Page 15 - 1901-12

Nr. 268—1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

fost ascultat şi tartarul Maxim din Balinţ, renegaţi, care aouma servesce pentru plata
închiderea seminariuluigr. cat. din miraoulosă a Constantinopului şi a impe­
oare a împărţit oălăreţilor steguleţele şi că­ lui Iuda ca spion al Eoglesilor, a întrat cu
Lemberg. Arohiepisoopul rutean din Lem- riului din mânile Avarilor, soăpare atribuită
ruia i-le-au înapoiat după paradă. Turtarul întreg oorpul său în cursa lui Bt.n Viljoen
berg contele Stepansk', care a sosit la în­ intervenţiei Maioii Domnului şi repeţită în
Andreiu Maxim a fasionat, că aousatul Va- La ordinul lui Botha, îu viitor toţi volun­
ceputul săptămânei trecute din Roma, a trei rânduri, anume: la 626, 677 şi 717.
sile Driuovan a oOmaDdât la dâusul stegu- tarii acestui corp vor fi pedepsiţi cu mor-
dispus imediat închiderea seminariului gr. în amintirea acestei scăpări s’a oelebrat în
leţele pentru bauderiu, fără de a dispune tea. Ben Viljoen a ascuns într’o prăpastie
cat. rutân pe motiv, oă alumnii seminariall ajunul Dumineoei a 5-a din postul Pasoilor
însă oă de ce oolâre să fie. Oâud s’a apu­ o girâdă de vite şi când căpitanul Cellicrs
înoă au partioipat la demonstraţiunile anti- o sărbătâre anume, la oare s’a oântat „im­
cat de lucru, a venit la densul măsarul sa­ cu bandiţii săi s’a aruncat asupra vitelor
germane puse la oale de studenţii univer­ nul acathist“. Nu sa soie ou siguranţă, cine
u
tului — scrie Drapelul — şi consultân- oa ţinţarul la miere, a fost ucis împreună
n sitari din Lemberg. l’a oompus. Unii spun, oă autorul ar fi Ser-
du-1 în privinţa colorilor din cari să com­ ou aprâpe toţi âmeniisăi. Vr’o 15 din aoeş- giu, patriarchul Constantinopolei (610—638).
pună steguleţelp, a ales hârtiile roşu, galben Regularea Oltului. Ministrul Darânyi tia, cari au scăpat de mârte după primele în tot caşul acest imn mare este o gran-
^i albastru. Acâsta e esenţa fasiunei, pe a ordonat, ca în timp de oinoî aDl să se salve şi cu braţele ridicate spre cer au diosă dovadă despre cultul, cu care a fost
basa căreia apoi a susţinut pleuipotenţiatul facă planurile regulării tuturor rîurilor na­ implorat graţie, au fost de asemenea îm­ onorată Prea Curata Feciâră în biserica
proouraturei scusa. Apărătorul Coriolau Bre- vigabile. Cu aceste luorărî a fost însărcinată puşcaţi. orientală, precum şi despre puterea, oe a
dicianu demonstra, că acusa nu are nici un o seoţie anume (în ministerul agriculturei. esercitat’o acest cult asupra poesiei. „Căea
substrat. Judecătorul Aladar Kormos a pro­ Din părţile ardelene s’au pus îutrebărî de ce a putut scâte la ivâlă entusiasmul pen­
nunţat apoi sentenţa, prin oare a găsit pe oătră mai mulţi, de oe nu e luat şi Oltul Jidovii si resboiul din Africa- tru sfânta Feoiâră împreunat cu cunosoinţa
toţi aousaţii vinovaţi de contravenţiune pe în planurile regulării ? piarul „Bud. Lev." de-sud. timpurilor biblice şi peste tot a obieotelor
motiv, că au scos „stâgurile unui stat străin aduce scirea autentică, oă planurile regu­ şi cugetelor religiâse şi ceea-oe a putut
ou tendenţâ demonstrativă . Vasile Drino- lării Oltului sunt deja terminate, dâr nu se Piarul „D. Z.“ din Viena publioă adăoga podobele limbei, dibăoia espresiu-
11
van ca vinovatul principal e condamnat la pot realisa, păuă ce România nu va lua în uisce amănunte asupra rolului odios, oe nilor, arta ritmelor şi a rimelor, totul este
‘2 dile reclusiune şi 10 corone amenda, âr program regulare» Oltului pe teritorul său. l’au jucat bancherii jidovi în Transvaal: oonoentrat aici într’un ohip neîntrecut",
La 1889 preşedintele Krfiger se te­
George Bublea, Iordan Oiosa, Petru Disma- Pentru-oă regularea trebue începută dela cjioe I. L. Iaoobi (Zur Geschite der grie-
mea, că Euglesii vor pune mâna pe Swa-
nesou, George Şelariu, Ştefan Şelariu, Ioan gurile sale. Fără acâstft regularea din par­ chischen Kirchenliedes). — a.
ziland. Bancherul Veil şi tovarăşii sei,
Lazar şi George Iouesou sunt condamnaţi tea Ungaria ar fi zădarnică.
aflând de acâsta au cumpărat pe tăoute Un mijloc nou de a se căsdtori.
la câte o 4* reclusiune şi câte 5 corâue
Esperimente de tir cu nonele tunuri. dela oăpeteuiile din Swaziland ooncesiunî Unii, oa să se căsătorâscă, se adresâzâ la
amendă. Toţi aousaţii au anunţat apel con­
pilele aceste s’a (făout pe platoul dela Co- diu belşug şi le-au oferit apoi preşedintelui agenţi sâu la anume votri; alţii înoredin-
tra sentinţei.
trocenl (Bucuresoî) o serie de esperimente pentru răscumpărare, cu scop, oa acesta să ţâză (j‘ eIo grijea de a-le procura sâţa
ar
r
Testament dispărut. Un prooes de tir ou nouăle tunuri, şi aceste esperimente pâtă avâ un titlu, pe basa oăruia să pâtă inimei; nici unul însă n’a întrebuinţat încă
interesant s’a deschis aouma în faţa tribu­ au dat escelente resultate. Ministru-preşe- oere anexarea ţării Swasiland la statul de mijlocul de care a usat un pastor (preot)
nalului din Arad din oausa moştenirei, oe a dinte şi ad. int. de răsboiil D. Sturdza, mi­ Transva&l. Veit şi tovarăşii lui au obţinut methodist amerioan, văduv şi fără oopir.
rămas după repausatul Antonesou, fost preşe­ nistrul I. Brătiauu şi toţi ofioerii superiori concesiunile dela ignoranţii Negri cu obici­ Acest mijloo e original; din nenorocire el
dinte pensionar al scaunului orf. comit. Caraş- ai garnisonei din Bucuresoî au asistat la nuitele preţuri de rachiu, aouma însă ce­ nu stă, decât la disposiţia pastorilor. Amin­
'Severin. Procesul este pendent între epis­ mai multe din aceste esperimente. reau dela preşedinte nu numai un milion titul eclesiast, oare de ourâud se aşeejase
copiile de Arad şi Caransebeş de-oparte şi de mărci, dâr pe deasupra şi o sumedenie într’o comună, a debutat în amvon ou ur-
Scire literară. D-1 A. Todoran, pro­
între rudele repausatului de altă parte. An- de concesiuni preţiâse în tote oraşele mătârele ouvinte:
prietar de tipografia în Gherla, faoe cunos­
tonescu a lăsat oelor două episcopii suma Transvaalului. Preşedintele oredend, că ji­ „Sunt văduv şi caut o femeie, oare
cut, că va scâte în broşură novelele d-lui
de 80.000 corâne, âr rudelor 20.000 cor. danii cine soie oe servicii mari au făcut binevoesce a-şl uni esistenţa sa cu a mea.
V. B. Buticescu. Volumul I s’a pus deja
După înmormântare s’a observat, că testa­ statului, le-a acordat cererile. Transao- Cunosc puţini din comună şi mi-e desgus-
sub tipar, va ouprinde cel puţin 18 o61e,
mentul a dispărut. S’a găsit numai oonoep- ţiunea acâ3ta a format basa bogăţiilor ne­ gător a recurge la mijlocul anunţurilor. In
şi costă 1 oor. 60 bani, plus porto 20 bani.
tul original, care însă nu e recunoscut de măsurate ale jidovilor. aceste oondiţiunî prefer a mă adresa direct
Cei cari doresc a-şl procura novelele acestea,
oătră moştenitori. Despre conţinutul testa­ Cât de bine s’au soiut înouiba în Trans­ la iubita mea obşte şi a oere damelor şi
să se adreze tipografiei „Aurora" Gherla.
mentului dispărut au ounoscinţă numărose vaal aceşti bandiţi, arată următârea listă domnişorelor presente, cari ar fi dispuse să
persâne — spune „D. T. fur Ungara". Făina română e tot mai mult pre­ de oonoesiunl, pe cari le-au obţinut ban­ mă ia da bărbat, de a binevoi să seridioe".
ţuită în Turcia. Camera otomană de oo- cherii Wernher, Veit & Co. îu asociaţie cu Abia a terminat, şi o damă s’a şi ridio&t,
Nou director financiar. Secretarul
meroifi. din Constantinopol a constatat în Eoksteiu în urma esorooheriei din Swasi­ apoi alta, apoi a treia. Ou o iuţâlă a deoi-
dela miuisteriul de finanţe Szenti Baliut a
mod oficial, că grâul din România face land: Concesiunea băncii naţionale, mono­ siunei, care-i servesce spre onore, pastorul
fost numit director financiar în Braşov.
mare oonourenţă grâului din Anatolia. Mai polul monedelor, monopolul ferului, mono­ a ales pa cea dintâi din aoeste dame, apoi...
Fostul director Fehete Beno a fost transfe­
mult, noul regulament al brutăriilor din polul cementului, oonoesiunile apei, lumi­ a continuat predica sa, ca şi oând nu s’ar
rat la Solnoe.
Constantinopol obligă pe brutari de-a nn natului, tramvaielor, oa să nu vorbim de fi petreout nimic estra-ordinar.
Principele Carol şi clvarta ferii. în întrebuinţa decât făină română, rusâscă şi partea, oe o aveau la mine.
Septemvrie trecut A. S. R. principele Carol indigenă. Probabil, că tovarăşii au ajuns într’a- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
şî-a manifestat dorinţa de a poseda o chartă ceea la convingerea, oă preşedintele Kru- Redactor respen săbii: Traian II- Fop-
„Gruss aus Kronstadt" ■ Foile un-
a României lucrată de institutul geografic ger a primit veste de şarlatftuiile lor, sâu,
gnrescl din Pesta iau cu mare mâhnire şo-
al armatei. Pentru a satisface acestei do­ că cel puţin a devenit bănuitor şi oă nu
vinistă notiţă despre un „scandal german
rinţe a tînărului principe, d-1 general Bră- le va mai da pe viitor carte blanche, ca Biuroul advocaţilor asociaţi.
în Ungaria", scandal făptuit de „Buohdru-
tianu, direotorul acestui institut, a făcut să mai înainte. Atunci s’a hotărît, pre cum se
ckerei Herg in Kronstadt". Tipografia acâsta
se graveze o chartă specială şi a trimis A. vede, în marele consiliu jidovesc, să se facă C. Rădulescu,
a tipărit o ilustrată, representând pe un
S. R. 5 esemplare. Principele i-a răspuns: răsboifi. In cel mai rău cas, ei vor oerde fost procuror şi judecător de tribunal, şi
German, oare refugiându-se urmăreşce pe
„Castelul Foişor. Am primit charta ţării în pe un timp âre-oare venitele lor, căci ca­
trei „Maghiari viteji" şi isbind cu sabia asu­ Nicolae Andrei Popovici,
u
5 esemplare. Mulţumeso. — Carol . Gene­ pitalele uriaşe, ce le adunaseră, le trans­
pra unuia din aceştia. Ca text esplicativ doctor în drept, iost magistrat,
ralul Brătiauu a decis de a-se înoadra portaseră deja în Anglia, unde le aveau în
ilustrata spune: „Heldentod des Kronstâ- se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
acestă scrisâre şi a-se aşecja în salonul de
dter St&dtrichter Michael Weiss, am 16 siguranţă. tanţelor judecătoresc! din România,
recepţiune al institutului greografio. Ei jucau aşa-dâr rolul de prieteni în
Ootober 1612 in der Schlacht bei Ma- procese de orl-oe natură, eseoutărl
Pensionarea baronului Doczy. Soi­ rienburg gegen der Fursten Gabriel Ba- amândouă partidele. Preşedintelui i-au su­ de hotărîrl şi creanţe.
rea, pe oara am adus-o şi noi despre pen­ thory". „Bud. Hirlap" e grozav de mâhnit, gerat convingerea, oă Anglia nioî o’un preţ nu Bucurcscl, strada Smârdan 53.
vrâ răsboifi. Preşedintele să reolame numai
sionarea baronului Dâczy, şef de secţie în oă în „Brassâ magyar kirâ'yi vâros" se
ministerul de esterne, se adeveresce. „P.H." pote întâmpla sşa oeva. drepturile sale. Cum-oă aoeste sugerări trădă-
publică următorele date din acest incident: târe s’au făcut în adevăr, despre acâsta nu
„D. este actualmente de 56 ani şi a stat mai pâte fi nioî o îndoială şi însu-şî pre­ Cultivatorilor
54 ani în serviciul statului, fii a fost nu­ RSsboml din Africa-de-Snd. şedintele a promis destăinuiri în privinţa / d e
mit de oonteie Andrâssy conoipist la con­ acâsta.
Depeşele englese au anunţat cu data In America s’au luat măsuri în tim­
siliul de miniştri (1867). Contele Andrâssy Sămentă de trifoiu
de 5 Deoemvrie suprinderea mai multor
treoend la ministerul de esterne, l’a luat cu pul din urmă contra anarohiştilor. N’ar fi 5
lagăre de ale Burilor, cu care ooasiuue s’ar «lin fi-
sine, avansându-1 la rangul de secretar mi­ âre un lucru tot aşa de folositor a lua mă­
fi făcut prisonierl 250 de Buri. După soi­ suri în tâte ţările în potriva luorării peri- Comitatele Braşov şi Treiscaune.
nisterial. La 1896 fu numit şef de secţie
rile „Biuroului de informaţii sudafrican"
In biuroul literar (jurnalistic). Cum că oalâse a internaţionalei jidovesc! ? în unele ţinuturi ale comitatelor
âtă cum se presentă luorurile în realita­
Dâczy a desvoltat o activitate merituâsă, Odinioră se mărgineau jidovii la es- Braşov şi Treiscanne r e c o l t a d e
tea lor: ploat&rea ţării, în oare se aflau. Acum pro­
•se vede şi de-aoolo, — elice „Peşti Hirlap"
„Soirea dată despre surprinderea fă­ fită şi de politica universală şi îucurcă na­ semînţă de trifoiu roşiii, bob mare
— că Majestatea Sa l’a făcut întâifi no­
cută unui lagăr de Buri lângă Oshorlc, cu în anul acesta au fost deosebit de bună,
bil şi pe urmă baron, deoorându-1 şi on ţiunile în răsbâie. Nelegiuirile jidovilor de
care ooasiune s’ar fi prins 91 de Buri „lup­ astfel, că pentru sămînţa de trifoifi. diu
înaltele ordine Franoisc Iosif crucea de ourte de odiniâră sunt juoărele d« copii,
tători" şi 25 femei cu cară şi ou vite, se pe lângă nelegiuirile, c e l e comitadl jidovii părţile acelea plătesc preţ mult mai
mijloo şi corona de fier ci. II. Regretăm,
reduce la surprinderea şi ridicarea unor mare, ca pentru .se mint a obicinuită
oă ministerul de esterne pierde o putere universali. Şi totuşi mai esistă creştini,
moşnegi, femei şi oopii, ce se aflau în la­ şi anume din ţinuturile indicate pentru
atât de însemnată, de altă parte însă ne oarl sărbătoresc pe asemenea omeni!
gărul de refugiaţi dela frontiera din Swazi- T l t l F O I I T K'OŞitT
buourăm, oăol baronul Dâczy va avâ acum
land. Tot aşa stau lucrurile şi cu surprin­
mai mult timp de a-se ocupa ou literatura după calitate p e n t r u 100 Kilograme
derea lagărului dela Nylstroom, pe linia
maghiară". — Cine doresoe detailurl asu­ 48—52 li. primită acolo şi plătită.
Pretoria-Pietersbnrg, unde se dice, că ar fi AJeathistos. Cuvântul acaftist v i n e
pra carierei lui Dâozy, să reoetâscă foileto­ Rog a se trimite probe mai mari,
fost prinşi 93 (după Kitchener 104) de dela cuvântul greceso (hymnos) acathisios,
nul din nr. 256 al „G. T.“. indicându-se şi cantitatea d i r e c t l a
„luptători" buri. In realitate Englesii şi care va să (Şioă „imn (oântat) stând în pi- f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
Tablou istoric. Profesorul Eugeniu aioî au dat numai peste nisoe moşnegi, fe­ oiore". „Kathistemi" înaemnâză adecă pe
Toinescu, pictorul ale cărui marine vădeso mei şi copii din comanda lui Badenhorst. grecesoe a şedâ, „kathistos" = aşecj&t, şe- EDMUND MAUTHNER,
un talent forte apreciat ohiar dă speoialiştii „Luptătorii" părăsiseră ou mult înainte la­ cjând, „akathistos" = stând în pioifire. Im­ comersant de seminţe ai curţii c. s. r.
străini, a temrinat un mare tablou istoric. gărul şi s’au unit cu comanda lui Beyer“. nul acathist era un oâuteo de mulţumită, Budapest VII Rotenbiller uteza
El represiută Intrarea triumfală a lui Mihaiii Biuroul mai raportâză următârele : oântat de cler şi popor stând în piciore în 38 szsVni.
Vittzu în Alba-lulia în Noemvrie 1595. Generalul Ian Celliers, unul din acei onârea Maioii Domnului pentru scăparea