Page 17 - 1901-12
P. 17
REDACŢIUNEA, „gazeta iese în Mare ijl,
8
AOministraţiiinea şiTiDografla Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorl nefrancate nn se pri N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Psalm România şl străinătate:
Pe un nn 40 franci, po şise
I N S E R A T E
te prlmsso la Admlnistraţluns in luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braşov şi ia urznătdrele N-rii de Duminecă 8 franoi.
Se prenumeră la tite ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în VIonn: la N. Dukes Nachf., afară şi ia d-nii colectori.
Ntu. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Abonamentul psntru Braşov
pelik Naohf. Anton Oppelik. Administraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Goid- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Po un an 20 oor., pe şise
Leopold(VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 cor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Ou dusul în oasa : Pe un an
o seria garmond pe o colină NUL L X I V . 24 oor., po 6 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — lnnî 6 oordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAIflE pe cat şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 209. Braşov, Miercuri 5 (18) Decemvrie,
Reforma administraţionei. statului. Par’ că numai guvernul şi vedâ, numai o cestiune de formă, rit de nepărtinire şi echitate, ce l’a
camera ar fi singurii factori în stat! fără valâre reală şi cu acâsta auto- avut administraţia din timpul abso
In revista nhstră de erî am atins Unde rămâne atunci voinţa corânei? nomiă împreună se va îngropa şi au lutismului nemţesc.
numai acea parte din discursul mai Ori dâră acesta nu mai numără ni tonomia comunală!
nou al ministrului-preşedinte ungu mic în statul ungar? Ce l supără pe Coloman Szell,
resc privitor la reforma administra- Ya se 4i°ă, comitatele se nu şi’l face să pretindă ca funcţionarii Călătoria Majestăţii Sale monar-
tiunei, care tratâză despre cestiunea pâtă întreprinde nimic fără scirea şi administrativ! să fie în viitor numiţi? chului la Roma. După „Tribuna din
8
numirei funcţionarilor administrativi. porunca guvernului, necum se aibă II supără faptul, că se găsesc funcţio Roma, noul ambasador la Vatican contele
Astăcjî voim se ne ocupăm şi de cele cutezanţa de-a face oposiţiune gu nar! în ţâră, car! nu esecută câte-o Nicolau Szechen, a primit însăroinaraa să
lalte părţi ale amintitului discurs, vernului, când acesta calcă legea ordonanţă a ministrului, „care stă mijlocâscă Ia Papa primirea Majestăţii Sale
pe care le vom însoţi de unele ob prin ordonanţele sale. sub responsabilitatea parlamentară." monarobului Francisc losif, la oasoâod Ma-
servări. Pe basa principiului, ca „voinţa Der pănă unde pâte merge în jestatea Sa va merge la Roma pentru a
După-ce spuse, că-şî va da si statului se se validiteze în tâte îm datorirea de-a esecuta ordonanţele faoe o visită Regelui Italiei.
linţa a realisa cât se p6t,e mai cu prejurările “, Szell vrâ se facă ca şi ministrului? E dator el a-le esecuta
rând reforma administraţiunei, Colo- comitatele se aibă parte în adminis şi când sunt vădit ilegale ? De ce
man Szell asigură, că nu consideră traţiune. Şi fiind că acâstă parte este atâta vorbă atunci de autonomie şi Mandatul dela Yerbo, unde fu
ales Valasek cu program naţional slovac, a
comitatul de a c | T ca noii me iangere, zero, ministrul printr’o întorsătură de selfgovernement?
fost ataoat ou petiţie. Curia a pertractat
de care se nu te poţi atinge. Altul de cuvinte şi printr’o frasă golă, vrâ In anii din urmă, când prigo
a fost, c|ice el, rolul comitatului îna se facă lumea a crede, că comitatul nirile politice erau în toiul lor, am erî, în 16 Deo. petiţia înaintată de cătră
inte de 1848, când era în adever va putâ controla administraţiunea. avut caşuri fârte numerâse, când alegetorii, cari au votat pe oontra-candi-
„bastionul“ constituţiei, şi altul este „In ce privesce controlul — chiar prin depeşe guvernul a dat datul lui Valasek, unul ou numele Sulyo-
vsky. Acusările, ce i-se aduc lui Valasek
astăcfl) când organisarea comitatelor cjice el — eu merg aşa departe, funcţionarilor administrativ! porunci,
trebue se fiă adusă în consonanţă încât vrâu, ca şi în viitor se ră ce erau diametral opuse disposiţiu- sunt: 1) Că ar fi (iis, oă Maghiarii se mârgâ
înapoi în Asia, âr aici să fie cum a fost
cu cerinţele vieţii moderne şi a par mână în vigore dreptul comita nilor legei. Şi ce s’a întâmplat? Or
lamentarismului. tului de a-se opune chemării sub ganele respective s’au supus orbiş înainte ou o miie de ani, 2) Că ar fi cjis,
„Astăcjî — cjise Szell — co arme a recruţilor, cari n’au fost în cea mai mare parte şi au violat că pe elevii slovaol îi persecută în şcâlele
mitatul nu este nici corporaţiune ad în mod legal încuviinţaţi, de a-se făţiş legea faţă cu cetăţenii. Dâcă maghiare. Apărătorul lui Valasek a presen-
ministrativă în sensul genuin al cu opune încassărei dărilor, ce n’au fost însă s’a aflat totuşi vr’un funcţionar tat programul tipărit, oare se începe cu
ouvintele : „Noi Slovaoii recunâscem Un
vântului, nici corporaţiune autonomă, votate, şi dreptul de-a putâ denega mai energic şi deplin consciu de da
garia una şi indiyisibilă*. Curia a însărci
ci este între amendoue... Eu nu vrâu esecutarea ordonanţelor, ce ar pre toria sa, care a refusat a esecuta
8
se cassez participarea comitatului la scrie acâsta . astfel de ordonanţe, pe acesta vine nat pa un membru al Curţii de apel din
administraţiune, voiesc se dau comi Cum seim, ministru-preşedinte şi-l condamnă acum ulterior Szell, Pojun, să facă oercetare, dâcă sunt adevă
tatului un drept de disposiţiune, dâr s’a declarat categoric pentru numi (jicând, că pentru împedecarea unor rate oele alegate în petiţia de invalidare.
firesee, într’un cadru, încât voinţa rea funcţionarilor. Decă dâr aceşti astfel de neobedienţe se cere intro
statului se se p6tă validita cu efect funcţionari vor atârna cu totul dela ducerea sistemului de numire, deâre- Ideia de patrie in parlamentul
pe t6te terenurile, acea voiuţă de guvern şi dâcă tâte vor merge după ce măsurile luate pe cale discipli frances. pilele acestea ministrul instruc-
stat, ce se întrupâză în guvern şi’n cum va porunci guvernul,—care, după nară contra funcţionarilor renitenţî ţiunei publice din Francia, Leygues, a ţi
acâstă cameră, care sprijinesce gu Szell, întrupeză în sine esclusiv n’au avut nici un resultat, fiind-că nut un discurs în care glorifică ideia de pa
vernul, efluxul majorităţii sale; acea „voinţa statului — atunci cine mai prea să trăgănâză cercetările disci trie. Fie-care frasă a lui era o protestare
11
voinţă, care controlâză, conduce şi pote crede, că vre-un comitat ar fi plinare. contra cosmopolitismului şi internaţionalis
o renduesce în acâstă privinţă în în stare să-şî esercite acel drept de Stând lucrurile aşa, nici un ade mului, ai căror apostoli se proclamă pe
mod cu totul dispositiv asupra întregei veto faţă cu eventualele călcări de rent şi amic al autonomiei munici sine socialiştii ou o îndrăsnâlă ne mai po
suveranităţi. Aşa voiesc eu se resol- lege ale guvernului ? pale nu se pâte bucura, ci din con menită. Adversarul ministrului, Viviani, a
11
vez cestiunea . Ori cum vom lua lucrul, fapt tră trebue să fie fârte îngrijat, căci luat cuvântul, ca să se încerce în numele
Ce vrâ se cfică acâsta? Nici mai este şi rămâne, că plănuita reformă reforma, ce-o anunţă ministru-preşe tovarăşilor săi, aşa numiţii „intelectuali *,
1
mult, nici mai puţin, decât ca comi a administraţiei nu ţîntesce, decât la dinte, nu este decât pregătirea unei a demonstra, oă tâte ficţiunele sociale, în
tatele se jdce după cum va cânta centralisare şi nu voesce decât, ca ere birocratice în Ungaria, care va tre cari şi respectul emblemelor naţionale
guvernul şi ca t6te în comitat se puterea guvernului în stat să devină întrece pe aceea din vremile luiBach şi iubirea solului natal, suntluorurl puerile
mârgă după porunca guvernului, absolută în tâte direcţiunile. şi va fi cu atât mai periculâsă, cu In timpul deoadenţei Romanilor, şoâ-
care scie, că are la spate ca Principiul autonomiei munici cât administraţia maghiară nu va fi lele erau pline de nisce sofişti, cari se nu-
mera şi astfel vrâ se represinte voinţa pale va rămână, cum se pâte pre- condusă nici pe departe de acel spi miau Graeculi. Dâcă nu vrem să ajungem
FOILETONUL „GAZ. TRANS . raca. Soii tu, măi roşoane, cine veghâză asu Măriâra nu şi-a putut lua rămas bun dela vederea. Ea se gâudia aoum, că mama e
8
pra ei ? ele. Luorul era simplu de tot. Mă-sa a ră mârtă şi gândindu-se la aoâsta, i-se pre-
Wojtek nu s’a simţit obligat a răs mas în ţintirimul din Lupiskor, ea se du senta faţa ei uscată şi palidă cu ochii eşiţl
A
îngerul. punde la aoâstă întrebare, oi duse porţia la cea la Leszczyniec. din cap şi simţia, oă a iubit fârte mult
gură şi strigă femeilor: Eşiră afară şi se urcară în sanie, — acâstă faţă, oă acuma nu mai este şi nu se
De H. Sien.kie'wioz. „Să vă duoă dracul ... Margula dădu biciul cailor şi plecară. va întârce nici odată, oăol dâr a văcjut ou
8
— F i n e . — Apoi goli sticluţa, se strîmbă puţin, Sania mergea la început cam greu crin proprii să?, ochi, cum au îmormentat’o în
scuipă şi apoi <j'»e : glodul tîrguşorului, nu pesta mult însă ve ţintirimul din Lupiskory. Şi-i veni un plâns
Se produse o tăoere, oare de-odată
„Asta fu apă ourată. Mai dă-ml una, niră pe câmpul larg şi alb, unde zăpada şi un sughiţ amar.
fu întreruptă de sosirea unei sănii în faţa
dâr din clondirul oelă-lalt . acoperea drumul cu un strat gros. Din când
8
câroiumei. Nu era ger mare, ce e drept, dâr fri
Câroiumarul îi turnă din alt olondir. în când necheza câte un cal, âr din de gul era aşa de pătrunzător, cum e de obi-
Sourt după aceea se desohise uşa oâr-
Woitek bău şi se strîmbă şi mai tare. părtare mare se aucjia lătratul câte unui
oiumei şi întră Wojtek Margula cu o la- oeiii întot-dâuua, când e moină. Wojtek
ternă aprinsă în mână, pe care o aşecjâ pe „N’aveţI rum? M câne. avea cel puţin în stomac o bună reservă
Au mers o bună bucată de drum.
tejghea, oa se-şl pâtă freca mânile, să se Margula era de sigur în ajunul ace din căldura, ce a înmagazinat’o în oâroiu-
Wojtek mâna caii şi cânta pe nas:
mai înoăldâsoă niţel. In sfîrşit strigă oâr- leaşi primejdii, în care se aflau aouma fe mă. Boierul din Lupiskory ou drept ouvent
ciumarului: „Dă-ml o porţie! 11 meile. In aceeaşi oră şedea boierul din „Iţi aduci aminte, îţi aduci aminte, tu a făcut, în articolul său observaţia, că ra
8
„Măi Margula măi! cjise Kulikoya, Lupiskory la biuroul dintr’un salon al our- Câne spurcat, ce mi-ai făgăduit ... chiul ârna produce oâldură, şi că deâre-oe
8
„iai cu tine fata la Leszozynieo? 8 ţii sale şi soriea pentru o revistă de spe Nu peste mult insă conteni ou cânta- aoâsta este unioa mângăere a populaţiei de
„De bună sârnă, că am să o iau, dâr cialitate un artiool detailat „despre drep tul şi începu a-se balansa înainte şi îna la ţâră, nu ar fi firept să se ia nobilimei
11
sunt însărcinat cu asta , răspunse Wojtek. tul de propinaţie al nobilimei, ca basă a poi, în stânga şi în drâpta. El visa, dreptul de propinaţie, căci prin acâsta
M
Apoi se uită lung la oele două femei ordinei sooiale . Wojtek contribuia aşa dâr că a sosit în Leszozynieo şi oă i-se aplică i-s’ar lua singura posibilitate, oe o are
şi adăogă: şi el, deşi inoonsoient, la consolidarea or nisce lovituri la câfă, fiind-eă perduse sa- de a mângâia poporul şi de a eseroita o
„V’aţI îmbătat, oă nisoe... 8 dinei sooiale, uită însă laterna ou lumîna- oul cu corespondenţa. Din când în oând se influenţă binefăcătâre asupra lui. Şi Woj
8
„Ba să-ţi sară ţie ochii!“ răspunse rea-i stinsă pe tejghea, âr pe oopilă luân- trezia din aţipâlă şi striga: „Ce dracu? tek îu acest moment era în adevăr aşa de
Kulikowa. „Iţi spun însă, să bagi bine de du-o de mână cjise : Măriâra nn durmia, căci îigera tare frig. mângâiat, încât uimio pe lume n’ar fi fost
sâma de fată şi să umbli bme ou ea, „Hai, drace! 8 Cu ochii desohişi privia la câmpie, umerii în stare a-1 supăra.
tu trebue să asoulţî. Asta-i orfană, să Femeile dormiau în pace într’un colţ, cei largi ai lui Wojtek îi împedeoau însă Nu-1 supăra înainte de tâte niol
