Page 14 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 269-1901.

sala lui Swoboda din Prater. Convocarea în atelierul unui ferar şi am vătjut, oă toţi Din străinătate. Agitaţiile polonese. După agitaţiile
la acostă întrunire era concepută în urmă­ ucenicii lui erau valahi. Am întrebat, care polonese din Austria şi Rusia, s’au îuooput
Jtela ţiunile dintre Franci a şi
torii termini: „Chamberlain, ministrul en- este oausa, oă ţine numai ucenici valahi? agitaţii şi în Germania. Studenţii polouesî
Germania. „NationalZeitung* ooupându-se
gles, prioinuitorul răsboiului sud-african în- Ml-a răspuns, că nu găsesoe uugurî.f din Berlin oonvâoă adunări. Ei au trimis
de eesliunea unei apropieri franoo-germane,
tr’un disours public a ridicat aousaţia, oă „Urmarea aoestui lucru va fi, oă mă- deputaţilor polonesl din „Reichstag o vie
11
observă următorele: „O apropiere sinceră
soldaţii austriac! au săvârşit asemenea eru- eştrii valahi vor scâte de pe piaţă pe protestare pentru ohipul moderat, în oare
a Franoiei de Germania nu se p6te face,
clira! în Bosnia-Herţegovina, ca şi soldaţii măeştri maghiari. Vor păţi, cum a păţit fie au interpelat guvernul asupra agitaţiunilor
decât în numele păcii şi spre scopuri pacî-
englesî contra Burilor. Contra acestei in­ ertatul Sandor Iozsef, care a fost ferar în polonese.
nioe; o alianţă ofensivă a celor două na­
sulte ne mai aurite, trebue se protestăm în Bucuresol. A învăţat pe un băiat valah
ţiuni în contra unei a treia, e esolusâ. O Părechia regală sârbescâ în Tiena.
u
mod solemn . La întrunire s’au presentat ferăria. Părinţii i-au desohis atelier. Şi oine
provooare a Angliei nu este nici în interesul O scire telegrafică din Berlgrad spune, oă
număroş! veterani şi iuvalicjl. S’a votat o s’a făcut cel mai mare duşman al Unguri­
Franoiei, nici în al Germaniei. Dâcă s’ar se urmâză între curtea sârbâscă şi curtea
resoluţiune, prin care se oondamuă modul lor, decât tocmai acest băiat, pe care l’a
putâ menţine în ohip durabil simţămintele din Viena tratări cu privire la visita, ce
de a purta răsboiă al Englesilor, şi se pro- învăţat Sândor! înjura pe Maghiari şi ohiar
amicale, oe au domnit în relaţiunile franoo- ar dori s’o faoă părechea regală sârbescă
testâză ou indignare contra comparaţiei şi pe fostul său stăpân, că oe oaută în
germane atât în timpul esposiţiei, cât şi la Viena, d u p ă reîutârcea sa din Peters-
făcute de Chamberlatu în privinţa purtări! ţâra lui? Cât a fost ucenic, a învăţat un-
al turburârilor din China, atunci încetul cu burg. în Belgrad se crede, oă regele şi re­
soldaţilor austriac!, pe cari Ch. îi pune pe o guresce, însă după-ce părinţii i-au desohis
îucetul s’ar stabili între FrancesI şi Ger­ gina vor participa la festivitatea desvălirei
linie cu soldaţii eugles!, regretâud în ace­ atelier, nu mai voia să vorbâsoă un ouvânt
mani aoele raporturi amicale şi de bună monumentului ridioat în amintirea lui Mi-
laşi timp, că nu s’a făcut pănă acuma pro­ unguresoe. El a fost cel mai învesşunat
test, din partea competentă *. membru antimaghiar al „Ligei . vecinătate, cari şi fără vre-un tratat scris, lan în Cruşedol, şi oă de acolo vor merge
1
u
ar fi garanţia cea mai sigură a păcii uui- direot la Viena.
„Un alt ferar din BucurescI, repausa-
versale şi oea mai puternică temelie a des-
Legea de pressă în Serbia. în tul Salamon Jânos, mereu ne spunea: „Nu
voltării progresive a oulturei europene în
Serbia se discută actualmente asupra legei vă luaţi duşmani în casă!* — Un al trei­
11
contra tuturor planurilor de dominaţiuue . SOIRILE DILEÎ.
de pressă. Noul proiect abrogă cauţiunea şi lea ferar din BucurescI, fie ertatul Mâl-
„Perliner Neuesten Nachrichten sorie:
u
prevede oonfisoarea unui (Jiar numai în ca­ nâsi Lajos, primise de asemenea un uoenio — B (16) Decemvrie.
„Nu e ceva întîmplător, oă oei mai însem­
şul, când se iusultă regele si casa domni- român, dâr văcjând, că nu ese ou el la cale,
naţi bărbaţi de stat din a treia republică, Congregaţiunea comitatului Bra­
t6re sâu când cetăţenii sunt îndemnaţi la i-a spus: „Măi Tudorache, eu nu pot su­
Gambetta şi Ferry, au pus mare preţ pe şov, în care se vor face nouele alegeri de
revoltă. Oposiţia combate mai cusâmă§. 7, feri un Român în atelierul meu* (şi l’a is*
amioala desfăşurare a relaţiunilor dintre funcţionari pe şâse ani, se va ţinâ după-
în care se stabilesc calităţile, ce trebue să gonit. 11
Franoia şi Germania. Amândoi ajunseră la oum am mai amintit, Mercur! în 18 Deo.
le aibă redactorul responsabil. După acest Scrisârea acâsta o publioă foia ma­
proieot redactorul responsabil trebue să convingerea, că interesele vitale ale popo­ st. n. Momentuositatea acestui act pretinde
ghiară din localitate. In acelaşi număr însă rului franoes desemnâză ou o logică strîusă ca membri români să se înfăţişeze în nu­
aibă aoelea calităţi, pe cari le oere art. şi pe aceeaşi pagină numita f6ie se ocupă
67 al constituţiei peutru dreptul electoral de stările etnice din Bănat, arătând, oă aoolo oalea acâsta oroită de el. Fantasiile despre măr complet la adunare.
pasiv, adecă să fie: 1) cetăţân şerb, având o triplă alianţă germauo-frauoo-rusâ în con­ Un circular. „Unirea din Blaşiâ
11
Germanii, Sârbii şi Românii se agită.
t6te drepturile civile şi politice, 2) Etatea tra Angliei, nu vor găsi niol diucoce de publică în fruntea numărului dela 14 De­
Relativ la Români scrie în special:
de 30 ani, 3) Să loouâscă permanent în VoghezI nici un sprijinitor serios, din con­ cemvrie un artioul întitulat „La apel“, în
„Intr’un mod abia observabil, însă tră sunt multe posibilităţi în cari o oomună
Serbia, 4) Să soie ceti şi sorie şi 6) în ca?, care spune, oă Oonsistoriul arohidieoesan
pentru cel-ce privesoe lucrurile cu aten­ prooedare din oând în oând ar putâ avâ
când a absolvit vre-o facultate, să plătâsuă din BlaşiQ s’a ocupat de confereuţa convo­
ţiune, totuşi în mod bătător la ochi „inva- ca urmare resultate favorabile pentru toţi
trei-cjeol frano! contribuţie directă, dâcă nu cată de câţî-va preoţi români uniţi pecliua
dâză aici valahimea. Aşa de pildă, în Ki- partioipanţii — posibilităţi, oari în yiitor
e absolvent, şâse-(}ecî. Legea anteriâră Sf. Nioolae la Bleşiti în causa oongruei. în
kinda, înainte ou 10 ani nu erau mai mult vor lipsi tot atât de puţin, pe oât de mult
punea condiţia, oa redactorul, să fi absol- oiroularul amintit se recunosce îndreptăţi­
decât 400 suflete de Valahi, a9tădl sunt au lipsit în trecut .
11
vat o facultate. Pedepsele variază dela o rea nemulţumirei clerului faţă de felul cum
1000. Tot aşa se înmulţesc şi în împreju­
lună pănă la oino! an! arest, ameudele dela Politica economică a Italiei. Ca­ e ajutorat din partea statului; se reounâsoe
rimi. Contra acestui potop, unicul şi cel
300—2400 franci. Pentru oalomnii şi insulta mera deputaţilor italieul a discutat moţiu­ şi dreptul oierului de-a disouta cestiunea
suveranilor străini şi a representauţilor lor mai puternic zăgaz ar fi Germanii maghiari- nile privifâre la condiţiunile economice ale acâsta pe orl-oe teren legal bisericesc, —
saţl şi patriotici.
sunt stabilite numai pedepse de arest. Cen- portului Neapole şi ale provinciilor meri­ dâr în vederea faptului, oă Ordinariatul
11
sura fiarelor străine se menţine, redacţiu- Cum se înmulţesc „Valahii se vede dionale. Preşedintele consiliului de miniştri continuă pertraotările pentru o regulare de­
nile însă şi bibliotecile primesc cjiarele mai bine în Nagy Szt. Miklos unde cu a relevat măsurile luate în favârea Neapo- finitivă a oestiunei acesteia atât de ardente,
străine fără censură. 30—40 ani înainte Valahi nu erau de loc, lului şi a adăogat că, în oe priveşce trata­ oiroularul sfâtuesoe clerul să se abţină dela
ci numai Germani, Sârbi şi Maghiari, âr tele de comercitt, guvernul speră să le în­ orl-oe fapte, oari în loc de-a promova re-
astăijl majoritatea locuitorilor este valahă. cheie pe aoele ou Germania şi Aushro-Uu- solvarea oausei, ar putâ numai s’o com­
Espectorările urnii Sgcmtt. Sentinelele lor an pătruns pănă la Pan- garia în condiţiunî avantagiâse pentru pro­ promită.
Un Săcuiîi din Ciuo se adresâză ou o oiova, unde înainte ou 10 ani nici nu se dusele agricole italiene. în acest scop gu­
11
scrisore oătră d-1 Koos Eerencz, preşedin­ soia, că esistă Români . vernul studiâză întocmirea unor tarife vamale, Pentru meseriaşii noştri. Erî d. a.
s’a ţinut a doua prelegere pentru meseria­
tele sooietăţii „Szâkely Târsasâg** din Bra­ * pe care să le aplice eventual tsrifelcr va­
+ * şii noştii. De astă-dată d-1 profesor 7. C.
şov, în oare îl r6gă să intervină la un fe- male străine, pentru a apăra produsele na­
rar sâu un lăcătuş din looalitate, să primâseă Ne pare bine, oă fâia maghiară con­ ţionale. Zanardelli a esprimat tot-deodată Panţu a făcut o scurtă espunere asupra
oa uoenio pe un băiat de Săcuiîi în etate stată şi ea înmulţirea^, pe oale naturală şi speranţa, că şi cu Rusia se va ajunge ia o importanţei scrierilor lui I. L. Garagiale şi
de 15 ani. deol reală a elementului românesc. Este un înţelegere pentru înoheierea unui tratat de drept ilustrare a celor spuse de d-sa, a ce­
In introducerea scrisorii însă, Săcuiul proces firesc aoesta, inerent forţelor expan­ comerciii. tit din volumul de curând apărut „Mo­
11
11
nu se pote răbda, să nu atace niţel şi pe sive ale neamului nostru. Şoviniştii ar tre­ Argentina şi Chili. Se pare, că în mente piesele: „Cănuţă — om sucit şi
11
Româul. Aşa e felul lor. Etă ce cjioe des- bui să ţină socotâlă de el şi să renunţe „Două loturi . Lectura a fost cu mult in­
Argentina şi Chili se pregătesc evenimente
amiutitul „patriot : „Cu bucurie am aflat, că a oăuta să-l impedece pe oăi meşteşugite. grave. Camera din Buenos Ayres a votat teres asoultată de uumăroşii asistenţi.
11
aţi înfiinţat în Braşov sooietatea „Szâkely O asemenea luptă este „lupta contra mori­ creditele oerute de guvern pentru rnobili- Ostiunea tricolorului îu Balint.
Târsasâg ou soop de a da învăţătură fe­ lor de vânt*, din care ne-a oferit un nos­ sarea miliţiilor, âr guveruul din Valparaiso Pertractarea începută în 5 Dec. n. — pre­ A
11
telor de Săcui şi să plasaţi băieţi de Săoui tim detail şi scrisârea Săouiului din Ciuo. a publicat deoretul, prin care se ch'amă sub cum ara raportat după „Drapelul — s’a
11
pe la mâestri din Braşov. Bună idee e arme 30,000 de recruţi din armatele tari- continuat şi terminat Mercurlînll Deoem-
aoâsla, căci eu m’am dus odată în Braşov toriale. vrie u. Ou ocasiunea pertraotării acesteia a
„Oe să ara de gând ? Fata ss duoe la Cuvântul orfană reaminti femeilor mâr- fiinţă! Sărmana fiinţa ! âr uneia dintre ele p6te să se apropie de tine. Asupra orfani­
u
Leszczynieo. Wojtek Margula, care a venit tea Kalixtovoi. Una din ele dise : îi veni în minte mârtea repausatului ei lor veghâză un înger. Ţine 4 ce groşiţe.
0
u
aiol la poştă, o ia ou sine . „închin d-tale, Kulikova! Mai bâ un bărbat. Şi dâcă ar trebui să te duci pe jos la
„Şi oe o să faoă mititica îu Lesz- păhărel. O, draga mea, din clipita ce o „Oând şl-a dat sufletul a suspinat aşa, Leszozyuiec, tu vei nimeri, căci el te va
czyniec ? u atinse damblaua, nu s’a mai mişoat. înainte a suspinat, a suns-pii-naat, a suus-pii-naat călăuzi*.
u
„Ce să facă, oeea oe a făcut şi aiol. de a fi sosit părintele, să-i dea grijania, şi întindea vorba, trecând la tonul bocitor, Cealaltă cânta:
Trebue să se ducă, de unde a venit. O să-o era deja rece . apoi la tactul flaşnetei, în sfîrşit se prin­
u
primâsoă pe biata orfană la curte, unde pole o Kulikowa răspunse: se de mijloc şi cânta după melodie : „In umbra aripilor sale te va adăposti,
11
Sub aripile sale vei durmi liniştită.
vor îngădui să se culce într’un oolţ al su­ „Eu am şpus’o înainte, oă nu mai are
frageriei . mult. Dumineoa trecută, când veni, i-am „A suspinat, a suspinat, a suspinat. „Taci din gură !“ strigă Kulikowa.
11
Oi ta dana — a suspinat .
11
Apoi întorcându-se spre fată :
Astfel vorbind trecură femeile piaţa c}is: „Ei, Kalixtova, Kalixtova, mai bine
De-odată inoepu să plângă amar, dădu „Scii tu, prosto, oine te păzesce pe
şi intrară la crâşmă. Se făcu întunereo. Era ar fi să dai pe Măriora la curte". — „Atâta co­
flaşnetarului şâse grosiţe şi mai bău un pă­ tine ?“
o vreme liniştită de iârnă, ceriul acoperit pil am şi eu şi nu o dau de lângă mine*. Par’
hărel. Kulikowa era cuprinsă şi ea de emo- „îngerul , răspunse copila cu glas
11
de nori, aerul era umed şi încărcat ou ză­ oă ar fi avut însă nisce presimţiri, oăoî in-
ţiunc şi de milă pentru biata copilă. duloe.
padă mâle. Din streşine picura apă, jos glod oeptli a suspina, apoi se duse îu cancelaria „Of, oof, tu sărmană orfană, tu cire-
K
amestecat ou zăpadă şi paie. Orăşelul avea primarului să reguleze actele. A trebuit să „Insâmuă-ţl bine, sărmană orfauă , es- şioa mea, tu vermuşor nenorocit! Un înger
înfăţişare sărăcăciâsă, întocmai ca şi bi­ plătâscă patru zloţi şi şâse groşiţe, dâr a olamâ ea, „ceea-oe a spus părintele, când se
serica. Ici şi oolo se vedea lumină prin te­ spus: „Pentru copila mea îi plătesc ou plă­ a prohodit pe mă-ta, oă un înger stă de ou aripi* — (Ţ Kulikowa stăpânită de
emoţiune, apoi strînse oopila la sînul său.
reştri. Ciroulaţia âmenilor a înoetat, âr în cere*. Vai, draga mea! Oohii îi erau eşiţl pază la capul tău“.
Fata începu să plângă.
oârciumă un flaşnetar oânta un dans ţă­ din cap şi după rnârte i-au eşit şi mai Aiol se opri subit, se uitâ mirată în Câroiumarul durmia deja somnul ce­
rănesc. tare. Ori oât ne-am dat silinţa să-i închi­ jurul său şi apoi continua ou o energie ne- lor fericiţi îu dosul unui butoiu, la feşti­
Flaşnetarul cânta numai să ademenâsoă dem, n’am reuşit. Omenii spuneau, oă se obicinuitâ: „Şi dâoă eu spun, oă-i îuger, lele luminărilor de său au îuoeput să se
muşterii, căci în cârciumă nu era nimeni. uită şi după mârte la sărmana oopilă*. apoi să soiţi, că-i îuger*..
formeze noduri, flaşnetarul încetă de a mai
Femeile intrară, beură un păhărel de rachiu, „Vai, cât de trist luoru ! Să mai bem Nimeni nu o contrazicea. Măriâra cli­ cânta, oăcl oeea-oe vedea îl arnusa din
âr Kulikova dădu şi Măriorei o înghiţi­ o porţie ! u pea din sărmanii şi ignoranţii ei ochişori cale afară.
tură, (jioând: Flaşneta câDta înainte. Femeilor le şi se uita ou atenţiune la vorbitâre. Kuli­ (Va urma.)
„Bâ şi tu, căci tu eşti o biată orfană. veni o disposiţie de exaltare. Kulikowa re­ kowa vorbia mai departe:
11
Nimeni nu-ţl va arăta de acum iubire . peta mereu ou glas mâhnit: „Of, sărmana „Tu eşti o biată orfaDă şi satana nu