Page 21 - 1901-12

REDACŢIUNEA , „»azeta« iese în fiăcire ii.
AMnistraţinnea şi Tipografia ADonamente pentru Austio-Dngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şiso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorî nofranoato nn se pri- N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
aieso.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ta primoso la Admlnlstraţlune tn
Braşov şi la următirele N-rii de Duminecă 8 franol.
Se pronumeră la t<5te ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: oiele poştale din Intru şi din
In Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augonfold & Emeric Les-
ner, Hoinrich Sclialek, A. Op- ADonamentnl nentrn Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Adnunistrafnmea, Piaţa maie.
In Budapesta: la A. V. Oold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
horger, Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şâşo
Loopold (TU Erzsebot-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor,
PREŢUL INSERŢIU NILOR: Cu dusul în casă : Pe nr. an
o seria garmond po o colină 24 oor., pe 8 lunî!2 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorâne. — Un eBemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiuniie nunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. Braşov, Joi 6 (19) Decemvrie. 1901.

Din causa sfintei sărbători de mâne, Joi, Corespondentul dinViena al lui adresa Camerei nu se ocupă do loo de si­ nară, ea este însă sănătbsă şi normală, de­
Sf. Nifiolao, dinrul nu va apăre până Vineri sera. e
„Pester Lloyd“ 4i° cu privire la tuaţiunea ţăranilor. Mica proprietate se află dusă din desvoltarea ubstră istorică şi eco­
acesta: „Asupra loviturii de stat mai într’o stare deplorabilă. Marele economist nomică. Trebue să recunbs'oem, că era ilu-
Lovitură de stat în Austria? bucuros nu vorbim de loc, fiind-că E. de Laveleye a avut t6tă dreptatea a siunilor a trecut; a sosit momentul de a
nu voim a-ne juca cu focul nici în oonspara casele ţăranilor noştri ou loouin- privi realitatea în faţă. Doctrina manebes
Cuvântarea, ce a ţinut’o Dr. scris; de-o înţelegere naţională trebue ţele primitive ale sălbaticilor. Guvernul li­ teriană, teoria liberului schimb şl a trăit
Koerber în c|iua de 9 Decemvrie inse se fim gata întotdeuna a vorbi în- beral propusese la 1897 un proiect de lege traiul, un vînt de protecţionism suflă din
curent şi în care ameninţase cu sis­ tr'un stat de naţionalităţi ca Austria relativ la crearea unei casse rurale. De oe tbte părţile. Acest protecţionism este după
tarea constituţiei şî-a avut epilogul deore-ce cestiunile naţionale pot fi nu mai are ouragiul a supune acest proieot logică necesar. Desvoltarea eoonomieă a ţării
ei interesant şi semnificativ. Decla­ pentru scurt timp suprimate, der la discuţiunilor Porlamentului ? Populaţia ru­ însă nu se pbte protegia, fără a protegia
raţiile şi atitudinea ministrului-pre- fie-care ocasiune dată ele ies din rală este degenerată fisicesoe. Âcusă clerul, viâţa morală a locuitorilor săi. O mare
şedinte austriac făcuseră o adencă nou la ivelă şi-şî pretind locul lor că nu-şl face datoria şi este corupt. In oo- operă ni-se impune, pentru regenerarea mo­
im presiune în parlament şi afară de în primele şirurî“. munele rurale se răsfaţă minciuna consti­ rală a ţării ! D l Carp a făcut mult pentru
parlament şi au fost deşteptat mari Este fdrte caracteristică acâsta tuţională. Propune oa remediu pentru t6te a strica spiritul român.
îngrijiri mai cu sâmă în sinul Ger­ constatare, ce se face în fdia şovi- miseriile acestea, — sufragiul universal. P. Carp: N’aud ce spuneţi, vorbiţi prea
manilor, căci aceştia, ca aderenţi ai nistă din Pesta şi pentru starea de O. Stere, fost sooialist, actualmente încet.
constituţiei, vedoau în cuvintele pri­ lucruri din partea de dinedee a mo- contopit cu partidul liberal, spune, oă în O. Stere : Nu perdeţl nimio ou acâsta,
mului ministru o ameninţare îndrep­ narchiei. partidul liberal nu sunt socialişti. D-l Miile oăol ceea ce spun eu, nu e toomai măguli­
tată direct în contra constituţiei. De ce nu vorbesc cu aceeaşi a pronunţat un discurs fbrte demooratio, tor pentru d vbstră.

De altă parte guvernamentalii francheţă gazetarii şi corespondenţii partidul liberal însă luorâză ou multă în­ P. Carp luând cuvântul cjioe, oă d-l
se sileau se mai slăbescă puţin efec­ unguri şi în ce privesce jurstările ţelepciune la democratisarea ţării în mă­ Stere i-a adresat urî nisce cuvinte aprbpe
tul cuvintelor rostite la 9 Decemvrie de aici ? Orî doră înţelegerea naţio­ sură, după-cum relaţiunile economice ne nepolitiobse, âr astâijl i-a făout elogii, pe
şi (ficeau, că şeful guvernului a voit nală dintre popdrele, ce compun sta­ vor impuue necesitatea unor nouă forme cari nu le-a meritat. D-l Stere este om de
numai se avertiseze camera. Oposi- tul ungar, să fie deja cu totul delă- pelitice. Guvernul actual are marea pro­ mare merit. El pbte să fie de o natură pu­
ţionalii slavi şi conservativii cleri­ turată, şi nu este şi ea numai su­ blemă de a ridica ţâra eoonomicesce. „Ti­ ţin oam autoritară, dâr acâstă trăsătură de
u
cali arătându-se mai indiferenţi, sus­ primată ? nerimea generbsă (aşa au fost numiţi de caracter nu displace unora. Un lucru însă
ţineau, că pe ei nu-i pote spăria Nu numai noi, dâr şi adversa­ oătră D-l Sturdza socialiştii Intraţi în par­ îi lipsesce d-lui Stere şi acesta este espe-
ameninţarea cu lovitura de stat, rii înţelegerii naţionale în Ungaria tidul liberal), este gata a-i da tot oonour- rienţa politică. D-l Stere vorbind de oele
fiind-că n’au fost nicî-odată aderenţii vor reeunosce şi trebue se recundscă, sul fără niol o cond'ţiune. Vorbind de par­ două partide a citat un pasagiu al M. Sale
constituţioi actuale centraliste. că e numai suprimată şi deci pdte tidul conservator spune, că astăcjl acest relativ la acâsta. Cele două partide însă
In mijlocul acestei discusiunî să răsară la prima ocasiune priin- partid este divisat în două, unul oare are trebue să aibă şefi tari, ca să pbtă face
s’a adresat primului-ministru în ca­ ciosă şi se-şî pretindă în şirul în- de şef pe Gr. Oantaouzino şi altul, care faţă tuturor necesităţilor. Unul din aceşti
meră o interpelare importantă din tâiu, locul ce i-se cuvine. are de şef pe P. Carp. Oât timp partidul şefi sunt eu. încât pentru capitalurile streine
partea grupului pangerman. A fost conservator nu va reounosoe supremaţia România fără aceste capitaluri n’ar fi putut
întrebat, d6că faima, că tote ar fi unui singur şef, numai partidul liberal este realisa progresele oe le-a realisat în ulti­
pregătite pentru sistarea constituţiei Pentru universitatea italiană. In capabil a da ţării un ['guvern durabil. O. mele timpuri. Când noi vorbim de capita­
(jiua de 14 Decemvrie s’a ţinut în Triest o Stere, oontiuuându-şl discursul şi în şedinţa luri străine, nu înţelegem oa statul să faoă
este adevărată seu nu; dăcă este
adevărată aserţiunea, ce i-se atribue mare adunare, îu care s’a desbătufc cestiu- dela 12 Deoemvrie, vorbesce despre crisa nouă împrumuturi în streinătate. Noi vor­
nea universităţii italiene. Au participat din România, D-sa susţine, oă acâstă orisă bim de iniţiativa privată. Pentru a lărgi
monarchului în privinţa acăsta şi în
4000 de Italieni veniţ! diu Istria, Tirolul este generală şi nu numai România sufere sfera de activitate a acestei iniţiative, tre­
fine decă Koerber a făcut declaraţia
sa dela 9 Decemvrie a. c. cu con­ de sud, Friaul şi Dalmaţia, precum şi re­ de consecinţele ei, ci şi Rusia,’ Italia şi ce­ bue să facem să dispară tbte obstacolele,
prezentanţi ai studenţilor dela universităţile lelalte puteri europene. De altă parte Ro­
simţământul corbnei ? Alaltăerî pri- cari se opun pentru moment la realisarea
din Viena, Innsbruck, Graz. Era de faţă mânia intrând pe calea oivilisaţiei s’a an­ aoestei idei. D-l preşedinte al consiliului
mul-ministru a răspuns la interpelare
şi primarul din Triest Sandrinelli. S’a vo­ gajat la multe saorifioii şi abnegaţiunl. este de altă părere. El preoonisâză amelio­
cţicend, că nu este admis, ca corbna
să fiă trasă în discusiune. Cu privire tat o rasoluţiune în oare înfiinţarea uni­ Inaiute ou 40 ani relaţiunile economice rarea situaţiunei eoonomice pe oalea esolu-
versităţii italiene este presentată ca o ce­ erau de-o simplicitate primitivă, importul sivă a economiilor. Este de ajuns atâta?
se
la partea a doua a întrebării 4> i
rinţă a dreptăţii. era neînsemnat, oifrele exportului le între­
că densul ca şef al guvernului n’are Eu nu cred. Aceste eoonomii nu sunt, de­
timp de a-se ocupa de faime fără ceau pe «le importului. Astăcjl este mai oât nisce paliative. D-l Sturdza a declarat,
basă sigura, er încât pentru vorbi­ Mandatul lui Werner. Se scie, oă mare importul, decât esportul. Take louesou oă speră, că va sta opt ani la putere. Eu
rea sa din urmă, n’a dat decât o o parte a' alegătorilor diu oeroul Ighifi, au s’a prouunţat pentru îutroduoerea capitale­ nu vrâu să-l contra4io, oa să-i fao plăoere.
icbnă fidelă a situaţiunei, descope­ atacat cu petiţie mandatul lui Iuliu Wer­ lor streine. Dâr milibnele streine nu vor Dâr ce va faoe densul în aceşti opt ani
a
rind franc şi fără reservă întrâga ei ner, pe motiv că acesta nu e introdus ca întră în ţâră, oi vor fi întrebuinţate la cum­ pentru finanţele ţ rii ? Eoonomii? Numai
seriositate. Acâsta a fost datoria sa alegător în nici o listă electorală. Ou tot părarea materiilor neoesare instalaţiunilor atâta? Aoâsta nu pbte fi lucru serios. Tre­
şi orî şi când e gata a lua asupră-şî felul de apucături Werner a reuşit, ca des industriale şi se soie, oă acestea tot în bue să dăm ţării un nou avânt eoonomio şi
deplina răspundere. baterea petiţiei să fie amânată pănă la fi­ străinătate se cumpără. Deci introducerea să creăm nouă forme de producţiune. In
nea lui Decemvrie. Fostul mameluc banf- capitalurilor străine n’ar fi utilă, decât ma­ organisaţiunea şi distribuţiunea imposite-
Deputaţii pangermanî n’au fost
mulţumiţi cu acest răspuns, care nu fyst, âr astăcjl szellist din oresoet pănă ’n rilor esploatatorl germani, englesl, ameri­ lor se impune n reformă radicală. Pentru
tălpi, s’a dus însuşlîn cercul care-1 alesese, cani. Pbte d-l Carp să fie de altă părere. aceste motive oratorul nu va vota proieotul
le-a dat nici o desluşire asupra punc­
ca să renunţe la mandat, dâr tot-odată să Oratorul susţine, că la basa teoriei favora­ de adresă.
tului delicat al cestiunei. De aceea bile întroduoerei capitalurilor streine este o
ei au şi cerut ca răspunsul primului se candideze din nou pe sine însuşi pentru Al. Djuvara luând cuvântul polemisâză
ministru să fie adus în desbaterea alegerea viitbre, care se va faoe la începu­ falsă concepţiuue economioă, oare pretinde cu P. Carp, arătând, oă formula d-sale re­
tul anului viitor, când Werner speră să fiă că tâte ţările sunt susoeptibile a ajunge la lativă la reorganisarea impositelor nu este
camerei. Cererea lor a fost respinsă
introdus în vre-o listă electorală. înălţimea tnarei industrii moderne. Acâsta proprie a lui Carp, ea este demooratioă şi
de tbte cole-lalte partide.
nu este esaot. Marea industrie nu se pâte partidul liberal o urmăresce deja de mult.
Cu tbte acestea neliniştea, ce îutemeia, decât în marile ţări, oarl au nu- Despre junimişti spune, oă n’an nici dra­
au produs’o declaraţiile lui Koerber mărâse oolomi. Alt-fel, producţiunea indus­ pel, nici ideal, âr P. Carp pbte fi şeful,
nu s’a potolit. Marea întrebare este Din camera română. trială negăsiud debuşeurî pentru vînejare, în jurul căruia să se grupeze oâţl-va clienţi,
şi rămâne însă decă ameninţările In camera română, desbătându-se ar ameninţa ţâra ou o teribilă orisă, pen- nicî-odată nu va fi însă şeful unui mare
guvernului cu lovitura de stat vor adresa la Mesagiu, au avut loo înoepând ou tru-că este imposibil de a concepe o pro- partid.
avâ efectul, ce-1 doresce acesta, ca şedinţa dela 11 Decemvrie st. n. Disce in­ ducţiune industrială, avînd singura ten­ M. Moisescu se ocupă de situaţiunea
adecă partidele din parlament se se
teresante discuţiuni, pe cari le dăm şi noi dinţă de a servi necesităţile pieţelor inte- olasei rurale, combătând pe C. Miile şi do­
modereze şi să nu întindă prâ mult în resumat: ribre. Industria nu se improvisâză. Rusia vedind, oă colorile negre, în cari aceste a
ebrda postulatelor naţionale şi a in­ O. Miile, cunosoutul sooialist şi mare şi Argentina s’au încercat şi n’au reuşit. descris starea ţăranilor, sunt exagerate. în­
tereselor de partid?
apărător al tuturor străinilor, cu deosebire In ţările miol meoanismul aoestor fenomene văţătorii nu sunt peste tot negligenţl şi cle­
D-l Koerber de-o parte declară, al Jidovilor, a ţinut să se ilustreze prin eoonomice u’au alt resultat, decât îmbogă­ rul nu este peste tot venal. Din oontră sunt
că situaţiunea e fbrte seriosă şi pune pretinsa apărare a intereselor ţăranilor. ţirea marilor capitalişti străini, er industria învăţători, cari au făcut mari sacrificii pen­
în perspectivă o lovitură de stat, de Dânsul relevâză, că parlamentul ar trebui naţională nu câştigă nimic. România nu se tru a-şî împlini în mod demn misiunea lor.
altă parte nu încetâză a deştepta să abordeze marea operă a reorgauisării pbte gândi deol, deoât ia oroarea unor in­ G. Dragu face un studiu comparativ
speranţe în posibilitatea unei înţele- ţării. Cel mai important element al vieţii dustrii aooesorii, neoesare agrioulturei. Pbte între situaţia economică a ţările apusene şi
legerî naţionale. naţionale este ţăranul şi ou tbte acestea vi-se pare, oă acâsta este o teorie reacţio­ orientale.