Page 106 - 1901-12
P. 106
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 287.—1901.
domeniul agriculturei, a industriei să recunoscem, că încetul cu încetul Comitetul va lucra cu insistenţă pen Avis d-lor înveţătorî. Aduc prin
agricole domestice şi celorlalte ra va urma şi ruinarea ţăranului român, tru înfiinţarea unei economii de instruc acăsta la cunoscinţa d-lor colegi, că ma
ţiune în Selişte, care se ţină locul desfiin-
muri economice. decă nu-i vom da ajutor grabnic şi nualul meu didactic: Istoria patriei şi
ţatei şcoli economice din Răşinari.
j). Mijlocele materiale necesare puternic. elemente din istoria universală, pentru
Adunarea generală a Reuniunei se
pentru susţinerea reuniuneî, pentru Reuniunile de agricultură, înso va ţine în comuna Bungard. şcolele poporale, a apărut în ediţiune nouă
acordarea de ajutore şi stipendii şi ţirile de credit sistem „Raiffeisen şi Comitetul va înainta onorabilei di şi se pdte procura dela editorul ei d-1
11
remunerări şi pentru alcătuirea de cu deosebire „tovărăşiile agricole“ recţiuni a institutului de credit şi economii H. Zeidncr, librar în Braşov, precum şi
biblioteci poporale economice, le-am sunt fără îndoială mijlocul cel mai „Albina“ cerere pentru ajutore bănesc!. dela ori care altă librărie din patrie cu
avea în prima linie dela cotisaţiunile eficace şi cel mai nimerit pentru . sa- preţul de 50 bani esemplarul broşat. Cei
membrilor cu sume fixate, din colecte narea răului. Reuniunile, precum şi ce cumpără mai multe esemplare primesc
şi din contribuiri benevole. Er în însoţirile acestea bine organisate şi Resciirnperîirea felicitărilor de un rabat corespunzător. — B r a ş o v , 29
rendul al doilea dela institutele ndstre bine conduse, sunt fără îndoială cel anul nou. Decemvrie v. 1901. Ou colegială stimă
cultulare şi de bani şi dela petre mai sigur şi cel mai puternic mijloc I. Dariu.
Pentru proiectatul internat de copiii
cerile şi producţiunile, ce s’ar aranja pentru transformarea relaţiunilor eco
al Bisericii Sf. Nicolae din Scheiu au bi
în favorul reuni unei. nomice ale populaţiuni nostre rurale A apărut No. 1 din Biblioteca „Po
nevoit a contribui — în locul felicită porului român' , Budapesta, tipografia
1
în spre mai bine. Ele ne ofer cea
Onorat Comitet! rilor de amd nou, următorii: L. Krammer (Csomoriut 44), preţul 20 bani
mai bună garanţie, că poporul nostru
Ioan Petric, protopop 5 cor.; Yasilie Broşura, format 8° mic, conţine nuvela
Mai remâne, ca pentru comple va ajunge la o stare mai bună nia- Voina, protopop onorar, Dr. Vasilie Saftu, 1
tarea acestui raport, se me ocup şi terială, morală şi culturală, ele ne paroch, Arsenie Vlaicu, director, Sterie „ Moş Călin' , de Dorin.
de cestiunea tovărăşiilor agricole asigură progresul şi viitorul nostru şi Stinghe, epitrop; Dr. Sterie Stinghe, pro Anuarul Băncilor române pe 1902
Aceste tovărăşii Introduse şi la noi ele vor contribui la bunăstarea so fesor; Ioan Pricu, prof.; Andrei Bidu şi (anul III). Editura delegaţiunel exmise d©
Iancu Spuderca, comercianţi, câte 4 cor.;
de reuniunea de agricultură din Sibiiu, cietăţi! nbstre întregi în modul cel conferinţa directorilor de bancă Sibiiu, ti
George Navrea, epitrop şi Eugen Precup,
s’au dovedit de cele mai bune şi fo- mai salutar. măiestru-lăcătuş, câte 3 cor.; George Şer- parul tipografiei arhidiecesane, 1901.
lositore pentru progresul agricol şi Cornel G. AisSr, . ban, proprietar; Florea Pernea, Teodor Calendariu pe anul dela Christos
s’au familiarisatşi în comunele năstre membru în comitet. Cristan şi Ştefan Median zarafi, Ioan Bur- 1902, întocmit după gradurile şi clima Un
românesc!. E lucru cunoscut, că un duloiu comerc. câte 2 cor.; Dumitru Pop
zaraf şi Ilie Ardelean câte 1 cor. — Pri- gariei şi a României (Anul 51) Sibiiu, edi
singur om nu e în stare să facă, ceea mescă marinimoşii dăruitorî cele mai vii tura şi tiparul tipografiei ardidiecesane.
ce pot face însoţiţi mai mulţi la o- Programul de lucru
mulţămite.
laltâ cu puteri unite, fşi nu’şi va pută al „Reuniunei române de cigriculkiră din Comitetid parochial. Iiecornpensele şi pedepsele în şcola
acoperi trebuinţele vieţi! aşa bine şi comitatul Sibiiu" pe amd 1902, stabilit poporală, studiu pedagogic de d. Dariu, cu
uşor, precum şi le acoper în tovărăşie în şedinţa< comitetului central ţinută un adaus, 64 pag. format mare. preţul 60
la 25 Decemvrie n. 1901. In loc de felicitări de anul nou s’au
cu alţi omenî. înainte cu câţî-va bani, să pote procura dela Tipografia A.
făcut la subsemnatul cassar al despărţă
cjecî de an! plugarii de pe la noi nu în scopul cunăscerei referinţelor eco Mureşianu, precum şi dela autor şi din.
nomice din comune, se vor ţină întruniri mântului „Asociaţiunii“ următdrele mari
aveau lipsă de atâtea unelte econo librarii.
agricole în comuna Bradu, Doberca. Magu, nimose contribuiri în favorul „Casei Na
mice, ca astăcjî, deore-ce economia
Nucet, Răhău, Rusciorî, Săsăuşî, Şugag, ţionale" :
era în stare de tot primitivă. Pe Turnişor şi Yale. NECROLOG. în Dobriţin a repâusafc
Vasilie Oraioveanu propr. (Hălchiu)
atunci se ara şi grăpa cu pluguri şi în scopul promovării culturii vitelor 3 cor., d-na Balaşa Blebea (Braşov) 10 la 25 Dec. n. în etate de 18 ani Elena
grape de lemn, săpau cu multă trudă se va aranja o esposiţie de vite de prăsilă, cor., I. 0. Panţu prof. (Braşov) 2 cor., Ia- Dumbrava fiica d-lui inspector reg. de
şi secerau şi îmblăteau săptămâni împreună cu distribuire de premii în bani, cob Zorea paroch (Vlădenî) 2 cor., George matricule Vasile Dumbrava din Dobriţin.
întregi cu multă muncă şi cu multă în comuna Racoviţa. Oărlan notar (Vlădenî) 2 cor., Dr. Teodor înmormântarea s’a făcut la 27 Dec. în ci
mitirul bisericei gr.-cat, din Gilău.
cheltuială. Astăiji am ajuns, ca să Se va procura pe spesele Reuniunii Nica direct. (Bucuresci) 10 cor., Dragomir
o viţea de rassa „Pinzgau“ curată şi even Pulpaş (Braşov) 1 cor., Iosif Oncioiu funcţ.
vedem introduse unelte şi maşini noui
tual şi alte animale de prăsilă, ce se vor „Albina (Braşov) 2 cor., George Neg-uş
u
bune şi practice, chiar şi de cătră Producţmni şi petreceri.
da şcdlei practice-economice, ce se va în zaraf 1 cor., George Preşmerean măcelar
economi! noştri, de ore-ce chiar şi fiinţa în comuna Sălişte. 1 cor., Cătana din Dumbrău 2 cor., Teo
Gond bisericei române gr. or. din
ei au simţit trebuinţa de a’şi procura Cu privire la cultura pomelor: s e v a dor Nicolau comerc. 2 cor., Vasile Popo- Braşovid-vechiu, va aranja o petrecere
astfel de maşini şi unelte economice aranja un curs de altoit pomii în comuna viciu rnăsar 2 cor., Văd. Elena A. Popo- poporală, Duminecă, în 6 Ianuarie v. (19
bune şi folositore. Sunt unele ma Pianul-de-jos. vicî 5 cor., Ioan Petric protopop 5 cor., îan. n.) 1902 (dina de Boboteză), în sala
Se vor procura în număr recerut Simion Teodor comerc. 2 cor., Dumitru
şini, cari se pot procura şi de cătră Platoş croitor 2 cor., Ioan D. Avrigeanu Hotelului „Central Nr. 1“ din loc. începu
altoi, meri pătidî, ce se dăruesc membrilor tul la 7 ore sera. Corurile se dirigeză de'
singuratici! economi, der ăr sunt comerc. Braşov 2 cor. Nicolae Vestemean
Reuniunii cu locuinţa în Mohu. Plantarea d-nul N. Oancea jun. După producţiune-
altele, cum sunt maşinele de sămă- se face prin esmişî ai Reuniunei în gra comerc. (Braşov) 2 cor., Iuliu Popp comerc. urmeză dans, începând cu „Căluşarul" şii
nat şi treerat, cari fiind mai scumpe, dina fie-căruia. (Braşov) 2 cor., Nicolae Duşoiu comerc. „Bătuta . Preţul de întrare: de persdnă
u
(Braşov) 1 cor , Sirneon Demian adv. (Bra
deşi au neapărată trebuinţă de ele, Pentru sus amintita şcălă practică şov) 2 cor., G. B. (Braşov) 2 cor., I. G. 1 cor. Venitul curat este destinat pentru
nu şi le pot procura pe altă cale, din Selişte se cer dela ministeriu Eremie comerc. (Braşov) 1 cor., Tache fondul corului dela Biserica Sfintei Ador
mai multe mii pădureţi (meri. perl, pruni, miri din Braşovul-vechiu. Suprasolvirî şt
decât însoţindu-se mai mulţî la olaltă Stănescu (Braşov) 6 cor. George Urdea
cireşi, gutui, vişini etc.) cum şi seminţe de oferte marinimose se primesc cu tnulţă-
Spre acest scop chiar şi legea le dă paroch (Oernat) 2 cor., Ioan Toma paroch
viţă americană, sade de viţă de vie, cum mită şi se vor chita pe cale publică. Bi
voie economilor noştri, ca să să şi altoi diferiţi. (Doboli inf.) 1 cor.. George Hamsea preot lete se află de vânzare la d-nul N- D_
potâ însoţi în anumite tovărăşii agri Se procură câteva sute 'altoi meri, (S. Sz. Gyiirgy) 2 cor., Alexandru Doga Eremias şi sera la cassă.
rii! preot (Herman) 1 cor., Dr. Eugen Me-
cole pe lângă statute făcute de ei şi perl, pruni, ce se vend între membrii cu
ţianu adv. (Braşov) 4 cor., Dumitru Stin — O producţiune musîcaîă-ieairală
aprobate de guvern. Însoţirile acestea preţ redus. ghe măcelar 2 cor.. George Stinghe mă împreunată cu dans se va ţină Marţi, în
s’au lăţit în tote ţările şi au ajuns în tomnă se pune în lucrare cuptorul celar 1 cor., Const. Navrea măcelar 1 cor., 1 Ianuarie st. v. 1902 în sala „Hotelului"'
până în cea mai nemijlocită apro de uscat pome sistem „ Gasienille", ce este Ioan Duşoiu comerc, 2 cor., Emil Bologa din Purcărenl. Preţul întrărei: de familie-
zidit în comuna Selişte. 2 cor., Eugen Precup 2 cor., Elena Ancăn
piere de noi. Astfel le vedem în 2 cor. de persănă 1 cor. Venitul curat
Se vor procura fel de fel de seminţe 4 cor., (toţi din Braşov) şi Ioan Bancila e destinat pentru fondul zidirei unei bise
comunele din comitatul Sibiiului în
de nutreţuri măiestrite şi de alte planţg (Tohanul n,) 1 cor. rici nouă gr. or. în Purcărenl. Ofertele
fiinţate de Reuniunea agricolă din folositore. ce se vor împărţi în mod gra Cornel G. Aiser, marinimose se primesc cu mulţumită şi se
Sibiiu, apoi vedem la compatrioţii tuit între membri. în acelaşi timp comi cassarul clesp. „Asociafciunii". vor cuita pe cale publică..
noştri, saşi, propagând cu mult zel tetul mijlocesce pentru orl-cine procurarea
înfiinţarea lor în tote comunele să de seminţe bune şi mai ieftine. — Inteligenţa română din Herman
seşti, le vedem ocupând tot mai mult în scopul îmbunătăţirei prăsilei ga- Msalţasisfillă. @ra?5iicâ. va aranja o producţiune m-usicală-teatrală.
liţelor, membri vor li dăruiţi cu găini, oue împreunată cu dans în 7 (19) Ianuarie
teren în comunele rurale, căci scopul etc. de soiu ales. 1902 în sala hotelului mare din Herman.
lor e tocmai a contribui la bunăsta D-na Presidentă Balaşa Blebea a dac Preţul de întrare loc I 80 bani, loc II 60
Cultivatorilor de albine, membri ai în memoria fericitului ei soţu Ştefan, din
rea comunelor, la propăşirea treptată Reuniunii, li-se dăruesc coşniţe şi alte' bani. Venitul e destinat, sporirei fondului
în ale agriculturei raţionale, la ridi unelte de lipsă la stupărit. incidentul cjilei S.-tulin Ştefan 20 cor. pentru corului bisericesc.
fondul Reuniunei! femeilor române pentru
carea şi înflorirea clasei agricole şi Maşina de semănat, grapa de fân aţe — Tinerimea rom. gr. or. din Go-
cu deosebire a posesorilor mici, căc! şi alte unelte economice se dau membrilor ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi jocna va aranja o petrecere împreunată cu
cu cât clasa acesta a proprietarilor de spre folosire în mod gratuit. Săcele. teatru cântări şi declamărî în 1 Ianuarie-
păment va fi mai bine situata mate- Pentru augumentarea colecţiunii de Esprimăm nobilei donâtore cea mal st. v. 1902.
modele din industria de casă, se va resuŞ’^ viuă mulşumită. ...
rialicesee, cu atât mai mult vor pro
cita apelul dat în ace stă causă, er cu scop
gresa şi celelalte meseriî, cunoscut de a da nou . avânt acestei întreprinderi Braşov 28 Dec. v. 1901. 12,546 scrisori derecunoscinţâ şi mul
lucru fiind-că, dăoă are ţăranul bani, folositore. după putinţă se va aranja în Otiia Bidu. Dr. J. Blaga. ţumire dau dovedi, că Fluidul-Elsa a
are totă lumea. Sibiiu o esposiţie a industriei de casă, din y. preşidenţă. secretar. lui Feller ajută puternic la cele mai
Mijlăcele, ce ne servesc pentru care prilegiu eventual se va pune în prac multe băle, precum: tusa, influenţa, fri
tică un resboiu mai perfecţionat. Esposiţia
ajungerea acestui scop, sunt urmă- guri, şoldina, reuma, durere de piept, cap
industriei de casă se va ţine eventual de L i t e r a t u r ă .
torele: odată cu esposiţia industriei profesionale, şi dinţi, junghiuri, cârcei, amorţelă de
ă). Procurarea de unelte şi ma ce „Reuniunea sodalilor români din Si- A eşit de sub tipar şi se află de ven mâni şi piciore, durere de stomac, lipsă
şini agricole pe sema tovărăşiilor şi biiu“ după putinţă va aranja. tilare la administraţia foiei udstre şi la li de poftă de mâncare, băle de ochi. Este
a celorlalţi locuitori. Direcţiunile tovărăşiilor agricole vor brăria Ciurcn în loc: un medicament premiat la esposiţiile din
b) . Procurarea de săminţe, de fi recereate a face comitetului raport amă Horele de Siinlcnwice: „Natură şi Paris, Berlin, Londra, Roma şi Niza cu
nunţit despre lucrările sevîrşite în 1901. vieţă", „S;uga vecin-" şi „laueo musioautu!.“
altoi şi surcei şi alte diferite pro medalia de aur. 12 sticluţe costă 5 cor-
Asemenea rapdrte se cer şi dela di Traducere de 7. C. Fanţii', o broşură de
ducte şi obiecte necesare. franco. Singur producent Eugen V. Feller
recţiunile însoţirilor de credit sistem Raif- 192 pag. Preţul 80 bani -)- 5 bani porto.
c) . Cetirea împreună de scrieri feisen şi în acelaşi timp comitetul va iiU De ademenea se recomanda: farmacist în Stubica, Kirchengasse comi
şi cărţi agricole şi consultări asupra sista pentru înfiinţarea atât de tovărăşii, 7. 6. Panţu: .In plasă". „In Baltă". tatul Agrara. Din nici o familie să nu lip-
diferitelor cestiuni, cari privesc eco cât şi de însoţiri de credit şi în alte co „Cale gre» . „La Code*. „La cârciuma iui săscă acest fluid preparat din esenţă
u
nomia. mune. Tiriplic.“ Schiţe din vidţa dela Ură. O bro plante, care întrece celelalte mijlăce. Cine
On. Comitet! Se vor abona, respective se vor cere şură de 112 pag. eu preţul 40 bani -j- 5 l’a întrebuinţat odată, continuă a-1 lua.
a se-da gratuit diarele avute. bani porto.
Decă vom ave în vedere cum pentru efectele lui cele bune.
u
Unele din cărţile editate de Reuniune 7. O. Panţu: Laterg , pove-t re dm
r
scările dela sate devin din cji în cji se vor scote în nouă ediţie şi se va con viăţa unui cioban. O broşură din 32 pag.
mai rele şi mai nesuportabile, trebue tinua cu tipărirea de nouă cărţi. va preţul 16 bau! -f- 3 nani porto.