Page 2 - 1901-12
P. 2
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 266. —1901.
ou cari se operâză din partea maghiară cu ounoso o altă limbă de o importanţă atât fel cum le-a formulat contele Scbrwerin. oede acâsta, vor începe răsboiul de estir-
o dibăoie uimitbre yorbeso după gustul lor, de locală, ca oea maghiară, fită chiar şi Dâcă însă oonservatorii vor stărui pentru pare în contra străinilor.
oând vii îusă la faţa locului, veZî oă luoru- limba cehă încă a prins rădăcini într’o îndeplinirea pretenţiunilor lor, atunci e po
rile stau cu desăvîrşire altfel, in cercurile parte a ţărilor veoine şi afară de acâsta sibil, ca la urma urmelor să se formeze o Englesii nu vreu pace. Chatnber-
administraţiei looale se scie f6rte bine, că mai are un puternic sprijin în dialeotele mioă majoritate în contra tarifului vamal. lan Austin, fiiul ministrului Chamberlain,
aiol nu au de a face de loc ou amiol ai înrudite ale altor tulpine slave, ca d. e. în E de aşteptat — conchide Z> aru * german desminte soirea <Z.iar-elor, oă guvernul en-
gles ar ave de gând să facă propuneri de
maghiarismului şi ar 6 trebuit să-şi dea limba Slovacilor, cari numără trei miliâne. -- oă conservatorii nu vor face să depindă
deja de multsâmă, oă de o maghiarisare a In măsură mai mare, decât limba maghiară, sârtea proiectului de realisarea cererilor lor. pace. Guvernul engles — Z’ ce e * — «M
părţilor acestora niol vorbă nu pâte fi. Ar îşi are propria sa sferă culturală limba suo- pote primi, decât necondiţionata capitulare a
Solidarisarea an t-isemiţilor fran- Burilor.
trebui deci să procedeze ou multă preoauţiuue mifinică, cu t6te că Finnlanda însăşi nu
cesi. Marea întrunire antisemită ţinută la
prin locurile unde este aglomerat atâta numără mai mult de trei miliâne locuitori,
Naucy, la care au luat parte peste două
material esplosibil. Se pare însă, că atarl totuşi influenţa culturală a acestei limbi se
mii de antisemiţi, a proclamat în mijlocul Din ţera Chazarilor.
consideraţiunl înţelepte [sunt jluerurl necu întinde departe în Rusia“de nord şi de vest,
unui mare entusiasm solidaritatea şi strînsa
noscute. Din contră se pun cu mult zel pe în teritoriul Lappilor pănă prin Skandina- pilele acestea a apărut în limba ma
legătură dintre antisemiţii „Marelui occi
oăutarea unor pretinşi spioni şi misiouarl via. Despre limba românâscă, nici nu pâte ghiară o carte întitulată „Kazâr foldon“.
1
u
dent frances şi oei din „Liga patrioţilor* ,
w
ai „Irredentei Române , un lucru care în fi vorbă, oând este de a fi asămănată du Autorul ei este cunoscutul scriitor Bartha
în oraşul Naucy, în aoâstă oitadelă a anti
anumite împrejurări pentru cercetătorii scien- oea maghiară, deore-oe limba românâscă Miklâs, fost prietin intim al lui Egan, care
semitismului, Franoesii uniţi prin inimă şi
ţifieî §pâte deveni fârte neplăcut şi pâte este limba maternă a multor milione de lo şî-a terminat misiunea ca oomisar guver-
prin oonvingere au aclamat ideile pentru
oonduce la unele şioane, la cari nu s’ar aş cuitori din Ungaria şi Transilvania, apoi nial în mod atât de tragic, aşa oă nici as-
cari au luptat şi luptă Drumont, Jules Guâ-
tepta cine-va într’o ţâră oivilisată a Euro îutr’o bună parte a Rusiei de sud-vest, şi tâcjl nu se soie, murit’a lovit din întâmplare
rin şi ceilalţi corifei ai mişoărei antisemite
pei oentrale. Pie-care din aceste măsuri ne pe ici pe colo în tâtă peninsula baloanioă de glonţul puscei sale, ori, adus într’o stare
din Francia.
liberale, într’o ţâră ou guvern pretius libe de nord şi centrală, pănă la marea Adria- de suresoitaţie nervâsă prin administrarea
Cel dintâiu, care a vorbit, a fost Le-
ral, adaogă nou material esplosiv cătră cel tioă; Morlacii (=Maurovlaohl, adecă valachii vr’uuui medioament dat de duşmanii săi,
maître, preşedintele „Patriei francese , oare
M
vechiu şi înstrăinâză şi mai mult massele negri) sunt tot Români, chiar şi în Asia şl-a luat singur viâţa ?
defăimând republica spune, oă adevăraţii
Nemaghiarilor de cătră puterea centrală. mică locuesc Români. Cuvântul „chazar“ este o invenţie a unei
Francesîs’au înşelat când au crecjut, că re
Va să (Jioâ visul maghiar despre un Deja prin faptul, că limbei maghiare părţi a pressei maghiare, care ar vrâsă faoă
publica însemnâză libertate, căci aoâstă li
mare imperiu cu o populaţiune de două-Zeel îi lipsesce ou desăvârşire aoâstă sferă cul antisemitism şi nu prea îndrăsnesoe să spue
bertate a fost bună numai pentru jidani,
pănă în trei-cjecl miliâne de âmenl, cari se turală şi de interese, o adevărată maghia pe faţă, oă luptă oontra jidovilor. Acâstă presă
âr Fraucesii buni patrioţi oa Guârin, Dâ-
vorbâsoă limba maghiară ca limba lor ma risare a întregei ţări, este — blând ju a inventat numele de „ehazar" sub care
roulede, Habert, au fost trimişi peste fron
ternă, va rămână un vis. Maghiarii, ce e decând lucrul — fârte inverosimilă. In numire cuprinde pe jidovii habotnici imi
tieră. Dânsul încheie arătându-şl mulţumirea
drept, şi-au dat şi-şi dau t6te silinţele, oa viâţa popârelor momentele hotărîtâre, abs- graţi în ultimele deoenii din Galiţia, pentru
sa, că la fruntaria Franciei s’a oimentat
să ajungă acest scop, aoâsta trebue s’o re- tragând dela anumite agitaţiuni momen a-i deosebi de jidovii „oivilisaţI“ din ţâră,
unirea grupărilor patriotice. 11
ounâscem. Ei au şi obţinut 6re-oarI resultate. tane, sunt momentele practice economice. cari se dau de „Maghiari .
Lui Lemaître îi urmâză Cavaignac, care
Şi ar fi obţinut şi mai multe, în tot caşul Deja de pe acuma, când prima ameţâlă Deosebirea acâsta însă nu numai oă
vorbesce mai mult de guvernul aotual fran-
s’ar fi apropiat şi mai muit de ţinta lor, a ideei panmaghiare a înoeput să oedeze e ridioolă, dâr nici de înşi şl jidovii „ma
ces, numindu-1 un guvern sectar jidovesc şi
dâoă ei atât de sus, oât şi în oontaotul privat unor oonsideraţiunl mai sobre, încape lumea ghiari" nu e acoeptată, dovadă solidarita
francmasonic, espunând legile votate şi mă
n’ar fi dat şi n’ar da mereu în cap naţio maghiară a-se convinge, oă maghiarisarea tea cea mare pe care a; manifestat’o tâtă
surile luate în favorul Jidovilor.
nalităţilor. Raporturile pentru dânşii erau Ungariei, aşa după cum s’a început, ar în pressa jidovâsoă în afacerea „Chazarilor“,
Fârte oăldurâsă şi plină de patriotism
cât se pâte de favorabile. Nisoe schimbări semna a îneunjura ţâră cu uu zid chinezeso. luaţi la ochiu de repausatul oomisar gu-
a fost ouvântarea generalului Mercier, oare
neprevăzute a raporturilor etnice în Europa Aoâstă convingere îu curând va fi stăpâ- vernial, Egan.
faoe apel la unirea tuturor Franoesilor pen
centrală, unde Maghiarii nu trebuiau să şl nitâre. Cartea lui Bartha se ocupă aşa-dâr
tru a da ţărei un guvern potrivit, un gu
misoe niol degetul mio şi totuşi fructele ou miseria Rutenilor şi ou asuprirea lor
vern adevărat de apărare naţională în locul
oâpte le-au oăcjutîn p61ă, apoi tradiţiunile şi din partea Jidovilor.
t
prejudiţiile de tot felul glăsuiau în favorul Din străinătate. actualului cabinet, oare este un guvern Etă pe scurt conţinutul cărţii după
pseudo-apărător, pseudo-republicau.
lor; reputaţia lor oa popor nou, interesant, Noul tarif vamal german. Resu- reoensiunea diarului „Hazânk :
u
exotic, ambiţia lor nemărginită, t6te aoes- matul desbaterilor de pănă acum în „Reiohs- Urmâză Charles Bcrnard, representan- „Iu primele oapiiole, Bartha îşi mar-
u
tea făoeau oa inimile tuturor să fie ale lor. tag este după diarul „Freisinnige Zeitung tul „Marelui occident fraeoes de rit anti châză liniile problemei sale. Nu este aici
u
u
Ei au fost înălţaţi pe un piedestal, oare nu următorul: semit. El arată necesitatea imperiâsă, pe vorba — Z' — de religie; aici este
ce
era de loc în proporţie ou importanţa lor Nu mai esistâ nici o îndoială, că în oare o cerea chiar interesele ţărei, ca Liga vorba de o rassă, oare a întrat de contra
reală. Oătră acestea mai trebue; să adău urma încheierei primei desbaterî, proiectul patrioţilor să fie unită ou antisemiţii pen bandă în părţile superiâre ale patriei nâs-
găm, că aoâstă mioă naţiune în adever po va fi înaintat unei oomisiunl compuse din tru a putâ lupta mai cu succes contra tre şi a tăbârît pe indigeni, cum tăbăresoe
sedă un talent estraordinar organisatoric. 28 de membrii. Oomisiunea acâsta îşi va ooaliţiunei Jidovilor cu jidoviţii dela pu mucegaiul pe organismul viu. Invasia acâsta
Pe de altă parte trebuia să reouuâseă, oă îuoepe lucrările după anul nou. „Freisinnige tere. Descrie pe larg influenţa finanţei ji- a dat peste un popor, oare şi de altmin
terenul pentru maghiarisarea întregei ţări Zeiinng“ sooâte, că oposiţia din „Reiohstag“ dovesol îu rolul pe oare l’a jucat în aface teri era supus la o mulţime de alte miserii.
nu era de loc preparat. Acela, care a outreerat în contra tarifului vamal dispune de peste rea Dreyfus. Arată apoi influenţa, pe oare Aoolo, unde poporul rutean cu sudori crunte
odată ţâra Maghiarilor şi ţările veoine, tre 117 voturi. Din oontră, sunt 280 de depu o au Jidovii nu numai în Francia, oi şi în abia abia stârce atâta din pământul ne
bue să fi venit la convingerea, eă idiomul taţi, oarî susţin proiectul; ba unii dintre oelelalte ţări şi pericolul la oare este espusă roditor, oa să pâtă trăi, domeniul lui
maghiar este un idiom ou desăvârşire looal aceştia cer o urcare şi mai mare a taxelor, Francia, zarvele scandalo.se la oare au dat Sobonborn întreţine 200,000 de jugăre nu
şi isolat; el este isolat şi separat de mul între aceste două partide, centrul e oel care nascere Jidovii din Francia şi răspândirea mai oa grădină pentru animale sălbatioe,
tele idiâme indogermane chiar acasă în ţâra va decide. socialismului şi a cosmopolitismului. Ber- cerbi şi mistreţi. Pădurea acâsta înoonjoră
lui, prin urmare cu atât mai puţin a putut După declaraţiuuile făcute de oratorii nard înch-ie arătând câtă influenţă va avâ satul şi u’are voie nimeni să între în ea,
în timpul esistenţei sale de o miie de ani, majorităţii în decursul desbaterilor, se pre în vi torele alegeri acâstă unire. decât ou ţidulă; nici macar fetiţele nu pot
să prindă rădăcini în vr’una din ţările vede, că comisiuuea va decide sporirea şi Planurile Prinţului Tuan. După să culâgă acolo fragi. Şi când s’a fă-
vecine. mai mare a taxelor agricole şi introduce scirl sosite din China, prin Columbia bri out comasarea, au întins domeniul până în
Aoâsta îţi face o impresie oiudată. rea unor taxe pentru produse agricole, pe tanică, prinţul Tuan şi generalul luvgfu- sat, âr hotarul satului s’a mutat dincolo de
Imediat, oe ai treout frontiera, fie la nord, oarî proiectul în discuţie le scutesce de siang au de gând să năvălâscă din Mongolia păduri pe loourl sterpe, unde iţi trebuesce
fie la sud, fie la ost, fie la vest, limba ma vamă. în China de nord. Planul lor e, ca în pri 2—3 oiasurî şi câte o jumătate de di, ca
ghiară şi fiinţa maghiară au dispărut din- Cu tâte acestea nu se pâte presupune, mul rând să cuprindă Şauzi şi Pejhuan şi apoi să pătrund! prin loourl neumblate, prin pă-
tr’o lovitură, par’ că s’ar fi oufundat în pă oă hotărîrile comisiunei vor merge păuă la pe basa acâsta de operaţiune să ouoerâsoă raie fără poduri, prin prăpăstii. Fiarele din
mânt. Eu din propria mea esperienţă nu împlinireapretenţiunilor conservatorilor, ast şi cealaltă parte a Chinei. Dâoă le va suo- pădure, Ruteanul n’are voie se le împusoe
part que votre armâe y a prise“ şi spre a eter- stabilirea „des liens nouveaux entre Ies de rj', pe oât de simplu, pe atât de su vremile de mărire ale neamului românesc,
u
nisa acâstă memorabilă cŞ.i, îi aoordâ (1/13 deux peup!es (nouă legături între cele blim. de oare au auZit din moşl-strămoşî, tinerii
Februarie 1878) cel mai mare ordin „Sf. două popâre). Din tâte părţile veniau fe- Ostaşi / vor vedâ în voi esemplul însufleţit al da
Andreifi“, împodobit cu spade, oferit pănă lioitărl pentru marele căpitan şi vestita lui „Străduinţele vâstre, nobilele şi eroi- toriilor viitâre, âr mărâţa figură a Româ
aoi numai de trei ori dela înfiinţarea lui. oştire. Dintre tâte aceste felioitărl vom mai oile suferinţe, oe aţi îndurat, saorifioiile ge- niei va privi mândră şi liniştită, căci veol-
De-asemenea, Marele duce Nioolae sorie aminti numai una singură. nerâse, oe aţi făcut ou sâugele şi ea viaţa nică îi va fi viaţa, pe câtă vreme va a*â
Domnitorului nostru, la 5 Decemvrie 1877: E vorba de telegrama trimisă de îm vâstră, tâte aoestea au fost răsplătite şi fii ou inimi calde şi braţe voinice oa ale
u
„Les resultats brillants qui viennent păratul Germaniei Wilhelm I, care (poe* încununate în cp a, în oare îngrozitârea vâstre“.
d’âtre obtenus preş de Plevna sont dus en „că a urmărit cu cel mai mare interes ope Plevnă a oăcjufc înaintea vitejiei vâstre, în eam
Etă de oe Zi° adineaori, că dina
grand pârtie â la coopâration de la brave raţiunile Domnitorului nostru şi bravura Ziua, în oare oea mai frnmâsă âste a Sul de 28 Noemvrie se va pomeni de veci în
armâe Roumaine, aussi bien qu’â l’impul- trupelor sale. Nu pot să-mi esprim mai tanului, cel mai ilustru şi brav general al
analele istoriei nâstre, deâre-oe în aoâstă
sion que le» troupes alliâes recevaient de bine bucuria mea din tâtă inima asupra său, Osman Biruitorul, au fost biruiţi şi au
Zi avem apoteoza vitejiei strămoşesc!, şi
leur Commaudant immâdiat dont elles ad- acestor isprăvi, decât dăruindu-ţl ca drept depus armele înaintea vâstră şi a fraţilor proclamarea independenţei României în
miraient et imitaient l’aotivitâ, le oourage dovadă ordinul meu milităreso „Pour le voştri de glorie, soldaţii Majestăţii Sale
scăpăratul glânţelor. Tot de-odat.ă acum se
w
et le dâvOuement â son devoir de soldat . Mârite“. Aoest dar va fi de sigur de valâre împăratul Rusiei. împlinea visul de aur al Domnitorului nos
(Resultatele briliante, cari fură obţinute la pentru tine, deâre-ce tu soii, oât de preţios Povestea faptelor măreţ* ale trecutu tru, vis destăinuit regelui Prusiei Wilhelm
Plevna, se datoreso în mare parte ooopera- este pentru armata mea acest ordin. Câte lui voi aţi îmbogăţit’o ou povestea faptelor I, înoă dela 7 Aprilie 1866 când Zicea:
ţiunei bravei armate române precum şi impul- primejdii, câte sudori şi privaţiuni n’ai îm nu mai puţin mari, ce aţi săvârşit, şi cartea „Pentru moment voiii reounâace suze
siunei, pe care trupele aliate le primiau dela părtăşit tu împreună cu trupele tale, pănă vâcurilor va păstra pe neştersele ei foi nu ranitatea turoâscă, însă ou reserva taoită,
Comandantul lor imediat, a cărui activitat», oe în sfîrşit ai isbutit să sărbătoresel un frumos mele aoestor fapte, alături de numele vostru. de-a mă soăpa de ea cu armele în mână şi
ouragiii şi devotament de soldat le admirau triumf prin căderea Plevnei. DumneZeu să — Atunci când veţi ajunge la căminele de-a ouoeri pe oâmpul de răsboih indepen
w
şi imitau). te ajute şi de aici înainte . vâstre, în oraşele, satele şi cătunele, în oarî denţa întrâgă a ţărei, oare m’a ales Domn
Afară de asta Marele-duce se buoura Astfel împodobit de laurii gloriei, v’aţl născut, veţi spune părinţilor, fraţilor al ei“.
„de la confratârnitâ d’armes entre Ies trou Domnitorul-Erou se întâroe cătră bravii săi şi rudelor vâstre, ce aţi fâout pentru ţâră. Marin Dimitrescu.
pes Russes et Roumaines“, preoum şi de soldaţi, cărora le oetesce următorul ordin Bătrânii vă vor asoulta, amintindu-şl din
