Page 13 - 1901-12
P. 13
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în Mare
Âdiiflistraţimiea şi Tipografia Aboaamente pentru Ansiro-Unearia:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şâse luni
12 oor., pe troi luni 6 oor.
Scrisori nofrancate nu so pri- N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.
meso.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Po un an 40 franoî, pe şăso
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
t s primesc la Admlnlstratlune în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la nrmătorele 8o pronumoră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii oolectori.
Nux. Augenfeld & Emerie Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşcv
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa irare.
In Budapesta: la A. V. &old- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bernat, iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şlse
Leopold (VII Erzsebet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL IMSERŢIU NILOR: Ou dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o ooldnă A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lunii2 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 conSne. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe c&t şi insorţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 268. Braşov, Lum-Marţl 4 (17) Decemvrie. 1901.
Alegerile comitateose. cuvinte acesta se nu mai întâmpine au devenit faţă cu ceea-ce a fost în la iudoială seriositatea intenţiunilor minis
nici cea mai mică piedecă din par trecut aprope o parodiă, dâcă vom trului preşedinte. — La parlament s’a^răs-
Astăcjî se încep în t6tă ţâra tea aşecjămintelor autonome comi avâ în vedere sistemul de candidare, pândit alaltaerl svonul, că guvernul ţine
alegerile de funcţionari eomitatenşî tatense. ce se practică, şi prin care în fdrte să urgiteze tratările de învoială între Cehi
(judeţeni), cari se fac, după-cum Aşa, firesce, puterea guvernului, multe caşuri cei-ce au să fie liber şi Germani, din care oausă ar voi, ca să
prescrie legea, pe timp de 6 ani de care deja ac}î dispune aprâpe abso aleşi, se impun de cătră fişpani cor amâne pe tdmna viitdre desbaterea pactului cu
cătră membrii aleşi ai congregaţiu- lut în comitate, va cresce, autono pului electoral. Ungaria, a tarifului vamal şi a convenţiu-
nilor comitatense. Vacanţele de mia cea veche va ajunge se fiă de nilor comerciale. In caşul acesta în Maiîi
Crăciun ale dietei s’au şi început, fapt cu totul anihilată şi, ca multe Congresul catolic — spune „M. g.“ se vor întruni delegaţiunile.
numai pentru-ca deputaţii se potă altele în ţâra ungurâscă, va figura — îşi va ţinâ şedinţele dela 8 până, la 1B Majestatea Sa a primit dilele acestea
pleca în cercurile lor spre a lua în viitor numai ca simplă etichetă. lauuarie 1902. Bărbaţii de înoredere ai pe un feudal, oăruia i-a cj's: „Dâcă ou par
parte la agitaţiunile electorale co Szell însuşi recunâsce, că ale congresului au ajuna la o înţelegere cu gu lamentul aoesta nu ne putem ferici, atunci
mitatense. Una din foile oposiţionale gerea funcţionarilor este ofârtepre- vernul în privinţa proiectului de statut a au va trebui sd facem alt-ceva . In privinţa
u
maghiare susţine, că deputaţii gu ţiâsă parte integrantă a autonomiei tonomiei. Ş„Magyarorszâg spune însă, că acâsta deputaţii Bareuther, Schalk şi soţi
u
vernamentalî mai au şi un deosebit oomitatense, crede însă, că ea nu e învoiala, oe s’a făout, e de aşa natură, înoât au interpelat guvernul în şedinţa de Sâm
interes de a fi de faţă la adunările o condiţiune esenţială şi neapărată catolicii, oarl voesc serios autonomia, nu bătă a parlamentului, somându-1 să declare,
comitatense, fiind-că mandatele lor a Self-governementului. Ministru- vor putâ o primi. Drept aceea se crede, oă dâoă este adevărată faima, că s’au făcut t6te
stau în strînsă legătură cu adminis preşedinte are în vedere numai ajun în plenul oongresului vor fi disouţiunl vii pregătirile pentru suspendarea constituţiei ;
traţiunea judeţânâ, căci dâcă comi gerea ţintei de „a corăspunde cerin în jurul proiectului de statut. mai departe, dâoă declaraţia dela 9 De
11
tatele n’ar fi guvernamentale, nici ţelor statului naţional maghiar şi cemvrie a lui Koerber s’a făout ou învoirea
că ar mai esista majoritatea liberală deci vrea, ca voinţa statului se se oorânei ?
de ac}î. validiteze pe tâte terenele, „să nu Camera magnaţilor a desbătut în
E lăţită părerea, că alegerile esiste nici un funcţionar în ţâră, şedinţa dela 14 Dec. proieotal de indemni- Dietele provinciale. O patentă
de faţă, ce se cualifică cu cuvântul care să nu esecute ordonanţa unui sare şi provisoriul budgetar oroat. Contele împărătâscă dela 12 Decemvrie convâcă
„restauraţiune“, (de funcţionari) vor ministru responsabil parlamentului". Ferdjnand Zichy a justificat printr’un lung dietele provinoiale din Austria-superioră,
fi cele din urmă alegeri de felul Acesta însă i-se pare lui Szell disours punotul de vedere al partidului său, Moravia, Silesia şi Goriţia pe cf de 24
ua
acesta, de6re-ce se crede, că, înainte nerealisabil cu funcţionarii aleşi. oombălând proiectul de indemnisare şi de Dec., dietele din Galiţia şi Stiria pe 28
de a espira cei şâse ani, se va să Tot aşa de imposibilă pare însă sus clarând, oă nu-1 votâză. Au mai vorbit Dec., âr dietele Austriei-de-jos şi Grainei
vârşi proiectata reformă a adminis- ţinerea autonomiei comitatelor pe Ernusst Kelemen şi baronul Podmaniczlcy pe (fiua de 30 Deo.
traţiunei aşa, că în viitor funcţionarii lângă introducerea sistemului de nu pentru proieot, apoi ministru-preşedinte
administrativi nu vor mai fi aleşi, mire a funcţionarilor, fiind-că tâtă Szell, apărând proieotul, care la urmă a în
ci numiţi. Cum se va pute păstra şi însemnătatea acestei autonomii a trunit majoritatea. Maghiarii in diplomaţiă. Una din
cum va putâ dăinui autonomia co- vechiului comitat constă numai în ofioiâsele unguresci auunţă ou mare buou-
mitatensă cu sistemul de numire, alegere, care, dâcă se va delătura, Sortea pactului austro-ungar riă numirea a trei ataşaţi noi maghiari de
ambasadă. Din inoidentul aeesta un cfiar
este greu a înţelege. Cu tote astea vor cădâ şi ultimele ziduri ale „bas- preocupă viu pressa maghiară. După tote
guvernamental face calculul asupra numă
se susţine acesta de cătră factorii tionelor" de odiniâră, pe cari s’a oâte s’au petrecut în „Reichsrath**, abia
rului în care sunt representaţl Maghiarii
competenţi dela ocârmuire, fără ca răzimat constituţia ungară, âr cen- dâcă mai p6te fi speranţă, ca proiectele
în diplomaţia austro-ungară. Dintre 8 am
afirmările lor se afle crecjemânt la tralisarea, la care se lucrâză de cjecî paotului economic să fie votate de aotua-
âmenii cu judecată clară şi nepre de ani cu atâta rîvnă, va deveni mai lul parlament, şi aoâsta din simplul motiv, basadori: 2 sunt Maghiari; între 20 con
ocupaţi'. perfectă decât a fost în periodul ab oă — după părerea acestor foi — „Eteich- suli: 7 sunt Maghiari; dintre 3 miniştri-
Numai înainte cu câte-va (file solutist a lui Bach. srath“-ul va fi disolvat. Dâcă din nouăle residenţl: 1 e Maghiar. Numărul total al
ministru-preşedinte Szell, vorbind Oposiţionalii unguri sperâză încă alegeri nu va eşi un parlament, care se Maghiarilor în diplomaţia esternă este acjl
despre proiectele de lege, ce are de în posibilitatea de a paralisa planu voteze paotul, procedura cu disolvarea se de 14. Mai sunt încă 10 consuli maghiari,
gând a-le presenta camerei cu pri rile de nimicire a autonomiei comi va repeta, pănă când forţa de resistenţă a dâr aoeştia nu aparţin strict diplomaţiei, oi
representă numai interese oomeroiale.
vire la reforma administrativă, s’a tatense. Oine va mai putâ contrasta parlamentului austriao va fi înfrântă. —Slabă
declarat categoric ca aderent al însă cu succes asaltului, ce se face mângâiere.
principiului de numire a funcţiona asupra ei, când a(ţi deja şi comita Insultarea armatei austriace de
rilor administrativi. El ar vrâ se sus tele cele mai oposiţionale de odi- Situaţiunea in Austria. „Politik“ cătră Chamberlain. Sooietatea „Deut.
ţină „în fond" autonomia judeţână, niâră au ajuns cu totul în puterea din Praga scrie, oă ministru-preşedinte Wăhlerverein" din suburbiile „Leopoldstadt-
dâr numai aşa, ca ea de fapt se nu guvernului? Koerber oontinuă tratări cu partidele. Nici Brigittenau" din Viena, a ţinut în cjiua de
mai esiste pentru guvern, cu alte Se mai fac alegeri, dâr şi aceste unul din membrii partidului feudal nu trage 12 Decemvrie o întrunire de protestare în
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. âr celalalt strîngea oovorul de pe trepte. decât oâte într’un cerc fârte restrîns, pro mai mult. Cu gura oăscată se uita ea oând
De câte-orl femeile îşi îutrerupeau cânte duceau peste tot o impresie sombră, chiar la praporul cu păcătoşii din iad, când la
cul, se aucjia şoptitul plin de ciudă al oer- înspăimântătâre. Cântecul trist al morţii întunerecul din fundul bisericei, oând la
A
îngerul. şitorului, oare înfrunta pe băiat, sâu bocă se potrivea de minune în acest tablou. vrăbiile dela ferestri.
nitul vrăbiilor pe ceroevelele tereştrilor Din timp în timp amuţia oântecul şi Ochii ei nu esprimau niol o gândire
(
De 231. Sienkievrioz. acoperite de zăpadă; păsărelelor li era una dintre femei se ridica în bancă şi âr femeile mormăiau ou glasurile lor som-
afară frig şi erau flămânde. rostia rugăciunea: „Născătdre de Dumnezeu, nurâse, deja pentru a tjecea-oră:
In orăşelul Lupiskory, după înmor
1
mântarea Kalixtovei se ţinu o veoernie, âr Femeile şedeau în băncile dela uşă. feoiâră buoură-te, oeea-oe eşti plină de „Şi când va. sosi câsul morţii *...
după vecernie mai rămăseseră oâte-va fe Acolo ar fi fost încă şi mai întunerec, dar**..., âr oele-lalte terminau: „Prea sfântă Măriora îşi suoia codiţele părului său,
mei în biserică, şi cântau obiolnuitele cân- fără cele câte-va luminări de său, pe oarl Maria, Maioa lui Dumnecjeu, râgă-te pentru cari se lăsau jos pe spate, oa nisce codiţe
teoe de pietate. Era pe la ârele patru după şi-le aprinseseră femeile, oa să potă oet.i în noi păcătoşii, şi acum şi în câsul morţii nâstre de şârece, nu mai mari. Ea începu să se
1
amiarjl, însă fiind-că ârna la aoâstă oră în oărţile lor de rugăoiunl. Uca dintre aceste — Amin *. Fiind-că însă astă<jl era cjhia în pliotisâsoă. De-odată însă îşi îndreptă aten
cepe a-se învălui cjiua cu nâptea, în bise lumînărî îşi arunoa lumina asupra praporu mormântării Kalixtovei, dupăfiă-care „Năs- ţiunea spre oerşitor.
rică era oam întuuereo. Altarul cel mare lui de lângă banca oea mai apropiată, pe cătâre" se adăoga: „Dă-i dâmne pace Acesta se opri în mijlooul bisericei şi
era deja acoperit de umbre negre. Nu mai oare era representat iadul cu para fooului, veolnică şi lumina să-i lumineze pururea". înoepu să tragă de funia nodurâsă, ce
ardeau, decât două luminări în apropierea cu păcătoşii şi ou diavolii. Pictura de pe Măriâra, fiica repausatei, şedea în atârna din plafond. El trăgea clopotul pen
oiboriului, dâr lumina lor tremurâtâre nu cei-lalţl prapori nu se putea distinge. bancă, alăturea de-o femeie. Pe mormântul tru sufletul Kalixtovei, făcea însă acest
lumiua, decât forte slab aurăria portiţei şi Femeile nu mai cântau, ci mormăiau mamei sale, afară în ţintirim, oădeau toc lucru în mod meohanic gândindu-se, de si
ceva mai sus pieiorele figurei lui Christos, numai cu glasuri obosite, somnurose un cân mai fulgii de zăpadă mâle şi înoet, copila gur, în altă parte.
prin cari era bătut un pirou mare. Capul tec, repeţind mereu refrenul: însă n’avea nici cjece ani, aşa, că părea a Sunetul clopotului era în acelaşi timp
acestui piron se vedea ca un punot mare „Şi când va sosi câsul morţii nu prioepe niol perderea, oe o îndurase, semualul, oă vecernia s’a sfirşit. Femeile
străluoitor de-asupra altarului. Din lumină R6gă-te pentru noi la fiul tău“... niol oompătimirea, oe a produs-o la femei au mai repetat odată, pentru ultima âră, ru
rile cele-lalte, pe cari le stinseseră nu de „Fiul tău ..„ mârtea mamei sale. Faţa ei mititică, cu găciunea lor pentru o mârte uşâră şi apoi
M
mult, se înălţa un fum, care umplea spaţiul Acâstă biserioă aooperită de amurgul ochii albaştri, îşi păstrară liniştea oopilă- au eşit din biserică. Unâ din ele duoea pe
cu un miros bisericeso de oâră. serei, praporii fixaţi la capetele bănoilor, râscă, ba chiar un fel de seninătate indi Măriâra de mână.
Un oerşitor şi un băiat mio îşi făoeau feţele veştede ale femeilor bătrâne, flăcările ferentă. In trăsăturile ei nu se reflecta, de „Kulikova**, cjise o altă femeie, „ce ai
de lucru la treptele altarului. Unul mătura, luminărilor, oarl nu răspândiau lumina, cât o uşâră nuanţă de curiositate, nimic de gând ou fata?"
