Page 23 - 1901-12
P. 23
Nr. 270—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
trolifere şi asupra esportului român de cereale. suri strigau: Jos ou femeia austriacă! Tră- mânia deplânge pe Urechiă, c a p e unul din regulaţi, 6r 10,000 resculaţî. Burii
Misiunea va sosi în luna Februarie şi va ti iâscă republioa! cei mai iluştri fii ai săi, Italia pierde pe
sunt prov§4 ţî din belşug cu muni-
u
primită în audienţă de Regele, căruia îi va un amic din cei mai sinoerî“.
Viaţă lungă. Din Iaşi se sorie, oă în ţiunî şi provisiunî şi sunt gata a
u
remite o scrisâro şi mai multe daruri din Un alt diar „Z£ traveso delle idet îi
comuna RădăeştI a murit în mod subit lupta pănă la ultimul om.
partea împăratului Japoniei. face portretul şi dându-i biografia, repro
nn bătrân sătean, fost sluşbaş la ourtea
duce următârele reamintiri din viaţa lui Berlin, 17 Decemvrie. Din Pe
Alegeri municipale. în oomitatul domnâsoă a lui Mihalache Sturdza în etate Urechiă: tersburg se anunţă, că s’au descope
Tîrnavei-marî la alegerile munioipale din de 118 ani. rit urmele unui vast complot nihi
Când la 1860 era ministru al instruc
17 o. ţinute în Sighişâra, a fost ales Somogy
Onorar colosal. Tribunalul civil din ţiei, trimise câţi-va studenţi români, oa bur list contra familiei imperiale.
Istvan de vioe-şpan, Sazer Iuliu de prim-
Viena a stabilit pentru advocaţii Blocb sierl în Italia, la universitatea din Toriuo
notar, Baumgarten Oarol procuror şi Maltz Constantinopol, 17 Decemvrie.
Gustav şi Lauterstein Iosif 800.000 oo- şi scrise lui Oavour următârele :
Ioan preşedinte la scaunul orfanal. Supusul frances Bartissol pretinde
râne onorar şi cheltuieli, pentru regularea — Faceţi din ei mari latini, desoen- 8,255,000 dela Portă drept plata lu
Mandatul lui Makkai validat. Am moştenirei Hirsoh şi a diferitelor fundaţiunî denţl demni ai Romei, mama naţiunei lor. crărilor, ce le-a făout la portul din
spus la timpul său, că la alegerile trecute jidovesol, ce s’au făcut din aoea moştenire. Piarul mai povestesce următârea anec Salonic. El cere un tribunal de ar
•a reuşit să fie ales deputat şi Mal<ai Zsig- dotă din viaţa lui Urechiă: bitrii. Ambasada francesă va inter
mond, un simplu ţăran săcuiii, primul ţă Urechiă a visitat prima-âră Italia la veni, dbcă afacerea nu se va re-
Adunarea Reun. rom. pentru ajutora
ran, care a ooupat vr’odată scaun în par 1850. A b i a sosit la frout era liberului Pie solva pe cale pacînică.
lamentul nngureso. Oontra-candidatul’ său, rea veduvelor. mont, îmbrăţişa pe cel dintâiii gendarm al
Legrâdy, a pus nisce 6menî să-i protesteze Braşov, 5 (18) Decemvrie. lui Victor Emanuel, ce-1 întâlni. Londra, 18 Decemvrie. Coman
alegerea. Erl, 17 Decemvrie, a desbătut Cu —■' E un smintit, esolamâ gendarmul. dantul bur Krui-Szinger, greu rănit,
Erl, în 4 (17) Dec. şl-a ţinut Reuniu a căŢut în mânile Englesilor.
ria protestarea şi a respins protestul, con — Pâte e vre-un Italian fugit din
nea femeilor române pentru ajutorarea vă
firmând pe Makkai în posesiunea mandatu temniţele austriaca — grăi un alt gendarm.
duvelor sărace din Braşov şi Săcele, adu
lui său. Şi de fapt — dioea Ureohiă, oare
narea sa generală ordinară, sub presidiul m g v je ai si u.
nara cu plăcere acâstă întâmplare — era
Pentru masa studenţilor români d-nei v.-presidente, Otilia Bidu. La adu
un Român, care punea piciorul pentru JPovaţă pentru fumători. Năravului
4in Braşov auîntrat: dela d-1 Br. Nicolae narea de erl se întruniseră mai multe mem
prima âră pe pământul Italiei libere. acestuia urîfc şi vătămător ai fumatului
Mănoiu advocat în Braşov 25 cor. din oca- bre, 26 dame.
pentru stîrpirea căruia tâbă lumea ar tre
sia c}i!ei de Sf. Nicolae, — âr dela d-1 Din raportul general despre aotivita-
bui să conlucreze, e de gândit oa măcar
Savu Buca învăţ. în Săcele au întrat 2 cor. tea comitetului cetit de secretarul Dr. los.
L i t e r a t u r ă . să-i punem âre-carî bariere, cu alte cuvinte
cotisstţie anuală. Primâsoă nobilii donatori Blaga, se vede, că Reuniunea progresâză
cele mai vii mulţămite.l — Birecţ. şcâlelor binişor, ou tâbe că nu i-se dă din tote A apărut nr. I (pe Noemvrie) al re fumătorii stăpâniţi de trebuinţa de a fuma
medii gr. or. române din Braşov, părţile sprijinul necesar. Raportul relevâză vistei „ Buletinul Fundaţiunei TJre- tutun, în interesul sănătăţii lor de tâte (fi
a
faptul, că din tot Braşovul numai 73 mem chiă cu următorul sumar: Istoricul fuu- lele, să se supue la un regim din care să
Dr. Francisc Obert, paroohul ev. din daţiunei, InformaţiunI, Mersul biblioteoei nu iese niol-odată. Etă âre-carî regule în
bre îşi achită taxa de 2 oor., âră de pe
Braşov îşi serbâză mâne, 19 Decemvrie, dela 1 Septemvrie 1900 pănă la 1 Sept. acâsta privinţă: Să nu fumezi nici odată pe
teritoriul Săoelelor numai 11, şi şi acestea
jubileul de 50 de ani a activităţii sale. Dr. 1901, Tablou de numărul cetitorilor biblio nemânoate. Să nu fumezi nici odată oând
t6te din Satulung. Şi pentru Braşov e mic
Obert şî-a făcut studiile superiâre în Lipsea teoei „Urechiă . dala înfiinţarea ei 11 Nov. stomacul e gol, adecă chiar înainte de ma9â.
14
numărul, căci Reuniunea acâsta urmărind
şi Viena. Activitatea şl-a început’o în Me 1890 pănă la 1 Ianuarie 1901, Dublele ofe Tutunul este cel mai mare vrăşmaş al di-
un scop atât de umanitar, ar trebui să nu
diaş ca profesor. Paroehul jubilar a des- rite biblioteoei Academiei Române, Cronică ges iunei, nu fuma nici odată după mân
mere între membrele sale pe tâte damele
voltat o intensivă activitate literară şi se Notiţe şi informaţiuul diverse scose din care. Nu fuma nioî odată când lucrezi, sâu
oulte şi pe tâte fruntaşele poporului din
bucură în Braşov de o bine meritată popu biblioteci şi archive străine şi oare se află oând mergi Călare, când mergi ou bici
Soheih şi )Braşovu-vechifi, der pentru Să-
laritate. cleta, oând convorb'-scî sâu oonferenţifzi
oele este de tot neînsemnat. depuse de V. A. Urechiă în arohivele asupra unui subiect âre-oare. Nu fuma nioî
Dela Ateneul Român. Duminecă s’a De ani de di le se tot stărue, oa să fundaţiunei sa e din Galaţi, Bibliotecă-Mu- odată in pat, sâra sâu nâptea, oăol te poţi
ţinut adunarea generală a membrilor Ate fie sprijinită causa Reuniunii de preoţimea seu-Balaguăr de V. A. Urechiă, Suggestiune aprinde. SpalăţI gura ou îngrijire după ce
neului. A fost ale9 biroul astfel: preşedinte din Săoele, dâr fără resultat. Numai în de Garola Ungarth, Ştefan Tomşa de V. A. ai fumat. Ei bine, dâoă nu trebue să fu
d-1 P. S. Aurelian; vioe-preşedinţl d-nii C. Satulung se luorâză în mod viu sub con Urechiă, Fiicele cerului (legendă) de V. A. mezi pe nemâncate, sâu după masă, când
Stânoescn şi Gr. Tooilescu; secretar d-1 T. ducerea energicului preot d-1 Romul Vcrzea Urechiă, Descrierea pitorâscă a călătoriei vorbescl sâu câud umbli, când lucrezi sâu
Dj avara. secretarul sub-oomitetului. Aci se araujâză dela Dortmonth la Wilhelmshaven a cruoi- când şejl culcat, — când putem fuma?
în fie-care an câte o petrecere, ceeea-oe e şătorului „Elisabeta“ de căpitan-oomandor
Ţareviciul în Berlin, Ţareviciul a mult, oăol prin acâsta s9 ţine viu şi se cul Mănesou, Deşcă Piutilie de V. A. Urechiă,
sosit Duminecă săra în Berlin şi a fost pri tivă interesul cătrft Reuniune, se cultivă Bibliografia de V. A. Urechiă, Uustraţiunile Proprietar-. Dr. Aurel Mureşianu.
mit la gară de împăratul Wilhelm, cu care viaţa socială şi se adună şi bani în folosul nostre. Redactor responsabil: Traian JET. Fop
marele duoe moştenitor al Rusiei s’a salu Reuniunii. „Castelul din Carpaţi*, roman din
tat în modul cel mai cordial. Pa tot par'
în annl espirat s’a reaHsat un venit viâţa poporului român din Ardeal, de Jules
-cursul, Ţareviciul a fost aolamat de popu- curat de 94 oor. Aoum s’a hotărît, ea în Verne, tradus de d-1 Dr. Victor Onişor cu o
laţ'UDe. viitor să mârgă uneia dame din oomitet în prefaţă de Dr. Eliă Băianu (Tiparul „Tipo- Biuroul advocaţilor asociaţi.
tiiiiiiiiiiimitiiiiiiiiiiiiiiimiMiiiHimiiiiiiiiiiiiimmmiiiiiiiiiiiiiiiiimiimii
u
Principele Nieliita la Ţarul. Din tote comunele Săoelelor şi să stăruâsoă pe grafia societate pe acţiuni Sibiiu). Se află
u
Petersburg se telegrafâză, oâ principele lângă d-nii preoţi, oa şi dânşii să lucreze dz râmpire la Tipografia A. Mnreşianu C. Rădulescu,
r
munteuegrâu Nichita a sosit alaltăerl în Pe- în interesul Reuniunii. Biaşov. Esemplarul broşat ediţ. poporală fost procuror şi judecător de tribunal, şi
tersbnrg şi a făout Ţarului o visită în pa Reuniunea numără 28 membre funda- 1 cor. 60, broşat ed. de lux 2 cor 40 (plus Nicolae Andrei Popovicî,
târe şi 6 membri ; 84 membre ordinare.
latul din Gaoin. 10 b. porto), legat 4 cor. (plus 20 b. porto). doctor în drept, tost magistrat,
Averea oonstă din 18.740 cor. 42 bani. O carte forte interesantă, care n’ar trebui
Suspendarea repausului de Dumi în deoursul anului, a crescut cu 901 oor. să lipsâscâ de pe masa nici unui Român. se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
tanţelor judecătoresol din Româuia,
necă. Etegedîis Sândor ministrul comeroiu- 94 bani. Administraţia o conduce ou mult u
r Supplex Libellus Valachorum , procese de orl-ce natură, eseoutărl
lui a suspendat pe dina de 22 Dec. repausul zel d-na cassieră Virginia Vlaicu. memoriul presentat împăratului Leopold II. de hotârîrl şi creanţe.
de Duminecă la postă, pentru-oa să nu se Petreoerea dela annl nou adusese nn de cătră episcopii Bob şi AdamovicI în
întâmple înouroăturl din oausa multelor co- venit curat de 400 oor. în decursul anului npmele poporului român din Transilvania Bucuresci, strada Smârdan 53.
la anul 1791. Textul original latinesc şi
lete şi corespondenţe, oe sa obioînuieso a s’au împărţit 550 oor. la văduve sărace.
alăturea de acesta traducerea românâscă
•se trimite de Crăciun, Afară de aoâstă sumă mai dă şi d-na Elena
făcută de profesorul Dr. E. Băianu. Sibiiu,
Mocan 30 cor. în fie-care an spre a-se îm „Tipografia" societate pe acţiuni. Un esem-
Furtuni şi frig în America. După
părţi de comitet. plar broşat costă 1 coronă (plus 5 bani fiiltivatoriloi'
căldurile tropicale d’astă vară în America \
Pentru revisuirea socotelilor şi soon- porto). Se află de vânclare la Tipografia de
acum bântue acolo furtuni teribile. Tele „A. Mureşianu .
11
trarea cassei, în anul următor, s’a ales o
grafele şi telefânele sunt distrus. Oraşe în A apărut „Cartea sâcrelor de Ma- Sămentă de trifoii!
comisiune oonstătătâre din dâmnele Elvira w
tregi sunt iuoendiate. Vânturile au ridicat 5
Navrea, Emilia Aron şi Măriţi Ciortea. riOD, o broşură hszliă de 128 pagini, ou-
şinele de drum de fier, asvârlindule la mari B «l*n <5
în aoâstă adunare generală s’a recon pvinejend peste 50 de poesii la adresa sâ-
depărtări din oare causă un tren s’a răstur Comitatele Braşov si Treiscaune.
stituit oomitetul Reuniunei pe un nou pe orelor. Broşura ofere lectură forte plăcută, > i
nat omorîud în căderea lui 11 persâne. In
riod de 3 ani. De preşedintă s’a aclamat mai ales pentru gineri. „Cartea sâcrelor“ în unele ţinuturi ale comitatelor
Minessola gerul este oumplit, mor âmeni
dâmna Balaşa Bltbea, şi în comitet s’au se pâte procura şi dela Tipografia „A. Braşov şi Treiscaune r e c o l t a d e
pe strada de frig. Vitele de asemenea. O
w
ales următârele 10 membre: Otilia Bidu, Mureşianu în Braşov cu preţul de 1 cor. semînţă de trifoiu roşiu, bob mare
mulţime de fabrici au fost închise, neputend
Zoe Coniescu, Agnes Buşoiu, Maria Lupan, plus 5 bani porto. în anul acesta au fost deosebit de bună,
lucra din prioina gerului. La Chicago ter
Elena Mocan, Ana Petrescu, Elena Sabadean, astfel, că pentru sămînţa de trifoii! din
mometrul notâză 18° sub zero. Omenii de
Elena Sfetea şi Virginia Vla’cti. Oomitetul părţile acelea plătesc preţ mult mai
soiinţă prevăd, că acest cumplit ger va vi-
la rândul său îşi va alege apoi vioe-presi- S C I R S U L T I M E . mare, ca pentru sămînţa obicinuită
sita şi Europa.
dentă, oassieră şi controloră. Pentru veri şi anume din ţinuturile indicate pentru
Viena, 17 Decemvrie. „Reichs-
Producţiunea vinului din întrâg'a ficarea procesului au fost alese d-nele Ca- rath“-ul va lua mâne vacanţă de ’ T R I F O I i r R O Ş I U
lume în tâmna auului curent a fost de tinoa Bârsean şi Catinoa Bogdan. Crăciun. după calitate p e n t r u 100 Kilograme
145.000.000 HI. — a.
Sofia, 17 Decemvrie. Nu e si 48—52 11. primită acolo şi plătită.
Demonstraţie contra reginei Spa gur încă, decă Sobrânia va fi ori nu Rog a se trimite probe mai mari,
Pressa italiană despre V. A. Urechiă. disolvată. indicându-se şi cantitatea d i r e c t l a
niei. In contra reginei Spaniei şi ginerelui
u
ci, contele de Oaserta, s’a făout 4'lele tre Pressa italiană dedică articole oma Paris, 17 Decemvrie. Frangais f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
v
cute o demonstraţie, cu ocasia botezului giale memoriei regretatului V. A. Ureohiă. anunţă, că mai multor delegaţi buri EDMUND MAUTHNEE,
unui nepoţel. Botezul s’a făcut în sala Gas- între altele, marele jiar ll Popolo li-au succes a trece peste linia En- .. comersant de seminţe al curţii c. s. r.,
n
u
paroni, în presenţa granzdor Spaniei. In Romano din Roma, care ni-a sosit erl, glesilor, aducend lui Krtiger sein udapest Vii Rotenbiiler uteza
decursul botezului pe stradă s’a iscat o schiţând biografia ilustrului bărbat, cjice: dela Botha. Botha aviseză pe Kruger, X 98 szniii.
grâznică larmă. Era tinerimea universitară, „Soirea morţii sale va fi primită şi la că armata bură constă din 24,000
care a pus la cale demonstraţia. Mii de gla noi ou profundă jale ; pentru-că dâoâ Ro omeni, dintre cari 14,000 soldaţi I