Page 25 - 1901-12
P. 25
REDACŢIENEA, „gazeta" iese în flăcire fii,
Administraţiunea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şăso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Soriaori nefrancate nu so pri N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şăao
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie prlmeso la Admlnlstraţluno In N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următirelo Se pronumeră la tdto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emerio Les- m
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Abonamentul pntru Braşov
polik Naohf. Anton Oppelik. Ădmmistraţiunea, Piaţa ioaie.
In Budapesta: la A. V. wold- Târgul Inului Nr. 30, etnpiu
bergor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe ş£se
Leopold (VH Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL IHSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
24 oor., pe 6 luni 12 o., po trei
o seria garmond pe o ooldnă A N U L L X I V . luni 6 oorâne— Un esemplar
10 bani pentru o publicare. — 10 ban!. — Atăt abonamentele
Publicări mai dese după tari
fă şi învoială. — RECLAME pe căt şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 27Î. Braşov, Vinerl-Sâmbătă 8 (21) Decemvrie. 1901.
Naţionaiisarea Budapestei. şoviniştii mai bătrâni, cari stau la fel, vom face într’o jumătate de an gică şi pănă la estrem faţă cu în
11
spatele tinerimei demonstrante şi era deplină rânduâlă ! cercările maghiare de desnaţiona-
De sigur ca numai pentru ilus inevitabil, ca Zi are e In şâse luni vrâ aşa-dâr redac lisare. De-ar înţelege Românii cât
l > cari nutresc
kl
trarea sistemului actual al „adevăra şi încurajeză acţiunea de cucerire să torul lui „M-g cu ajutorul tinerilor de mult se cere aZi dela ei să se
11
tului liberalism şoviniştii unguri, bă facă gălăgia îndatinată. „M-g“ s’a demonstranţi să îndeplinâscă ceea-ee folosâscă pretutindeni de limba ro
trâni şi tineri, au inaugurat o noua pus şi de astă dată în frunte. Intr’un nu s’a putut îndeplini într’o sută de mână şi să pretindă dela toţi,
luptă „spre a recuceri Budapesta, articol subscris de redactorul şef al său ani. Ei se plânge, că în Budapesta cu cari întră în atingere în viaţa
capitala ţării, pe săma naţiunei ma Hollo declară răsboiîi tuturor firme se aşâZă prea mulţi imigraţi din Ga privată sâu pubilcă şi se află îu co-
ghiare . Focul Ta deschis cjilele lor, inscripţiunilor, anunciurilor etc. liţia şi uită, că de mult inimicul a merciul Zilnic, să respecteze limba lor
11
11
aceste tinerimea universitară ma „de limbă străină cerând, că aceste ocupat cetatea şi că în capitala un- şi a părinţilor lor, atunci nu în şâse
ghiară, printr’un şir de demonstra- să plătâscă o taxă deosebită mai gură trăiesc nu mai puţin decât luni, ci în 48 de 6re s’ar schimba
ţiunî şi bătăi, ce le-a provocat în mare ; declară răsboiu tuturor loca 167,C00 Evrei. Nu trebue să uităm condiţiile nâstre de luptă cu adver
diferite cafenele-şantanurî, orfeutî, etc. lurilor de petrecere: cafenele, or- de altă parte, că acolo mai trăesc sarii nâmului, s’ar schimba serios
11
Din întâmplare în aceste conflicte feumurî, „Tingl-Tangl , etc. pretin şi vr’o 100,000 de Germani, cari sunt dela rădăcină şi decisiv în favorul
11
puse in scenă cu devisa „maghiarisarea zând, să fie simplu oprite, ba şi foi încă departe de a fi „pe deplin câş causei nâstre drepte.
11
şantanurilor şi a tuturor producţiu- lor scrise în „limbă străină , aşa-der tigaţi de maghiarism, cu tâtă misiu
11
nilor şi petrecerilor publice , cei bă şi acelor foi germane, cari apăiăin nea culturală ce au avut’o în Buda
tuţi au fost înşişi tinerii înfierbântaţi teresele maghiaro, „M-g vrea să pesta scâlele maghiare după supri Contele Tisza despre alegerile
a
şi conduşi de patima intoleranţei şi li se ia dreptul de-a fi vândute pe marea numărâselor scâle germane. dietale. In şedinţa de alaltăerî a congre
a urei faţă cu limbile nemaghiare stradă prin colportagiu, drept, de E deci puţină speranţă pentru gaţiei din Oradea-mare contele Ştefan Tisza
din ţeră. care in realitate beneficiâză numai naţionaiisarea capitalei ungare în a făcut nisce declaraţiunî interesante cu
Vinerea trecută s’a întâmplat Ziarele jidano-maghiare din Pesta, asemenea împrejurări. Prin demon-, privire la alegerile dietale. După-oe vioe-şpa-
prima ciocnire într’o cafenea-„Tingl- atât pentru capitală, cât şi pentru straţiunî atât de pasionate şi vio nul a Z'S) ©ă în comitat alegerile au deours
Tangl", din Pesta, care era ÎDţesată provinc.iă. lente, Maghiarii vor dobândi tocmai în ordine, afară de oerourile Beiuş şi
de public. Aici sosiră de-odată vr’o Şi âtă ce mai pretinde numita efectul contrar. Ceioa, contele Tisza a luat cuvântul ş
70 de studenţi unguri, conduşi de fâie dela Maghiari: în şalele de mân Deşi nu vom pute înţelege nici Zise, oă peste deolaraţia fişpanului nu se
un coleg al lor, îmbrăcat în costu care, nici un Maghiar să nu pri- odată, cum ar fi posibil a-se „re-cu- pâta treoe cu tăcerea. „Cu consternare a
mul naţional maghiar. Toţi purtau mâscă decât liste de bucate sorise ceri“ pentru maghiarism ceva, ce nici trebuit să esperieze orî-ce amic sinoer al
insemnul crucei albe pe câmp roşu. numai unguresce; chiar şi pe acele, odată n’a fost cucerit, precum perciu alegerilor curate terorismul, ce s’a manifes
Cafegiul Grfiner i-a rugat, să nu con pe cari se află traducerea în ungu naţii din Galiţia, cari de Zeci de ani se tat în mai multe părţi ale ţârii şi în comi
turbe representaţia şi să se depăr resce, să le respingă. Mai pretinde aşâZă cu ghiotura în Budapesta, to tat. Paralel cu acest terorism a mers ten
teze, căci şi aşa nu mai era loc pen dela ei să nu visiteze nici un biit, tuşi trebue să privim în nisuinţele dinţa ‘ de a paralisa activitatea corpului
tru ei. Insă cafegiul cu-o lovitură cafenea, baie, său stabiliment, în şovinismului dominant semnul cel funcţionarilor. Legea (despre judicatura Cu
a fost împins la o parte, ăr unul care limba de afacere nu este cea mai caracteristic al regimului szellist. riei) fiind nouă, autorităţile nu au putut
din asistent!, care intervenise, a fost maghiară. In localuri publice, în pră Ce sorte vor avâ şantanurile pătrunde destul în spiritul ei. Legea opresce
lovit cu o bâtă peste pălăriă, care vălii, la telefon, Maghiarii să nu vor- şi orfeurile din Budapesta în viitor, ou rigore draconică omnipotenţa din oficiu,
îi c ă c | u din cap. Acesta trase o palmă bescă, decât în limba lor, pentru-ca nu putem sci. Un lucru însă îl seim dâr ea nu numai că permite funcţionarilor
studentului, ceea-ce fu semnalul unei străinul să n’auZâ în Budapesta tot şi-l susţinem, că adecă nisuinţele de oonluorarea la alegeri în tote direcţiunile,
bătăi generale. Studenţii înarmaţi cu vorbă străină. In fine „M-g“ se acest eoiu nu se ’ndreptâză numai în nu numai că prescrie apărarea manifestărei
bastbne, năvălind în sală rând pe plânge contra obiceiului de-a des contralimbei germane, ci în contra tu liberei opiniunl, ci îi obligă de a susţine
rând, fură întâmpinaţi de public cu chide porta capitalei tuturor străini turor limbilor şi naţionalităţilor ne ordinea publioă prin tote mijlâoele legale.
pumnii, ^bătuţi amar şi daţi afară din lor, între cari abundeza legiunile de maghiare. Autoritatea nu-şl merită numele, dâcă nu
local, unde s’a continuat învălmă- imigraţi din Galiţia. Şi dâcă este vorba aici de esecută legea acâsta". Propune, ca autori
şala, pănă ce sosiră sergenţii poliţie înşirând, tote aceste Zi &ru l şo- vr’o cucerire sâu recucerire, e tăţile să garanteze ve viitor ou tâte mijlâ-
nesc!, cari arestară vr’o 50 de tineri vinist apeleză la autorităţi şi la ce necesar a-se constata, că ceea-ce cele legale ourăţenia alegerilor.
demonstranţi. tăţeni, să ia în seriâsă considerare „M-g“ recomandă Maghiarilor, se Vorbirea oontelui Tisza a produs âre-
Acâsta a fost începutul mişcă- demonstraţia tinerimei şi să încâpă potrivesce mult mai bine şi este cu care sensaţie în Oradea, âr în Budapesta
11
rei pentru „recucerirea capitalei . cu toţii serios opera de purificare. mult mai de recomandat de pildă şi în clubul liberal a fost primită cu ade
Era lucru forte firesc, ca aceste El esclamă cu o naivă îngâmfare: Românilor, cărora datoria naţională vărată consternare, fiind-oă deolaraţiile lui
isprăvi vitejesc! să fie sprijinite şi de „Să soiţi, că de vom procede ast le impune apărarea cea mai ener sunt considerate ca o critioă aspră alege-
FOILETONUL „GAZ. TRANS". Acest teolog avea oa sclav un negru, cuns în oingătârea unui om ? DumneZeu este căci DumneZeu va aduna ârăşl pe poporul
care îl urma pretutindenea. Câud preotul însuşi Brahma. Şi acest Brahma este mai său în Ierusalim, după cum ne-a făgăduit,
întră în cafenea, sclavul rămase afară înaintea mare, decât lumea, căci el a oreat lumea. spre a zidi din nou miraoulul veohiului tes
uşei, se aşecjâ pe un bolovan la raZ^le do- Brahma este singurul DumneZeu puternic, tament, templul din Ierusalim şi spre a in
Cafeneaua din Surate.
gorîtâre ale sârelui şi şeZu aoolo apărân- DumneZeul, căruia îi sunt ridicate temple stala pe poporul lui Israel oa stăpân peste
De Xjeo Tolstoi- du-se de musce. Teologul se întinsese in pe malurile fluviului Ganges, DumneZeul tâte popârele".
în oraşul indian Surate era o cafenea, cafenea pe un divan şi oeru o ciaşcă de căruia îi servesc preoţii lui, Brahminii. Nu- Aşa vorbi Jidovul şi plângea. Pe urmă
în care se adunau oălătorî străini din tâte opium. După-oe îl oonsumâ, şi opiul înoepu inai aceşti preoţi cunosc pe adevăratul voi să, urmeze mai departe, dâr un Italian,
ţările şi disoutau împreună. să-i aţîţe creerul, se adresă sclavului său: DumneZeu. De două-Zed de mii de ani şi oare asculta şi el, 11 întrerupse:
11
„Spune, sclavule beeisnio , întrebă el în câte revoluţiunl s’au petrecut în lume, „Spui un neadevăr", Zis© Italianul că-
într’o Z' veni în cafenea un învăţat
„spuDe-ml oe creZl tu, este ori nu este de, atunci, aceşti preoţi au rămas Jveclnic tră Jidov. — „Voi presupuneţi despre
preot persian. îutrâga sa viâţă a căutat să
DumneZeu ?“ aceiaşi, cari au fost în tâte timpurile, căci DumneZeu o nedreptate. DumneZeu nu pâte
soruteze fiinţa lui DumneZeu şi a cetit şi
„Se înţelege, că este", răspunse scla Brahma, singurul, adevăratul DumneZeu îi iubi. pe un popor mai mult, decât pe oele-
scris multe cărţi asupra acestei cestiunl.
vul, scoţând din oingătârea sa un idol. ocrotesce." lalte popâre. Din contra, deşi DumneZeu
Şi atâta şl-a tot bătut capul şi atâta a tot
„Etă DumneZeu!, care mă oerotesce, de Aşa vorbi Brahminul în speranţa, că a ocrotit odiniâră pe Jidovi, acum este
citit şi scris, pănă în cele din urmă şl-a
când am zărit lumiDa dilei. Acest DumneZeu i-a convins pe toţi. Dâr un zaraf jidov, mâoios pe voi de opt-spre-Zece secole, şi
perdut minţile. In creerul lui s’au încuroat
este făcut dintr’o ramură a arborelui sfânt, care era de faţă, îi replică: oa semn al mâniei sale a sdrobit impe
cugetele şi a ajuns aşa depărte, încât a
pe care toţi îl adorâză în ţâra nâstră". „No, templul adevăratului DumneZeu riul vostru independent şi v’a împrăsoiat
început a nu mai crede în DumneZeu.
Cei ce erau de faţă în onfenea ascul nu se află în India!... şi DumneZeu nu este pe tot pământul, aşa oă oredinţa vâstră nu
Aoest luoru ajunsese la urechile Şa tau oonversaţia între teolog şi sclavul său ocrotitorul Brahminilor! Adevăratul Dum numai că nu se răspândesce, dâr vegetâză
hului şi l’a exilat din imperiul persian. şi se mirau. neZeu nu este DumneZeul Brahminilor, oi numai pe ici pe oolo. DumneZeu nu pre
Prin faptul, oă nenorocitul teolog în- Curiâsă li-se părea întrebarea stăpâ DumneZeul lui Abraham, Isaac şi Iacob. feră pe un popor altui popor, îi chiamă pe
trâga sa viâţă a tot meditat şi meditat nului, inoă şi mai ourios respunsul scla Şi acest DumneZeu oorotesoe numai pe po toţi, oarl vor să-şi salveze sufletul, în sînul
asupra causei finale, cugetele i-s’au încurcat vului. porul său ales, pe poporul iui Israel. Dela bisericii romano-oatolice, în afară de care
aşa de tare, încât începu a crede, că nu Un brahmin, auZind cuvintele acestui începutul lumei DumneZeu n’a iubit de nu este mântuire".
mai esistă raţ une supremă, care guvernâză din urmă, se adresă oătră dâusul Z'când: cât esolusiv pe poporul nostru. Şi dâoă aoest Aşa vorbi Italianul. Dâr un pastor
:
lumea, în loc să vadă, că propria lui ra „Nebun nenorocit! Cum îşi pâte oi- popor astăZl este răspândit pe suprafaţa protestant se îngălbeni şi răspunse misio
ţiune este stinsă. ne-va imagina, oă DumneZeu să pâtă fi as pământului, acâsta este numai o cercare, narului catolic:
