Page 22 - 1901-12
P. 22
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 270—1901.
M. Vlădescu deolară, că în numele par între cea a d-lui Djurava nu p6te cineva ţenilor de-aoolo, oarl constată, oă Valasek Fisolgăbirei: în Făgăraş Herseni, în
tidului conservator va răspunde la aousa- hesita. In fine este curios a vedâ pe d-1 n’a agitat contra patriei, niol n’a cjis despre Arpaş Urdea, în Şercaa Dombradi, în Bran
ţiunile fără temelii, ce s’au adus aici doc Djuvară, liberal inoonstant, judecând pe Maghiari să mârgă în Asia. în vorbirea sa Bar do şi.
trinelor oonservatore. Istoria modernă a d-1 Carp, oare tâtă viâţa sa a fost oon program Valasek dimpotrivă a aooentuat Cu majoritate de voturi au fost aleşi
României este strîns legată de istoria par servator constant. D-1 Djuvara ne face im oultivarea sentimentului de frăţietate, sus de solgăbirdi: Emil Bota, Rodnic, Turcu,
tidului conservator, oare a oreat aprâpe t6te presia de a fi vrut a fi desagreabil d-lui ţinerea independenţei patriei ungare şi oou- Szaboszlay, Meşter; — âr de fişcal: Dr. An
marile iustituţiunl contimporane, înţelegând Sturdza. Noi am oombătut ou vizirul des- oordia între naţionalităţile din patrie. dreii! Micu.
aici şi pe partidul liberal (Camera protes- ohis pe Ioan Brătianu şi pe D. Sturdza, Apărătorul constată mai departe, oă
tâză). Protestaţiunile d-vostrâ nu mă ating. noi însă nicî-odată n’am intrebuinţat faţă în caşul de faţă pe lângă petiţie se validi-
Partidul oonservator a determinat marile cu dânşii espresiunî de care a întrebuinţat tâză şi înrîurire oficială, fiind-că advocatul SOIRILE DILEI.
oureute de idei, cari au străbătut sooieta- d-1 Djuvara. Oratorul, de sigur, a oetit de- potenţilor a alăturat la petiţie aote oficiale,
tea română în timpurile din urmă. In viâţa claraţiunea de obstruoţiune, patimele fer- cari n’a putut să şi-le prooure oa om — 5 (18) Decemvrie.
marelui organism, care este poporul român, beau şi atunci era mai mult o afacere de privat. Alegerea funcţionarilor comitatu
partidul oonservator representă, d u p ă oum sentiment decât o afacere politică. Dâr tre Deolară mai departe apărătorul, că lui Braşov s’a săvârşit în cougreg&ţiunea,
arată şi numele, tendenţa de conservare. bue să reaminteso, că la aoâstă epocă, d-1 Valasek n’a pronunţat o vorbire-program oe s’a ţinut astăcjl aici în casa sfatului sub
In domeniul politic s’a făout tot posibilul Djuvara a lăsat pe d-1 Sturdza singur şi de felul celei citate în petiţie. Numai atât preşedinţa oontelui Ştefan Ldzăr. După
pentru a dismembra partidul conservator. nu l'a apărat nici în diua întâiă niol în a e adevărat, că Valasek a cerut introduce vorbirile îndatinate s’a prooedat la alege
Declarat,iunea făcută în senat da oătră D. doua. Eu nu m’am dus în strada Enei, re rea limbei slovaoe în şoâle şi la judecătorii, rea eomisiunei candidătore. Diu sîuul adu
Sturdza nu mai lasă îndoială asupra aces cunosc însă, că moralminte am fost acolo. a cerut deol eseoutarea artioulului de lege nării s’au ales în oomisiuue K Schnell, no
tui subiect. Intenţiunea aoâsta este con Şi am fost în urma îutruuirei din sala Da 44 ex 1868. tar, Dr. Lurtz, deputat şi Imrich, preot;
damnabilă din tâte punctele de vedere. Ea cia. Am făcut o greşală. Oratorul termiuă După pledoarii, Curia a decis să se numiţi de fişpanul au fost: Rombauer Emil
n’are alt scop, decât a produce o soluţiune deolarând că va vota contra adresei. facă cercetare ou privire la punctul din pe Orbim F. şi Papp F.
de oontinuitate în evoluţiunea vierii naţio Dem. Sturdza în şedinţa dela 14 De tiţie, în oare se afirmă, oă Valasek a cjis: Candidarea s’a făcut în trei rânduri.
nale. Realisarea ei ar avâ de consecinţă tul cemvrie spune, că afirmaţiunile lui Ylădesou „Maghiarii să mârgă de unde au venit, îu Cu aclamare au fost realeşl aprâpe toţi
burări profunde în viâţa naţională şi isto relative la evoluţiunea celor două partide Asia, şi aici să fie aşa cum a fost înainte funţionarii de mai înainte, începând dela
ria ne învaţă, că Robespierre şi Marat nu nu sunt esaote. Evenimentele dela 1^59, ou o miie de anl“. Cu cercetarea a fost în vioe-şpan. Numai la postul de fişoal (ad
se ivesc, decât în asemenea timpuri tulbu 1865 şi 1877 şi tâte evenimentele mari ale sărcinată Tabla reg. din Pojun. vocat ooraitatens) s’a oerut votare. Au pri
rate (Camera protestâză). istoriei contimporane se datoreso partidului * mit adv. Dr. Eugen Meţianu 77 voturi,
Preşedintele r6gă camera să respeoteze liberal. Conservatorii nu se pot lăuda, de Am relevat afacerea acâsta pentru a-se adv. Harmath 27 şi Mauaracjan 4 voturi.
cuvântul oratorului, oare este singurul re- cât cu regulamentul organic. Partidul con convinge orl-cine, păuă unde duce fanatis Dr. Meţiauu a fost deol ales. Membrii saşi
presentant al partidului advers în cameră. servator actual este în desagregaţiune mo mul de rassă şi la oe arme îşi iau refugiu au votat toţi pentru oaudidatul Românilor.
rală. Ia act de declaraţiunea lui Marghilo
M. Vlădescu oontinuând spune, oă L. Catar- şoviniştii oând e vorba de-a nimioi cu ori In fine a făcut d-1 fişpan oâte-va numiri
giu, şeful deodiniâră al partidului oonservator man, oara a recunoscut, oă a făcut o gre- ce preţ un mandat al unui nemaghiar. Se oe-i compot şi funcţionarii au depus jură
a fost întrâga saviâţă sprijinul unităţii na şâlă, când a fost moralminte de faţă la pun piedecl oolosale pentru a nu întră în mântul.
ţionale şi al dinastiei. Dâcă partidul con tulburările din strada Enei. Pace oritica dietă representanţil adevăraţi ai naţio
sistemului economia al partidului oonser Membrii familiei domnitore. Odată
servator a apelat oâte-odată la mijlâce bru nalităţilor, âr dâcă totuşi se întâmplă să
vator şi deolară, oă budgetul conservator cu naseerea archiducesei Elisabeta Teresa,
tale, acâsta n’a făcut-o, decât pentru a res ajungă, furiile şovinismului turbat să ridică
tabili ordinea tulburată de liberali. Acţiu era un adevărat pericol pentru ţâră. Inoât în două piciâre şi dau năvală, ca să isgo- fiica archiducelui Franoisc Salvator şi a
Arohiduoesei Maria Valeria (Mov. 19) nume
nea sa era deci necesară. Măsurile finan pentru reformele politice, partidul liberal nu nâsoă de-acolo pe cei-ce au intrat pe cale ral membrilor familiei domnitâre s’a uroat
ciare luate de partidul liberal, reounâsoe, va propune nici odată altele, decât reforme oblă şi cinstită.
realisabile. Partidul liberal are idealul pre- la 67. Familia domnitâre constă astăcjl din
că au dat până acum bune resultate, con Aici oulminâză era de „lege, drept şi
11
testă însă, că cu simple măsuri de eoonomie oonisat de Iustinian în ouvintele: „Honeste dreptate a lui Szell ! Monarchul, 31 Arohiduol, 35 Archiducese.
u
vivere . Guvernul are de ouceritîncă „Plevna Cea mai bătrână Archiducesâ este Adel-
n’ar putâ echilibra budgetul. Preţurile soăcjute
iuţeriâră , oum elicea Rosetti. Oare este gunda, principesa de Modena, care s’a năs-
u
ale cerealelor sunt un fenomen aprâpe cons
u
aoea Plevnă? „Honeste vivere, suwn cuique . Din străinătate. out la 19 Martie 1823.
tant. Are guvernul m’.jlâoe la disposiţie
pentru a birui aoâstă dificultate şi dâcă le Sufragiul universal nu va puţi fi realisat, de Stările din Torontal. Stări putrede
cât mai târefiu, ir capitalurile streine sunt pe- Francia şi Italia. Răsountjând unei
are de ce nu pomenesoe nimic de ele în interpelări a lui Guicciardini ou privire la domnesc în comitatul Torontalului. Nu de
riculdse. Ministrul-preşedinte termină spu
adresă? Reproşâză guvernului intenţiunile actuala agitaţie din Tripolitana şi la poli mult se lăţise vestea, oă guvernul va tri
nând, oă principalul scop al guvernului
relative la convenţiunile oomeroiale şi nouăle tica francesă în Mediterana, ministrul Pri- mite un consilier ministerial cu o comi-
trebue să fie oonsolidurea finanţelor ţării
tarife vamale, ce se pregătesc îu străină n>tti a declarat, oă recenta demonstraţie sinne, care să oerceteze în oomitat întreg
(Aplause).
tate. PeDtru aceste motive deolară, oă nu mersul lucrurilor. Comisia s’a dus într’ade-
navală a Franciei nu putea sdrunciua în
va vota adresa. văr şi s’a apucat de lucru. Resultatul a fost,
crederea mutua'ă dintre Francia şi Italia.
O. Panu se deolară fârte mulţumit, In jurul unui mandat. Acâstă încredere este cu atât mai înte oă în contra prim-esactorului comitateus s’a
căVare să vorbâscă decât în numele său per ordouat cercetare disoiplinară, căpitanul de
meiată din partea Italiei, ou cât dela o
sonal. Prinoipiul conservaţiunei este un mare Revenim asupra năvalei; ce se dă în con poliţie a fost suspendat pentru manipularea
vreme guvernul franoes a informat pe
principiu logic al vieţii, tăgăduesca însă că tra mandatului daputatului-naţional Slovac, neregulată a banilor încredinţaţi lui; mai de
Italia, că convenţia franoo-englesă dela 21
acest principiu ar fi representat numai îu Ioan Valaşck, ales în cercul Verbo. Se scie, parte contra a patru fisolgăbirăi s’a ordonat
Martie 1899 marohâză pentru Francia, faţă
partidul oonservator. Şi în partidul liberal oă mandatul lui Valasek a fost protes oeroetare disoiplinară. T6te aoestea s’au fă
ou ţările şi regiunile veoine cu fruntaria
se află aoest principiu, altfel n’ar fi putut tat şi petiţia aoâsta a fost desbătută în cut în ajunul restaurărilor comitatense. Alal
orientală a posesiunilor sale africane, ou
deveni acel mare partid, oare este. Adevă şedinţa de alaltăerl a senatului Curiei, pre- tăerl s’a făout restaurarea în Bedcherecul
deosebire în vilaetul Tripoli, o limită pe
rat oă opera budgetară încă nu e termi sidat de Andor Paiss. După-ce Ouria a res mare. La începutul adunării se lăţi vestea,
care nu are de gâud să o depăşescă. De
nată, dâr cu puţină bunăvoinţă se va face pins esoeptinnile de formă ale apărătorului că fisolgăbirăul Kajtar din Alibunar s’a îm
atunci s’au schimbat între aceste două gu
şi aoâsta. Impositele propuse de P. Carp Ştefan Fajnor, s’au ţinut pledoariile. puşcat. Kajtar este unul din aceia, pe oarl
verne esplicaţii nete şi satisfăoătâre din
n’ar da resultate în acest timp de crisă şi Dr. Iuliu Daranyi (susţiitorul petiţiei) comisarul Kaffka i-a suspendat, pe Kajtar
care resultă o înţelegere deplină.
nici introducerea capitalurilor străine n’ar elice, oă dintre cele trei motive invooate în anume pentru defraudărî şi falşuri. Sub im
produce o îmbuuătăţire. Deolară că va vota petiţie, una singură ar fi de-ajuns pentru Gestiunea Mandgiuriei. Agenţia presia acestei soiri s’a început restaurarea,
u
adresa. oa deputatul Valaselc să fie discualificat „Reuter află din Peking, că dificultăţi oare a decurs nu tocmai în linişte, fiind-oă
Al. Marghiloman, luând ouvântul în pentru posiţia de deputat. Anume, Valasek nouă s’au ivit în eestiunea convenţiunei a fost ales cu aclamare de vioe-şpan Beli—
şedinţa dela 13 Dec. spune, oă oonoepţiu- să fi umblat din comună în comună ou câta ruso-ohinese ou privire la Mandgiuria. Două maniei, care nu e persona grata a fişpanului
nea liberală relativă la economia naţională sa de Slovaci şi ar fi declarat resboifi mari puteri au luat o posiţie ostilă pretan- Ronay.
este inexplicabilă. Aoâsta este o concepţi- oontra patriei maghiare, contra guvernului şi ţiunilor rusescl. China e îu perplexitate.
Sava Somânescu, cunoscutul mare
une de artist, împrumutată din romanele a funcţionarilor. în turneul său „aţîţător" s’a
Mişcarea tinerilor turci. Din proprietar şi bun Român a făcut urrnătâ-
lui Tolstoi, însă nu e de cât o conoepţiune dat jos în Krakova, cuibul panslavismului,
Oonstantinopole se anunţă, oă poliţia a des- rele donaţiunl: 40 pogâne de pământ din
soiinţifioă. Adevărat, că debuturile indus unde între altele a cjis: „Maghiarii să se duoă
ooperit un nou complot al tinerilor turol. moşia sa Lticenl-DrăghioenI (Romanaţî) pen
triei într’o ţâră mică sunt tot-dâuna dure- aoolo de unde au venit, în Asia, âr aici să
Un mare număr de oficerl sunt implioaţî tru înfiinţarea unei şoâle de agricultură ; 40
râse, trebue să seim însă, că aceste durert fie aşa oum a fost înainte o’o miie de anl“.
îu oonspiraţie. pogâne din moşia Peşteana (Gorj), aseme
se impun la o anumită faşă a ori oărei Faţă de Maghiari n’a întrebuinţat ouvâutnl
nea pentru o şcâlă de agrior. ltură; 40 po
desvoltărl sociale. Nu esistă religiune, nu uher, oi espresia batjoooritâre de madar.în JDemisiunea guvernului bulgar. gâne din moşia Şopot (Dolj), tot pentru o
esistă sistem de cugetare, care să nu aibă altă vorbire a ej' : „Copiii slovaci se pros In şedinţa dela 16 Dec. a So.braniei minis- şcâlă de agricultură, D sa a oferit şi loca
s
M
Ja temeiul său un mare sacrificiu şi o mare tesc în şoOlile maghiare . Acusatorul se tru-preşedinte Karavelov a spus, că nu se lurile necesare, îndatorindu-se să dăruâsoă
durere. Introducerea oapitalurilor străine mai provâoă la o broşură, pe care Valasek pâte realisa împrumutul proiectat şi a de-
materialul trebuitor în oaşul când ministe
nu cere reforma legilor nâstre şi întrodu- a distribuit’o printre alegători; broşura olarat, că cabinetul îşi dă demisiunea. Invită rul ar voi să construâsoă localuri anume.
oerea aoestor capitaluri este imperiâsă, fiind aoâsta glorifică „Matişa şi gimnasiile din apoi pe preşedintele Sobraniei să amâne D-1 Şomănesou dorind ca la Peşteana şi
u
că statul are nevoie de nouă resurse, pentru Znio şi Turoţ-St.-Martin, pe cari guvernul camera pănă la constituirea noului guvern.
Şopot să se înfiinţeze şi şcola practice de
a face faţă tuturor oheltuielilor sale. Noi le-a desfiinţat pentru „tendinţele lor anti
meserii, a oferit localurile neoesare, dăruind
ne am presentat sistemul nostru [eoonomie, patriotice . Cere în fine, oa Curia să or
11
Din Făgăraş. şi două răsbâe sistematice şcâlei din Şopot.
când am fost la putere, dâr ne-au împede- done cercetare. In acelaşi timp, d-sa a oferit întreţinerea
oat de a-1 realisa. Este de mirat, oă d-1 Apărătorul Ştefan Fajnor (advocat — 16 Decemvrie 1901.
completă pentru măestru de luoru. Gene-
Djuvara ne acusă de lipsă de patriotism, slovac în Senioe) spune, că Slovacii nu sunt Acjl s’au făcut , alegerile funcţionarilor
râsa faptă a d-lui Sava Şomănesou vorbesce
oând noi am fost aoeia, cari am grăbit nici duşmani ai statului, nici trădători de ocmitatensî. Etă resultatul:
dela sine.
venirea liberalilor la putere. Concepţiunea patrie. în primul punot al programului lor Au fost aleşi cu aclamuţiune: de vi-
Cantacuzinesoilor a suferit eşec, conoepţiu- ei accentuâză independenţa, unitatea şi in- ceşpan Kapocsanyi Mor; president la scau Misiune japonesă în Romiînia. Se
nea nâstră nu s’a putut impune şi atunci divisibilitatea Ungariei. în programul acesta nul orfanal Dr. Benedek Arthur ; Asesori: anunţă sosirea în BuourescI a unei misiuni
fără să hesităm un moment, am preconisat nu înoape deci agitaţiunea, oe i-se impută Bocshyr şi Aron Poparad. japoneze, compusă din mai mulţi funcţio
venirea liberalilor... Djuvara preferă parti lui Valasek. Din Krakova, unde se cţioe, Vicenotari la (comitat: prim-vicenotar nari superiori ai ministerului industriilor, şi
dul cantacuzinist. Cestiune de afinitate oă a agitat, Valasek n’a căpătat niol un Bisztray, vicenotar II Csato Mihâly, vice- măi mulţi ingineri savanţi din Japonia spre
morală!.. Intre hirotonia d-!ui Sturdza şi vot. Cetesoe mai multe deolaraţii ale cetă notar III Janlcovics Bela. a face studii asupra esploatărilor române pe-
