Page 19 - 1901-12
P. 19
Nr. 269—1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
acâsta sunt (iilele mai lungi. Ceremoniile Premiile au fost proclamate în amfi săsâscă, Apoldul Român, Mohu, Sâoădate
L i t e r a t u r ă .
înooronării se vor face îu biserica West- teatrul Academiei de musioă, în faţa unei şi Avrig.
A apărut Nr 2 din Biblioteoa Sătâ-
minster şi sunt fârte lungi. După aoestea asistenţe de 600 persone. Însoţiri sistem Reiffaisen sunt în Roşia-
Dului, conţinând „Colinde“ oulese din Câm
urmâză procesiunea pe un drum de uns Ceremonia a început la ârele 7. După săsâsoă, Apoldul-inferior, Aciliu, Mohu, Ră
prezece mile, ca să aibă ocasiune întrâga întrarea prinţului regal şi a prinţului Eu chita, Pianul-român, Veştem, Bungard şi pia Ardâlului de Teodor A. Bogdan, în
populaţie de a saluta păreohea regală. gen, orchestra regală, dirigeată de Nord- Poplaca. văţător. Bistriţa, tiparul tipografiei A. Baciu
1901. Preţul 20 bani.
qvist, intonâ o frumâsa simfonie. Reuniunea iutenţionâză a înfiinţa un
Mandatul lui Orley. Dintre multele
Profesorul Bostrom, preşedintele fun- muzeu de lucruri de iudustrie de casă, căci
mandate ataoate ou petiţie, cel mai inte
daţiunei Nobel, pronuuţă disoursul. Un oor Reuniunea dispune de numărâse modele,
resant pare a fi mandatul lui Orley din «fi V J E K S E .
de bărbaţi oâutâ apoi fără aoompaniare oe- cari fac cinste femeii române.
cercul eleotoral al Margitei (Bihor). Alegă Mâncarea la Romani. La început
lebra oomposiţie suedeză: „Lat dina portar Reuniunea a pus temelie unei biblio
torii acestui cerc sunt Unguri şi Româul. hrana Romanilor era fârte simplă. Sute de
upp (Deschide-ţl porţile), al cărei efeot este teci economice.
u
Candidaţi la alegerile trecute era un Un ani nici chiar fruntaşii nu aveau la ma a
£
imposant. Averea Reuniunei în bani constă din
gur şi un Jidov, Orley Kâlmân ou program principală (oena), decât două feluri de mân-
Secretarul perpetuu al Academiei sue cor. 5686-97 fond neatacabil; oor. 84-22
guvernamental şi Szatmâri (!) Mor, redactor oărl. Din primele timpuri ale imperiului
deze proclama apoi premiul literaturei. Lau fondul de premii al esposiţiilor de v i t e ;
la „Egyetârtâs", cu program independist. însă ni-au rămas îu satirele lai Horaţiu,
dă numele ui Sully-Prudhomme, care este oor. 446-55 fondul de premii al esposiţiilor;
Orley cheltuise deja 80G0 fi. şi încă tot nu Juvenal, Marţial şi Petroniu diferite date
aclamat. Ministrul plenipotenţiar frances oor. 739-69 prisos din preţul vitelor; cor.
era asigurat de reuşită, îi mai trebuia 2000 despre luxul rafinat, ce se introdusese în
Henry Marohand, ia în primire diploma şi 200 investite îu acţii ale fabrioei de con
fh, său în caşul cel mai rău măcar 10C0. hrană.Cu deosebire xeniile din carteaXIIIa
medalia de aur. serve „Transsylvania" şi oor. 987’40 în bani
Orley se adresâză fişpanului Beotliy Lâszlâ lui Marţial conţin o listă completă despre
Roentgen vine singur se ia în primire gata, sâu în total cor. 8143-83.
din Oradea ou o scrisâre întitulată „Ked- t mâncările şi beuturile gurmandului roman.
premiul fisical. Inventatorul ra4elor X este Ga adaus Raportul publioă o dare de
ves Barâtom“, în oare îşi destăinuesoe tâtă Mâncarea naţională a populaţiei italice în
un om înalt, ou trăsături euergioe, cu păr sâraă despre a Xl-a esposiţie de vite aran
situaţia financiară şi cere îuoă 2000, său în primele timpuri era un fel de coleaşă
şi barbă abondante. jată de Reuniune în 4 Noemvrie 1900 în
caşul oel mai rău măcar 1000 de fi. — La (puls) de alao (far, ador) sân grâu (triticum)
Ceilalţi laureaţi Van t’Hoff si Behring opidul Murcurea.
timpul său am publicat şi noi traduoerea esoepţional şi din zarzavaturi (olera) sâu
sunt de asemenea presenţl.
sorisorii şi dăoă mai revenim asupra ei, legume (legumina). Cucuruzul era necunos
Diplomele sunt adevărate capo-d’opere
este, că partidul advers a anexat sorisărea şi fie-oare costă 500 corâne suedeze (800 Călindare românesci pe 1902. cut, săoara (secale) nu se cultiva, oi era
în original la petiţia prin oare oere invali oonsiderată ca buruiană; oi 4ul (hordeum)
-
franci).
darea mandatului lui Orley. Cum a pus Ca în toţi anii, aşa şi de rândul aoesta se cultiva pe ici pe colo, nu era însă con
După distribuţie oorul esecută o bu-
mâna oposiţia pe-o sorisore atât de impor au apărut o mulţime de călindare româ siderat ca nutritor. Mai târdiu se cocea
oată de Vikiugar.
tantă nu se soie, destul, că Orley se apără nesci pe anul 1902. Noi am primit la Re şi pâne în case, brutari (pistores) însă nu
Serbarea se termină cu un marş din
acum din răsputeri, oa să iese tăfăr din dacţie următârele: erau în Roma, decât înoepend cu anul 171
opera OrleansJca lungfrun, cântată de or
belea — Curia a însărcinat curtea de apel „Călindarul Plugarului", anul X, a. Oh. De acuma s’a introdus pânea cea
chestra regală.
din Oradea-mare să cerceteze, dăoă s’au se estinde pe 9 oâle de tipar, editura Ti fină de grâu (panis siligineus), pânea mai
După aoâsta âspeţii merg la Grand-ho-
făout în adevăr mituiri? pografiei „A. Mureşianu“. A apărut cailele ordinară (p. oibariusl, pâuea militară (p.
tel, în salânele căruia s’a dat un banohet
aceste şi se pâte procura dela numita tipo oastrensis), pesmeţii de corăbii (p. nauti-
0 nouă bancă românescă. In oo- pentru 140 persâne.
muna Liget, oomitatul Timiş, s’a înfiinţat La desert preşedintele Bostrom pro grafiei; un esemplar costă 25 or. (50 bani) ous), pâuea de or4 (o. hordaceus), pânea
în Ootomvrie o nouă bancă românâscă nunţă un toast în sănătatea laureaţilor. Răs plus 5 bani porto. Oălindarul oferă cetito de meifl. sâu mălaiul (milium) şi altele.
rilor lectură alâsă, variată şi distractivă; După brutari au urmat îndată cofetarii
„Pâdureana“ ou capital sooial de 20,000 punde ministrul frances în numele lui Sully
oor. în 400 aoţiunl â 60 cor. Prudhomme şi pe urmă oeilalţî laureaţi, cuprinde diferiţi artioole însemnate din sfera (dulciarii) ou aluaturile lor mai fine ca
economiei, poveţe, glume, anectode eto. oozonacul (placenta), confeot (pastilli), pră
Cât pământ are împăratul Germa personal. La banohet era de faţă principele Vânătorilor se dă rabatul ouvenit. jitura (buceila) eto. Pe lângă ooleaşă şi
regal şi principele Eugen.
niei ? Un deputat sooialist german a spus „Călindarul Poporului", anul XVII, pâne la început era hrana vegetabilă cea
în şedinţa de Miercuria trecută a „Reiohs- Sibiiu, editura „Tipografiei", sooietate pe dominantă, âr cărnuri mult mai rar, decât
tag“-ului, oă oel mai mare proprietar de pă aoţiunl. Călindarul are mai multe ilustra- în timpurile mai din urmă ale domniei ro
14
„Reuniunea română de agricultură
mânt în Germania e împăratul Wilhelm. ţiunl şi înafară de partea oalendaristi pu mane şi decât la noi. Mâncările cele mai
din comitatul Sibiiului.
El posedă 96'/ miliâne hectare pământ, din
n blioă în partea literară diferite artieo bu simple erau fasolea (fabae) şi câpa (oepae).
oare pe-o estindere de 13’6 milrine heo- Am primit la Redacţie „al XTU-lea căţi literare, poesii poporale, glume etc. Un Veritabilul Roman, oum a fost d. e. Cato
tare oultivă grâu. Valârea acestui pământ raport al comitetului central al Reuuinnei esemplaV costă 40 bani, plus 6 bani porto. cel bătrân, tot-dăuna mirosea a oâpâ. —
după noul tarif se urcă ou 15,680,000 române de agricultură din oomitatul Sibiiu Editura V. Krafft, Sibiiu, a publicat Când cetim aceste lucruri şi ne reamintim,
maroe mai mult. lui pe anul 1900“. Estragem din acest ra următârele călindare: „Amicul Poporulni“ că străbunii noştri pe aoele vremuri erau
port următârele : anul 42. Cuprinde înafară de partea calen
Femeile din Islanda. In localul so mai voinici şi mai virtuoşi, decât .ori oând,
Prelegeri economice poporale s’au ţinut daristică, diferite articole, poesii, informa- imposibil să nu ne gândim cu milă şi scârbă
cietăţii pentru cultura mai înaintată a fe
8, f o t e în Sălişte, âr întruniri agrioole 2: ţiunî, notiţe, poveţe eto. Călindarul are la acei degeneraţi moderni de ai noştri,
meilor din Viena, a ţinut cjilele aoestea ba
în Uimbav şi Deal. Presidentul Reun. d-1 şi ilustraţinnl. Preţul 60 bani, trimis fran
ronul Krticzka de Jaden o conferinţă asu cari reclamă oh'ar şi prin internatele de
D. Comşa a ţinut 4 prelegeri din pomărit, cat 70 bani. — „Posnaşul", anul VII. educaţiune hrană luxuâsă ! — O.
pra stării oulturale a femeilor din Islanda.
d-1 R. Sirau 2 prelegeri din stupărit şi d 1 Coslă 50 bani, ou trimiterea francată
Baronul a arătat, oă în Islanda femeile în
I. de Preda 1 prelegere despre cultura spa- 60 bani. — „ Calendarul Săteanului"
tâtă privinţa se bucură de-o situaţie mai Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
rangelului şi alta despre testamente şi do- costă francat 30 bani. „Calendar", anul CX Redactor respon săbii: Traian M. jPop,
favorabilă, decât oele de pe continent. Ele
naţiunl în cas de mârte. La prelegerile ou litere cirile, unul din cele mai vechi
partioipă în mod intensiv la viâţa literară
islandeză, redaotâză jurnale, ţin oonfereuţe aoestea au asistat cam 1669 persâne de cslendare românesol. Costă trimis francat OOOOOCOOOOOOOOOWOOOOOOOOOOOQOOO
ambele sexe. La întrunirea din Ilimbav se 45 bani.
publioe mai ales ooutra alcoholismului, âr
cretarul Reuniunei d-1 V. TorJăşian a vor Dr. Sterie 1T. Ciurcu
dela 1882 femeile au drept de sufragiu în
bit despre nutreţurile măestrite, despre X. JPelilhangasse. — Nr. IO. Viena.
cestiunl comunale şi bisarioescl. Conferen SG1R1 ULTIME.
cultura vitelor şi despre însoţirile de cre
ţiarul a recitat câte-va poe9ii în limba is- C o n s u l t a ţ i u n i
dit sătescl sistem Ra’ffaisen. O astfel de
laudeză, un cor mixt a predat un oânteo Viena, 16 Decemvrie. Din Romaj|se cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
îusoţire s’a şi înfiiuţat în Ilimbav. La în
islaudez, âr soţia baronului, îmbrăcată în telegrafâză, că conferinţa ambasado facultatea do medicină din Viena.
trunirea agricolă din Deal a vorbit presi
oostum islaudez, a declamat o poesie în rilor celor patru puteri protectbre OOOCOOOOOOOOOOO WOOOOOOOOOOOOOO3
dentul Oomşa despre cultura fânaţelor şi
limba islandeză, oare este limba sa ma ale Cretei, au respins momentan
despre însemnătatea tovărăşiilor agricole.
ternă. Meritul prinoipal al femeilor islan ideia anexărei Cretei la Grecia,
Cultura vitelor. Reuniunea a arangiat Cultivatorilor
deze este, că veghâză cu neadormire asu Constantinopol, 16 Decemvrie. /
în 1900 o esposiţie de vite (a 11-a) în Mer- de
pra purităţii limbei lor, pe când bărbaţii Agentul diplomatic al Bulgariei,
curea, împreunată cu distribuire de premii
vorbesc ou predileoţie limba daneză, fiind Ghecjiow, a făcut demersuri energice Sămentă de trifoiu
în bani pentru înouragiarea exposanţilor.
în contact freouent ou acest popor. pe lângă Portă în privinţa unui sol
Cultura pâmelor. La întrunirile agri
dat aparţinând postului bulgar din «lin U
Prohodită de viuă. Se scrie din oole s’a insistat pe lângă cultivatori să se Tchiltepe, care retăcindu-se din causa Comitatele Braşov şi Treiscaune.
Xi'sabona: Donna Maria Christina Romano mărginâsoă şi să se îndeletnicâsoă cu oul- unei ceţe grbse pe teritoriu turcesc,
de Gavazzo, după o bâlă de câte-va <^ilo tura în massă numai câte & unui soiil de a fost luat de soldaţii turci şi deca în unele ţinuturi ale comitatelor
fu găsită într’o diminâţă mârtă. Din oausa pâme alese potrivite împrejurărilor looale. pitat. Ghecbow cere ca corpul sol Braşov şi Treiscaune r e c o l t a d e
climei din Portugalia, morţii trebue să fia Reuniunea a dăruit în total 17,500 pădu semînţă de trifoiu roşiu, bob mare
îngropaţi în timp de 24 âre. A doua 4* reţi membrilor reuniunei şi şcâlelor de pomi datului pe fie predat îndată autori în anul acesta au fost deosebit de bună,
tăţilor bulgare, er guvernul bulgar
deci se adunase o mulţime de prieteni şi din peste 20 comune din comitat. îşi reservă dreptul de a cere sa astfel, că pentru sămînţa de trifoih din
cunoscuţi, oa să petrâcă pe repausata la Cultura nutreţurilor măestrite şi a altor tisfacţie. părţile acelea plătesc preţ mult mai
ultimul locaş. In faţa mormântului însă, se plante. în scopul generalisării nutreţurilor mare, ca pentru .sămînţa obicinuită
Biuxeila, 16 Decemvrie. Ca răs
au4iră nisce strigăte desperate din cosciug.' măestrite, Reuniunea a distribuit şi în acest puns la nota circulară a guvernului şi anume din ţinuturile indicate pentru
Ridicându-se oapaoul, repausata s’a ridicat an seminţe de tri foi ii, de luţernă, de napi engles cătră puteri, că resboiul va fi T R I F O l f r E O Ş O J
din cosoiug, însă de groză îşi perduse min de nutreţ, de cânepă italiană, orz de Hanna, după calitate p e n t r u 100 Kilograme
ţile. A fost dusă numai decât aoasă, unde cucuruz „regele Prerii)or“ şi seminţă de terminat peste 6 luni, şefii buri au
după cinci âre a repausat a doua-âră. De iârbă francesă la 75 locuitori din 35 oo- lansat o proclamaţie anunţând, că 48—52 ti. primită acolo şi plătită.
Rog a se trimite probe mai mari,
astă-dată însă în mod definitiv. mune. A mijlocit procurarea de seminţe nu vor depune armele, pănă nu se indicându-se şi cantitatea d i r e c t l a
bune şi ieftine şi pentru poporaţiunea nâs- va recunbsce independenţa Trans-
vaalului şi Orangelui. f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
trâ din aprâpe 40 comune din alte co
Distribuţia premiului Nobel. mitate. Londra, 16 Decemvrie. O tele EDMUND MAUTHNER,
Piarul „Figaro" a avut un trimis spe în soopul răspândirei culturei galiţelor gramă cu data 5 1. c. din Nkandler comersant de seminţe al curţii c. s. r.,
ua
cial la Stoekholm, unde în 4' de 10 De de soiu comitetul a distribuit şi anul acesta întârziată din causa censurei, spune, Budapest Vil Rotenbiller uteza
cemvrie s’a făcut distribuirea premiului No găini şi ouă de „Pylmouth-Rooks“. că generalul Louis Botha a fost grav 98 szam.
bel. Estragem şi noi din oorespondenţa Tovărăşii agricole sunt în Sălişte, Se- rănit la picior în atacul dela Lune-
-acestui trimis speoial câte-va pasage: beşul-săseso, Lanorăm, Gurarîului, Roşia- berg.
