpitanul Brink nu se mai întdrse
din Arhanghel, căci într’o cârciumă din
44
,gogoşe în pământ şi cum din ei se pot să ai grije în bucătărie, ca cartofii să se tăria „La principele moştenitor erau ocu­
port imbătându-se şi luându-se la certă cu
,găti felurite mâncări gustose. I-am arătat ferbă şi gătescâ după îndrumările mele, pate. Pentru-ca să potă servi pe atâta lume
nisce Ruşi, aceştia l’au lăsat mort. Primul
un mod de pregătire al lor, care cu tote, ou cea mai mare precauţiune, eăcl voiesc birtaşul Kaspar Zipf a trebuit să mai an­
cânnaciu aduse vasul „Fortuna îndărăt
44
.că este forte simplu, totuşi dă cea mai de- să’ml facă onore-acestă gătire- 44 gajeze, încă ajutore. S’a mâncat bine şi mult
fliciosă mâncare. 44 „Voifi face de sigur! răspunse Mariana. şi s’a băut forte mult. Aşa de bune nu în ţâra sa.
44
44
„Ce fel de mâncare e aceea? întrebă „Totul va fi făcut cu cea mal mare în­ li-s’au mai părut niel-odată scrumbiile, ca Din disposiţiile personalului corăbiei
îfrumosa fată cu vădită curiositate. grijire. Când va fi banchetul? 44 acum cu cartofi. Acum recunoscură toţi fo­ s’a constatat, că Brink fusese om forte bru­
tal. în certa ce o avusese cu Martin San-
„Scrumbii cu cartofi prăjiţi în unt „Astă seră, la 7 ore. 44 losul cartofilor şi se liotărîră să introducă
fierbinte. 44 şi cultive cu soriositate aceste fructe, atât ders, acesta a trebuit să se apere, căci alt­
„Scrumbii avem destule şi încă din în ţinutul oraşului, cât şi în întrega îm­ fel căpitanul l’ar fi omorît şi apoi de frică
44
-cea mai bună sortă , dise Mariana. O jumătate de oră mal târcliu, pârga- prejurime. a deşertat de pe corabie.
El fu achitat şi în curând se cununa
„Şi cartofi încă avem. Eu am făcut rul oraşului mergea repede pe strădl şi după Renumitul poet de pe atunci Karl cu Mariana.
44
primarului propunerea, ca să trimetă tatălui ce bătea cu putere doba, striga cu voce "Wilhelm Ramler, numit „Horatiu prusian ,
De aici încolo rămase în oraşul său
\.-eu un sac plin, pentru-ca să pregătim un înaltă, că cu învoirea şi la dorinţa expresă născut şi el în Kolberg şi care pe atunci
natal şi deveni un sârguincios grădinar şi
■mare banchet, la care să servim cartofi a locurilor mal înalte, va ave loc astă seră era de 18 ani, încă a luat parte împreună
econom. Cn cea mai mare plăcere cultiva
■pregătiţi, în modul următor, de mine. Prin la 7 ore la ospătăria „La pi’incipele moş­ ou tatăl său la acest banchet. Şi i-a plă­ cartofii şi el era singurul, care aducea în
44
acesta îi disei eu, s’ar răspândi în modul tenitor o cină comună, la care se vor servi cut iliult cartofii, pe cari i-a mâncat pentru
pieţă cei mai mari şi mai frumoşi cartofi.
cel mai repede gustul cel bun şi folosul cartofi diu cadoul regal, pregăţî cu scrumbii, prima-oră.
B r a ş o v , Decemvrie 1901.
cartofilor. El s’a învoit imediat şi va veni şi unt prospăt, la care cină sunt rugaţi a A doua rji primarul oraşului scrise la
Trad de: llomulug.
unsuşi la acest banchet împreună cu mai lua parte toţi cetăţenii. Preţul trei groşiţe Postdam, că cartofii trimişi au produs o
mulţi consilieri şi alte persone însemnate. 44 de argint pentru o porţie mare. 44 adevărată însufleţire în Kolberg. El va spri­