Page 18 - 1901-12

Pagina 2. G-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 269—1901.

la deoadenţă — dioe „Figaro" — trebue şi viâţa publică. Legea de sigur nu tăcea
Lege nouă de comasare.
să eliminăm pe aceşti Graeouli moderni. asupra drepturilor limbei în biserică, dâcă SCIRILE DILEI.
Discursul lui Leygues va fi afişat în legiuitorii nu ar fi privit limba oficială a Ministru ungureso de agricultură, în — 4 (17) Decemvrie.
t6te comunele Franciei. biserioelor de un sanctuar, de care nu au înţelegere cu ministru de justiţie, plănuesce Dill Al’ad se sorie, oă erl s’a ţinut
Jules Simmon a spus, că ideile despre dreptul de a se atinge. o radicală reformă a legei actuale despre
ş-dunarea de restaurare comitatensă. A fost
Dumnezeu şi patrie să fie basa întregei Graţie abusurilor, ce s’au făout prin comasarea pământului. El pregătesoe adecă ales vicişpan unicul candidat Dalnolcg, care
eduoaţiunl publice. Noi suntem dintre aceia amesteoul factorilor nechemaţi în Gestiunile un nou proiect de lege despre comasări.
a şi depus jurământul şi şi-a ţinut discur-
— continuă „F — o" — cari credem ou interne ale bisericei nâstre, graţie preveni- Pentru ca noua lege să p6tă satisface in­
sul-program. Şedinţa s’a suspendat pentru
eminentul filosof, că aceste două idei se rei lipsite de simţul gravei responsabili­ tereselor generale şi tuturor raporturilor pe a-se hotărî asupra celor-lalt.e candidărl. La
fortifică una pe alta şi că o naţiune de tăţi, s’a cedat în privinţa limbei în decurs terenul acesta, ministrul a oerut părerile
redeschidere fişpanul anuuţă alegerea de
atei ar fi tot aşa de slabă, laşă, gata la de vr’o 30 ani. specialiştilor, comitatelor, precum şi ale
fisolgftbirae. La Târnova erau 5 candidaţi,
servitnţl şi capitulaţiunl, ca şi o naţiune Şi astăcjl am ajuns Ia un stadiu de reuniunilor agricole, şi după-oe va aduna între cari şi un Român : Ioan lancu, care
compusă din âmenî „fără patrie". nesuferit. Ba un votant auxiliar, profesor datele trebuinoiâse, are se stabilâscă pro­ aclamat fiiud, adunarea n’a mai votat şi
„Deore-ce însă scopul statului este de universitar de naţionalitate rusă, a avut în iectul îu ministerin.
lancu fu deolarat ales. La alegerea de sol-
a favorisa cultura cetăţenilor, oum ar pute una din şedinţele recente ale Oonsistorului La noi — observă un (jiar de frunte
găbirae au reuşit între alţii : Cornel Novac,
tolera, ca elevii să fie învăţaţi a dispreţui îndrăsnâla ne mai pomenită, să se avânte maghiar — numai în fârte puţine locuri
S. Booşan, Dr. George Popa şi Vuculescu,
tradiţiuuile comune, solidaritatea, oare unes- la afirmarea, că în tâtă biserica dreptmă- s’a făout oomaaarea ou ooasia segregări­
aclamaţi unanim. Luptă a fost numai la
oe în acelaşi popor geueraţiunile oe creso, ritdre din Bucovina s’ar cuveni si se intro­ lor. Pământurile foştilor iobagi au rămas
alegerea de vice-fisc, (vioe-proouror comită*
cu acelea, cari nu mai sunt". ducă limba slavă vechiă bisericiscă ca limbă de-abinele în parcelele vechi. Chiar şi acolo tens), unde erau 4 oandidaţî. A reuşit cu
„Pentru a face mare pe omul moral, a bisericei. unde s’a comasat, oomasarea s’a restrîns
167 voturi candidatul Românilor Dr. I.
e neoesară ideia de Dumnetjeu. Pentru a Ce orede acel profesor? Că se află la mai mult la o reotifioare. în multe comune Precupaş.
face mare pe cetăţân, e necesară ideia de Petersburg sâu Moscva? Uită el, oă se află este mai mare numărul parcelelor, decât al
patrie. Poporul, care ar renunţa la aceste pe oel mai clasic pământ româneso? Sâu jugărelor şi mai ales din oausa îmbucătâ- Comersul „Juniiuei" din Cernăuţi.
noţiuni sacre, ar merita să-şi pârdă numele orede, că rubla rusâscă, oare a făcut atâta ţirei proprietăţii, nu s’a putut înoă forma o Luni în 9 Deoemvrie n. şi-a serbat „Juni­
în istorie şi locul ce-1 posedă pe suprafaţa „pravoslavie" prin Bucovina, pote întuneoa proprietate mijlocie. mea" diu Cernăuţi comersul de inaugurare
globului". minţile şi ale altora şi nu numai ale Rutenilor, Deşi oomasarea îu sine nn e rea pen­ în sala filarmonică. Au participat la serba­
Discursul ministrului frances se pote cari umblă să se căpătuiâscă cu t6te mij- tru proprietarii mari şi mici— firesoe, dâoă rea acâsta aprâpe 700 persâne, ca la un
considera ca un eveniment îmbucurător, lâcele, ou despreţuirea deplină a omeniei? se face cu dreptate — totuşi poporul agri­ meeting naţioual, âspeţi veniţi diu tâte
după batjocurile nesfîrşite aduse în timpul Le oresce oui-agiul acestor fel de âmenî; col a prins grâză de ea, fiind-că e oonsciu părţile Bucovinei. Comersul a fost deschis
din urmă de cătră jidaDÎ, sooialiştî şi franc­ şi ou idealul lor neplăcut ar vrâ să asur- şi el, că pe de-o parte e scurtat de o de prin cântarea imnului festiv: „In Putna
masoni frumdselor tradiţii francese. cjâsoă urechile românesc!, înoât Românii mai multe-orl în proprietatea lai de pământ, martură de glorii din străbuni'*, după oare
niol măoar în propria lor biserioă să nu âr de altă parte procedura actuală de co­ presidentul din anul espirat Eusebie Auto-
mai pâtă căuta neconturbaţi reoreare şi masare e fârte greâie şi mai ales costisi- novicl a ţinut discursul dare de sâmă.
Din Bucovina. mângăere sufletâsoă. tdre. Pe lângă acâsta i-se sustrag şi avan- Oratorul face istorioul „Junimei", amiu-
Ce ui-s’a făcut din biserica oatedrală tagele, oe le-a avut înainte de comasare. tesoe mârlea membrului onorar V. A.
Rutenii şi biserica românii. Urechiă şi cătră sfîrşit adresâză frumâse
din Cernăuţi, unde nici un Român nu mai La oele mai multe comasări făoute pănă
Organul partidului poporal na­ pâte întră, fără oa să se întârcă cu inimă acum, păşunatul comun şi pădurea comună se cuvinte membrilor societăţii, predând în-
ţional „ D e ş t e p t a r e a 1 * din Cer­ cătrănită? De dragul câtor-va Ruteni, de-i împărţia, âr fără păşunat comun, oe se siguirile suooesorului său. Urmâ discursul
năuţi, se ocupă în numeral seu dela poţi uumăra pe degete, se fao orgii cu în­ facă micul proprietar, cum să-şl orâscă şi noului presideut Maximilian Haoman, apoi
12 Decemvrie cu uneltirile Rutenilor trebuinţarea limbei slave — pentru-oă un oultive vite, basa orî-cărei economii agri­ un şir lung de discursuri, ou oari s’a finit
în contra bisericei ortodoxe române consilier consistorial rutân îşi arogă drep­ cole ? Prin împrejurarea, că păşunatul co­ partea ofioială a comersului, âr partea neo­
din Bucovina. După-ce arată, că cu- turi, ce nu cad în competenţa lui de a po­ mun înoă a fost împărţ't, orescerea şi cul­ ficială nu s’a mai ooutinuat din c&nsa do­
ragiul Slavilor s’a potenţat pănă la runci în biserioă catedrală oa acasă. tura vitelor s’a redus la grajd, la care cei liului pentru membrul onorar V. A. Urechiă.
întrecerea orî-cărei mesurî în ce pri- Protestăm contră înstrăinării biseri- mai mulţi poesorl mici de pământ nu se
Noul preşedinte al Elveţiei. Con­
vesce pretenţiosele lor arogărî pe te­ oei nâstre românesc! şi cerem botărît, ca pricep. De aiol urmâză logic, că oomasarea
siliul federal a ales pe anul viitor oa pre­
renul bisericesc, „Deşteptarea * re­ să se pună odată capăt uneltirilor căză- a fost aprâpe peste tot un ăesastru pentru şedinte al republicei pe Dr. Zemp. Despre
1
levă următorele momente marcante, oes ol. ţăran. noul preşedinte se sorie, că s’a născut la
cari nu trebue se le trecem cu ve­ Biserica din Bucovina este biserioă Dâcă e se credem prognosticului ce-1 1834 îu Entlebruoh (cantonul Luzern). A
derea. Etă ce scrie cjiarul fraţilor românâsoă şi nu ne vom lăsa drepturile fao 4'ârele, ministru de agricultură va ţinâ fost deputat în două rânduri cu program
noştri: prădate de un neam, care nu are nici un sâmă de răul acesta, după-oe şi comitatele, catolio oonservator. Cât-va timp s’a retras
în decurs de vre-o trei-cjeol de aDÎ titlu de drept asupra ei şi pe oare l’am cari oer reforma, aocentuâză în adresele lor din politică, dâr la începutul anilor opt-
s’au făcut schimbări uimitâre. Nu uumai, că primit doră numai în legea ospitalităţii. cătră ministru, că noua lege de comasare (jeol fu reales deputat, la 1886 a fost pre­
limba slavă s’a introdus prin o mulţime de trebue negreşit să cuprindă condiţia, ca co­ şedintele oonsiliului naţional. In programul
biserici din comunele rurale rutene, nu nu­ Chamberlain şi lag&rile bure. masarea să se pâtă face numai pe lângă noului preşedinte punctul esenţial este lua­
mai că astăcjî Ruteuii îşi ardgă dreptul de Din Londra se depeşâză, că Milner a ra­ susţinerea intactă a pâşunatului comun şi a rea îu regia statului a căilor ferate prin­
a purta corespondenţa cu dircg&toriile biseri­ portat ministrului oolonial Chamberlain ur- pădurei comune. cipale.
cescî în limba rutină; ei oaută chiar să is- mătârele: 0 comisiune speoială de dame, Privitor la eheltuelile mari împreu­
Succesorul lui Egan. Ministrul agri-
gonâsoă, sub felurite pretexte — să le cj'" după o inspecţie detailată, a opinnt, să se nate pănă acum cu comasările, dăunesem-
oulturei a numit ca comisar guvernial pen­
cem pe nume: mârşave — preoţii români trimită numai deoât îngrijitâre ou diplomă, plu palpabil Reuniunea regnicolară econo­ tru oonducerea acţiunei de salvare econo­
dela bisericele din ţâră, ridioate din evla­ căci tifosul şi febra tifoidă seoeră victime mică uugară. Aşa de pildă, dâcă consuna mică a Rutenilor pe consilierul de secţie
via marilor otitorl români. în număr colosal. Deja / din femeile şi Menaşag din Giuc ar dori să-şl oomasrze Kazy Iozsef.
6
10
Pe oe basă pretind Ruteuii îutr-odu- copiii din lagărele de concentraţie au mu­ hotarul său în estensiune de 10.513 jugăre
eerea limbei slave în biserica istorică ro- rit. Raportul aousă pe femeile bure, oă nu catastrale, ar trebui să cheltuâsoă 42.000 „Deşteptarea Poporului". In 14
mânâseă? Legile fundamentale de stat nu observă curăţenia şi oă nu-şl sciu îngriji oorâne. Dec. n. a apărut primul număr, de probă,
al nou înfiinţatei foi poporale bucovinene
le acdrdă acest drept. Paragraful 19 al legii copiii. Caşurile de mârte în lagările de con­ O reformă radicală ar fi, deol, absolut
„Deşteptarea Poporului".
din ‘21 Decemvrie 1867 nu deoretâză nimio centraţie au fost îu Ootomvrie 3633, din neoesară. Se vedem, oe va sci face în di­
în privinţa limbei în biserică. El vorbesce oari 3156 copii; în Noemvrie 2807, din cari recţia aoâsta d-1 ministru? încoronarea regelui Eduard este
numai de egala îndreptăţire în şo61ă, ofioii 2271 copii. stabilita pe luna Iunie, fiind-oă în luna

faptul, că caii îndată oe întrară în pădure, petjii se unia ou lucirea stelelor şi drumul păsându-i de nimioa. Nâptea luminâsă pă­ Genele se lăsară peste ochişori. Oât-va timp
ua
îooepură a merge mai încet, ou t6te că se vedea ca cj' - Măriâra se uita în pă­ rea că vegheză asupra ei. i-se părea, că mamă-sa vine la dânsa din
drumul era aici mult mai bun şi nu-1 su­ dure şi vedea departe fie-oare trunehiu de Este ceva dulce în faptul, când oeva, ţintirim peste oovorul cel alb de zăpadă.
păra nici faptul, că caii au cârnit’o la arbore, cum se distingea în negrâţa lui de care este mic şi fără putere, se lasă cu Nu veni însă nimeni. Dâr copila era si­
drâpta şi au răsturnat sania în şanţ. S’a fondul alb. în pădure domnea o linişte atâta încredere unei puteri atât de mari. gură, că trebue să vină oineva. Cine ?... în­
deşteptat, ce e drept, dâr nu soia, ce s’a în­ adânoă, care însufla copilei ouragiu. Cren­ Copila merse timp îndelnngat aşa, în sfîr- gerul.
tâmplat. gile erau aooperite de sloi de ghiaţă, din şit o stăpâni obosâja. Cişmele mari şi grele Baba Kulikova spusese dor, că înge­
Măriora începu a-1 soutura uşor: oari picura apă. Acesta era singurul sgo- în oari pioioruţele ei alunecau mereu îna­ rul veghâză asupra ei. Ea îl ounosoea. In
„Wojtek!" mot în pădure. Restul era liniştit, alb şi inte şi îndărăt, o împedeoau în mers. Era odaia mamei sale era atârnată o ic6nă,
„Oe oârăi âră? tăcut. greu, să le soâtă în oontiuu din zăpadă. oare representa un înger cu uu crin în
„Ne-am răsturnat." Nu era nici măoar o adiere de vânt. Nici inânile nu le putea mişca liber Măriora, mână şi cu aripi. Acela are să vie fără
„Oe s’a răsturnat? Păharul?" întreba O singură orenguliţă nu se mişca. Totul oăcî într’una ţinea strînse oele cjeoe groşiţe, îndoială. Pioăturile, oe cădeau de pe crengi,
Wojtek, apoi adormi de-a binele. dormia somnul de ârnă. Se părea, că covo­ pe cari i-le dăduse Kulikova. Se temea, să sunau mai tare. P6te erau bătăile de aripi
Fata se ghemui oum putu în sanie, rul alb de zăpadă pe pământ, pădurea tă­ nu le scape în zăpadă. Câte odată începea ale îngerului... Dâr atenţiune! îu adevăr,
în cureud însă frigul o străbătu şi mai tare cută şi norii palie}! de pe cer, totul s’ar fi să plângă lare, apoi se întrerupea subit, ca vine cineva. Se p6tă audi bine, oum scârţeie
şi souturâ âră pe oel oe durmia. zăpada, paşii vin din ce în oe mai aprâpe,
contopit într’o unitate albă şi tâoută. Aşa să asculte, dâcă nu o aude oine-va. Numai
„Wojtek!". e în tot-dâuna, când e moină. Singura fiinţă pădurea o aucjia. SloiI se topiau încet şi agale, dâr mereu înainte. Copila ridioă ge­
Niol un răspuns. vieţuitâre, care se mişoa oa un pnnotuleţ produceau câte ud sunet monoton, pîrăitor. nele, plină de înoredere...
„Wojtek, mî-e frig!" în mijlocul acestei nemărginiri tăoute, era Ore nu o aude nimeni?.... Copila mergea Oe era?...
După o pausă erăşl: Măriâra. Pădurea oea bună şi ospitalieră! din ce în ce mai încet. Nu cumva s’a ră- Un cap sur, lungăreţ, triunghiular, ou
„Wojtek, mă duc pe jos!" Se părea, că cu pioătnrile, ce cădeau de pe tăoit ? ureohile în sus, privesce la copilă ou aten­
Şi porni. I-se părea, oă nu-i departe crengile sale şi ea varsă laorăml de milă Ah, nu. Drumul era lămurit înaintea ţiune... Era un cap îngrozitor,... abomi­
pănă la Leszozynieo. Drumul îl cunosoea, pentru neuorooita orfană. Arborii se Înăl­ ei, ca o pânză lungă, care se îngusta din nabil ...
oăoî ea mersese de atâtea-orl pe acest drum ţau spre oer alăturea de ea şi păreau că simt ce îu oe, ou cât privia mai departe, între Trad. de Olliţă.
ou măsa la biserioă. Acuma însă trebuia să şi ei compătimire ou mica copilă.,., singurică două ziduri negre de arbori. O somnolenţă
mârgă pe jos. Zăpada era mare în pădure, şi slabă şi săraoâ oare în mijlocul zăpezii, nâp- iresistibilă o copleşi pe Măriâra.
ndptea însă era luminâsă. Străluoirea ză- tea, prin pădure bălăcia ouragiâsă înainte, ne- Se aşecjâ lângă drum sub un oopao.