Page 26 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 271—1901.

rilor făcute de Szell. Unii mai cjic, că Tisza Fişpanul denâgă împlinirea oererei şi să fi împrăştit impresiunile necorecte, cari Crisa bulgară. în 4*’ia de 6 Decem­
a vrut să-şi manifesteze nemulţumirea faţă pe basa aplauselor din parte guvernamen­ domnesc în străinătate privitor la căuşele vrie, când fu convocată Sobrania bulgară,
de oăderea lui Gajari. tală, declară pe d-1 Fialka vioe-şpan ales. răsboiului. O astfel de notă-circulară, ar fi guvernul a presentat proiectele relative la
Fişpanul dispune depunerea jurămân­ fost o sorisâre normativă, care ar fi clari­ un împrumut de 125 miliâne franci. La
tului lui Fialka oa nou ales vioe-şpan. ficat tâte inteligenţele culte, ce conduo opi­
Francisc Iosif şi Victor Ema- acest împrumut erau interesate „La Banque
1
nuil. „N. W. Journal“ primesce din cer­ Se nasoe un tumult grozav. Notarul în- niile populare. de Paris *, „La Banque des Psys Bas“ şi
câroă să cetâscă formula jurământului. Ro­ Roseberry a criticat apoi vorbirile lui 1
curile vienese informaţiunea, că la locurile „Lânderbank * din Viena. Acest împrumut
mânii protestâză strigând: Românesce, ro- Chamberlain, pe cari le-a numit fără tact.
cele mai oompeteute se oonsideră ca neîn era contemplat cu 6°/ amortisabil în 50
0
mânesce. Cine-i vice-şpanul? Protestăm! etc. I A apărat însă şi el continuarea răsboiului
doios, că avându-se în vedere tradiţionalul de ani. Cursul de primire era fixat cu 82.50,
S0
D-1 Dr. Dobrin anunţă apelaţie, fişpanul pănă la triumful definitiv şi 4i > & răs-
c
raport între monarchul Francisc Iosif şi aşa oă adevăratul procent era să fie 6.06°/ .
0
sună necontenit din clopoţel. Tumultul boiul nu pâte fi încheiat, deoât prin pace
dinastia de Habsburg şi între Yatioan, oă- Garanţia acestui împrumut o forma mono­
cresce. Fişpanul strigă spre Români: Ape­ şi tratat regulat. Spre soopul acesta — rjise
lătoriei monarohului nostru la Roma i-se polul regiei tutunului. în Sobranie s’a for­
laţi, dâcă vă plaoe, eu nu pot admite cere­ — trebue ascultaţi membrii guvernului bur
opun aceleaşi oonsideraţiunl şi piedecl, cari mat o oposiţie seriâsă din oausa înstreinării
rea d-vâstră. Românii cer respectarea legii. emigraţi şi grupaţi actualmente în jurul lui
i-au făcut imposibilă reîntâroerea visitei monopolului. Proiectul împrumutului a că-
Când era agitaţia la culme, după o Krilger în Olanda, căci ei sunt singurul gu­
regelui Vmberto la Roma. 4ut, din care oausă oabinetul şi-a dat di-
scenă furtnnâsă, oare a ţinut vre-o 10 mi­ vern cu oare trebue tratat. Nu se pâte trata misia, âr Sobrania s’a amânat pănă la con­
nute, dispune fişpanul oa protonotariul Isse- ou conducătorii buri de pe câmpul de luptă, stituirea unui nou cabinet. Valorile bulgi-re
Italia si tripla alianţă. Apropiân- kutz s& comunice românesce cele petrecute. fiind-că ei n’au împuternicire pentru aşa au so84ut enorm la bursă. Etă în oe cnstă
. f } . 9
dn-se termm'ul reînoirei triplei alianţe, Se restabilesce liniştea. ceva. Se provâoă la esemplul, oe l’au dat crisa bulgară.
pressa francesă coohetâză în mod bătător Protonotarul Issekutz espune românesce Pitt, Lincoln şi Bismarck cari n’au dispre­
la ooliî ou Italia şi din incidentul regulărei renunţarea vioe-şpanului, resultatul candi- ţuit nici un mijloo, de a se pune în oon- liăsboiul din Africa-de-sud. Se
oestiunei Iripolis agitâză pe faţă, ca Italia dârii şi realegerea d-lui Fialka de vice- taot ou inimicul şi de a ajunge la învo'ală scrie din Berna, că în consiliile oantonale de
să iâsă din tripla alianţă. Va fi cam greu, şpan. paclnioă. Solothuru şi Berna s’a hotărît a se înainte
un memoriu adunării federale, cerând a in­
ce e drept, oa Franoiei să-i suooâdă a După aoâsta se prOoedâză ’la depune­ Deşi nu pâte fi vorba — continuă Ro­
smulge Italia din legăturile de alianţă ou rea jurământului. seberry — despre garantarea independen­ terveni de acord cu alte guverne pe lângă
Anstro-Ungaria şi (Germania; e f6rte pro­ Vice-şpanul mulţumesoe congregaţiunei ţei şi despre rechemarea lui Milner, orede guvernul engles, ou scop de a îmbunătăţii
babil însă, ca Italia şă pună cu ooasiunea pentru votul de încredere şi sohiţâză pe totuşi, că s’ar putâ ajuDge la o înţelegere sârta femeilor şi copiilor buri din lagărele
de conoentraţie.
reînoirei alianţei oondiţia, oa aoâsta să nn scurt programul său în ouvintele: desvol* prin garantarea amnestiei. Roseberry în-
conţină absolut nimic, oe ar fi considerat tarea constituţionalismului şi ideii de stat, cheiâ (jicând, oă aoum întregul partid libe­
oa parte ofensivă faţă de Francia „Arena domnia legii, dreptate uepărtinitâre şi apă­ ral e liber de alianţa ou Irlandesii, cari au SOIRILE DILEI.
u
din Verona, într’o formă preoisă, dă es- rarea intereselor singuraticilor şi ale între­ păşit în rândurile adversarilor ţării. Parti­
presiune aoestei dorinţe soriind urmă- gi taţii. dul liberal oferă ţării serviciile lui. Nu ape- — 7 (20; Decemvrie.
târele: D-1 Coriolan Brediceanu ia cuvântul şi lâză la un partid, ci la opiniunea publică Alegeri de funcţionari comitatensi.
constată drept lucru caracteristic, oă la pro­ a ţării întregi.
„La stateje triplei alianţe esistă voinţa In adunarea de restaurare a comitatului Si­
de a reînoi alianţa, însă Regele Victor gramul vic9-şpanulni nu răspunde nime din Francia .şi Italia. Disoursul, ce l’a biiu ţinută la 18 Decemvrie au fost aleşi
majoritate. Declară, că de mulţi ani înoâce
Emanuel vrâ să condiţioneze aoâsta de ţinut 4ilel trecute miuistru italian de es- cu aolamaţiune şi următorii 5 Români:
0
este asta prima congregaţie electorală la
anumite reserve, în oe privesce convenţia terne Prinetti vorbind despre relaţiile Ita­ Ştefan Stroia protonotar, Oprea Steflea vioe-
oare au luat Românii parte, fiind-oă de
militară ou Germania. Conform tratatului ; liei şi Franoiei în Afrioa-de-nord, a pro­ notar III, Ioan Henteş asesor II, Petru
a9tă-dată ni-s’a dat asigurarea, că alegerile
de pănă aoum, la cas când între Germania dus un viu echou în cercurile politice din Dregits prim-pretor Sălişte, Ioan Miclea
nu se vor faoe după oonsiderante de par­
şi Francia ar isbuoni un răsboih, Italia e Paris, piarul „Tetnps“ scrie, oă Francia pretor. — In congregaţia din Lugoş au
obligată a trimite la Rin două corpuri de tid, oi după vrednioia personală, fără de a va tolera fără temere şi bănuială realisarea fost aleşi: Nioolae Proştean vice-fiso la co­
armată. Aoum din considerare faţă de Fran- oonstrînge pe aleşii funcţionari a se înrola aoestei ambiţiuni italiene şi bucuroase îm- mitat, Iaoob Popescu vioe-preşed. la Scau­
oia, Italia vrd ca punctul acesta din tratat sd oontra oonviugerii lor în şirele vre-unui prietinesoe ou gândul, oa Italia să-i fie în­ nul orfanal, Virgil Păuşan vioe-uotar la
1
fie eliminat' . partid. Referitor la programul vice-şpanultii tr’o 4i veoină în Africa. Soaunul orfanal şi Ioan Cimponeriu pretor.
esoepţionâză accentuarea ideii de stat, fiind­
Oestiunea ocupărei Tripolisului din
că aoâsta e o bdlă contagiosă, precum s’a Acţinne în contra emigrărilor. In
partea Italiei este o veche dorinţă a Italie­
Din congregaţia comit. Caraş- putut vedâ o ilustraţia ycpasă în Torontal. nilor. Pe tema aoestei ocupări Francia s’a ultima şedinţă a Reuniunei regnioolare eco­
Aoâstă idee este în ăefavorul adevăraţilor pa­ nomice ţinută la Budapesta s’a pus în dis-
Severin. nisuit să scâtă pe Italia din tripla alianţă.
trioţi şi în favorul celor ce simulâzâ senti­ Deja pe timpul lui Rudini s’a îuoercat aşa ouţiune luarea de măsuri seriâse pentru a-se
In 18 Decemvrie n. s’a ţinut în Lu- mente străine de ei, în scop de a esploata împiedeca, ori cel puţin a se reduce emi­
oeva, dâr n’a reuşit, oăcî Rudini n'a asoul-
goş oongregaţia oomit. Oaraş Severin. La pe cale imorală situaţia. Espune datorinţele grările. S’a făout şi o propunere în cestiu-
tat de promisiunile franoe3e. Pe atunci at­
ordinea ^ilei fiind alegerea comisiunei de adevărate ale vioe-şpanului şi deolară, oă mosfera în Italia eraîugregată de ideia tri­ nea acâsta, propunere privitâre mai ales la
candidare, d-1 Coriolan Brcdiceanu a ţinut dâcă va fi nepărtinitor, drept, nepreooupat plei alianţe. A4l insă lucrurile stau altfel împiedecarea emigrării în massă a Săouilor
un disours mai lung, în oare înfieră siste­ în mod egal faţă de totl, pâte oonta şi la şi un curent puternic s’a produs în Italia ardeleni în România. In oausa acâsta se va
mul, care la oouparea posturilor nn ţine sprijinul Românilor. în favârea apropierii de Francia. Ministru- ţinâ anul v'itor un mare oongres în Cluşiă,
cont de adevăratele interese ale poporului. ------------------ & care va stabili modalităţile şi măsurile
preşedinte actual Zanardelli e amio intim
In sensul acesta a vorbit şi d-1 Virgil To- ou marele ambasador frances Barrdre, care de luat.
micî, care reclama, oă la oandidarea de Din străinătate.
lucrâză viu pentru ideia apropierei. Desp. Sibiiu al „Asociaţiunei** va
funcţionari să se ţină oont de disposiţiile Discursul lui Roseberry. Fostul
în Viena s’a răspândit chiar soirea, ţinâ adunare generală Duminecă în 16 (29)
legei de naţionalităţi. ministru-preşedinte liberal lord Roseberry a
oă între Francia şi Italia s’a făcut o învo­ Decemvrie în localul central Sibiiu. Con-
Se alege apoi comisiunea de oandi- ţinut acestea un disours important
ială privitor la Mediterană. Scirea acâsta vooarea e subscrisă de d-nii I. Papiu di-
dare şi alte oomisiunl la ordinea cţilei. în Chesterfield, în oare s’a pronunţat asupra
a produs mirare la Roma. O telegramă din reotor şi O. Pona not..
După aoâsta se procede la alegerea funcţio­ situaţiunei politice generale şi asupra rapor­
Roma spune, că între Francia şi Italia nu
narilor. fită, după „Drapelul** din Logos, turilor ou statele străine. Roseberry nu e Activitatea Românilor. Românii din
esistă actualmente nici un fel de învoială,
oum a decurs partea acâsta a şedinţei: I I convins, că guvernele tuturor ţărilor nisueso Sălagiă — sorie „E-k** — fac mari sfor­
ţot lucrul se reduce la asigurarea din par­
Fişpauul Pogany numesoe ad. hoe pe a păstra bune relaţii ou Anglia. Rdua por­ ţări, pentru-oa să-şi arate Influenţa la ale­
tea Franoiei, că nu va întreprinde nimic în
fiscul oomitatens A. Sulyâk şi notar ad. nirei, oe domnesoe a4î în Europa întrâgă gerile municipale. Au lansat un apel isoă-
Mediterană, ce ar păgubi interesele Italiei.
hoo pe d-1 Issekutz. Mai departe comnnioă, faţă cu Anglia, este o apariţiune Ingrijitdre, lit de Ah Barbuloviol, G. Pop de Băsesol,
oă la postul de vioe-şpan acompetat numai deşi nu invâlvă în sine un pericol imediat. Prusieni şi Poloni. Din Colonia se şi Andreiii Oosma, în care membri români
C. Fialka, care e şi candidat de comisie. Din oausa aoâsta guvernul e responsabil în anunţă, oă guvernul prusiana intens reu­ ai congregaţiei sunt îndemnaţi la concor­
u
D-1 Dr. G. Dobrin cere să se enunţe mare măsură. Guvernul engles ar fi trebuit, niunilor de munoitorl polonese de a vorbi die. In 4* a de 18 Dec. au ţinut o oonfe-
aoâsta şi românesoe. ca printr’o notă-oiroulară adresată puterilor în limba maternă în adunările lor. renţă la hotelul „Oorânei", unde au enunţat,
oă vor alege ou puteri unite oât se pâte
de mulţi Români.

„Cum puteţi afirma, că mântuirea este tată şi se răspândesoe din oe în oe mai Turcul, oare îl observă, i-se adresă lui Cutremur de păment în Agram.
numai în confesiunea vdstră? Nu sciţi, că mult. Mântuite vor fi numai sufletele ace­ ou cuvintele : Marţi a fost un violent cutremur de pă­
după evaughelie, numai aoeia sunt părtaşi lora, cari vor orede în ultimul profet al, „Ajută-mi cel puţin tu, bunule Chi­ mânt îu Agram, durând 5 seouude. Pereţii
ai ferioirei eterne, cari adâră pe Dumnezeu lui Dumne4eu, Mohammed şi anume numai nez, tu taol şi ai putâ să grăiescl un cu­ mai multor oase au orepat şi multe urlâie
în spirit şi adevăr ?“ oredinoioşii lui Omar nu şi cei ai lui Aii, vânt în favorul meu. Soiu, că la voi în s’au dărîmat. O mare panioă a domnit în
oăcî aceşti din urmă sunt neoredinoioşl". China acuma se ivesc diferite confesiuni. oraş. A doua 4i s’a deslănţuit asupra ora­
După aoeste cuvinte se adresă oătră cei
Comeroianţii voştri mi-au povestit adesea- şului o furtună ou fulgere şi tunete şi ou
doi creştini un Turo, care era funcţionar la La aoeste ouvinte teologul persian orl, că Chinesii dintre tote religiunile o
vama din Surate şi pănă îu aoel moment voia să replice, căol el aparţinea sectei lui plâie torenţială.
preferă pe cea mohamedană şi oă se oon-
fuma în linişte din pipa sa. Aii. Dâr în oafenea se produse o mare oârtă verteso la ea. Confirmă, te rog, vorbele Contra duelului. Consiliul oemunal
între străinii, ce aparţineau diferitelor oon- din Budapesta în şedinţa dela 18 Deoem.
„De gâba sunteţi convinşi despre ade­ mele şi oomunioă ne, ce ore4l tu despre
fesiunl şi seote. Erau de faţă creştini abi- la propunerea lui Kossutânyi Gâza a ho­
vărul orediuţei vâstre** 4' el on faţa S0 - adevăratul Dumne4eu şi profetul său**.
se
sienienl, lamas indieni, ismaeliţl şi adora­ tărît să se adreseze un memoriu la dietă,
riâsă. — „Credinţa vdstră a fost înloonită „Da, da, în adevăr, spune-ne, oe ore4l
tori ai focului. 1 pentru a schimba legea duelului întrodu-
de şâse sute de ani prin adevărata credinţă 'ii ■. I . ’ : V tu despre aoâsta *, 4'seră şi ceialalţî, oarl
a lui Mobammed. Şi după cum singuri vă Toţi discutau despre fiinţa lui Dum- erau de faţă. cându-se pedepse mai aspre contra duelap-
puteţi oonvinge, se răspândesoe din ce în necjeu şi despre felul oum trebue adorat. Chinesul, discipolul lui Confucius, în ţilor.
ce mai mult în Europa, Asia şi chiar şi în Fie oare afirma, că numai în ţâra lui cu- ohise oohii, se gândi un moment, apoides- încercare de otrăvire contra Ţaru­
China cea luminată. Voi singuri admiteţî, nâsce lumea pe adevăratul Dumnedeti. Toţi chi4end ârăşî oohii îşi sufulcâ mâneoile lui. Se sorie din St. Petersburg, că păre-
oă Jidovii sunt părăsiţi de Dumnezeu şi se certau şi strigau unii oătră alţii, numai largi, aşa că mâni e deveniră libere, îşi în- ohea imperială s’a mutat subit din Ţars-
aduoeţl ca dovadă, oă Jidovii trăeso dis­ un Chinez, aderent al lui Confuoius, şedea orucişă braţele peste piept şi înoepu să koie-Selo la Gaoina. Motivele aoestei mu­
preţuiţi şi oă credinţa lor nu se respân- liniştit într’un oolţ al cafenelei şi nu lua . vorbâscă încet şi liniştit: tări neobioluuite abia aoum au eşit la
desoe. ReounâsoeţI deol adevărul credinţei parte la cârtă. El îşi bea ceaiul, asoulta, (Va urma 1 ivâlă. S’a descoperit anume, oă apăduotul
mohamedane, căci acâsta este mult respec- dâr nu se amesteca în vorbă. din Ţarskoie Selo, din care se alimentâză