Page 27 - 1901-12

Nr. 271—1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

castelul Ţarului ou apă, a fost otrăvit. In şi s’au culcat. Tînârul se făcea şi el oă Faţă cu adevărurile destăinuite de — Joi sera a fost la legaţiunea rusă
Ţarskoie-Selo a isbucnit o epidemie vio­ dârme. La staţia Oornea se trecj 6800 unul Varga Jtno, şi dovedite cu date statistioe, o recepţiune diplomatică, ou ooasia cjjlei
lentă de tifus. din negustori şi vede oă tînărul lipsesce. trebue să ne mirăm de îndrăsnâla, am p .tâ onomastice a Ţarului Nioolae.
Pune mâna la buzunar şi vede, oă-i li p- să (j*oem chiar esorocheria, ou care statis­ — Vineri 7 Decemvrie v. la ora 1
Centenarul lui I. H. Rădulescu.
sesoe şi portofelul ou banii. Caută şi oei- tica oficială ne presentă numărul Maghia­ p. m., Academia Română va ţine şedinţă
D na 8. Gheorghiu (Smara) din Buouresol, publioă în looalul său, calea Victoriei 135.
lalţl, portofelurile ca ’n palmă. Es să-l caute rilor la fie-oare recensământ ou sute de mii
văcjend marile pregătiri, oe se fac în Fran- Se vor face următârele lesturi: D. Gr. G.
şi observă, oă tinărul sare din tren pe par­ şi chiar miliâne mai mare, deoât la recen­
oia pentru serbarea centenarului lui Viotor Tocilescu: Despre opera: lâ Trâsor de Pe-
tea opusă. Negustorii, îmbrăoaţl cam îu ne- sământul auterior, când realitatea este toc­ trossa a lui Alesandru Odobeşcu. D. Dr.
Hugo, a oonceput idea de a iniţia pregă­
gligâe, după el, oonduotorii li-au dat aju­ mai, oă raşsa maghiară scade din oe în ce V. Babeş: Otrava turbărei.
tirile necesare pentru serbarea oentenarului
tor. După o scurtă g6uă l’au ajuns. Tâte din diferite oause, între cari nu în ultimul — D-nii Simionescu Mehedinţi, Rădu­
lui Ion Heliade Radulesou (n. la 20 Ian-
trei portofelurile erau la el. Pungaşul era loo este şi obioînuinţa oriminală de-a pro­ lescu- Motru şi Pompiliu Eliad, numiţi agre­
1802) supranumit părintele literaturei ro­
jupânul Klein Samuel, unul dintre cei mai voca avorturi. gaţi în virtutea lsgei din 1900, au fost
mâne, care a oondus multe generaţii spre recomaudaţl de consiliul facultăţei de litere
primejdioşl pungaşi ambulanţi. A fost După datele lui Varga în ultimele
lumină şi deşteptare naţională, insuflând oa agregaţi definitivi, de âreoe după leg-a
arestat. două deoeuii numărul nasoerilor (la 1000)
dela catedră, de pe tribună, de pe scena din 1901, agregaţii definitivi sa numesc
0
au scăcjut peste tot dela 44.2°/ la 37.4 / > după asemenea recomandări.
teatrului, din pressă sentimente nobile de Mort din causa unei măsele. Du­ 0 0
âr speoial în aoele părţi, unde grasâză obi­
iubire de neam, de limbă şi literatură ro- mineca trecută agricultorul Ioan Sirnon din — Din o statistioă întoomită de mi­
ceiul oriminal la 20—-24°/ , ba ohiar şi
mânâscă. — Societăţile oulturale, oarl vor Panoiova se duse la un bărbier, să-i scâtă 0 nistrul de finanţe, resultâ, oă în luna Mar­
la 13%. tie şi Septemvrie a. o s’au eşportat în
voi a lua parte la acest jubileu, sS se adre­ o măsea. Bărbierul luâ numai deoât cleş­
în deoeniul dela 1880—1890 erau 22 Austria şi Germania prin vama BurdujenI
seze la D-na S. Gheorghiu (Smara) ~ tele şi esecutâ operaţiunea. Cleştele însă în paohete 30,000 păsărele, cari sunt de
de comitate, în cari sporul populaţiei a fost
Buouresol (vilia Smara şoseaua Kisetef). fiind ruginite, s’a produs o înveninare de mare folos agriculturei. Faţă de acest fapt,
mai mare de 10°/ . între aoeste comitate,
0
sânge, în urma căreia ţăranul muri. ministerul de domenii va veni ou o lege
„Rado Aurel“. Aşa se chiamă fostul 13 erau pur maghiare. în deoeniul dela pentru protejarea acestor pasări.
oassier de mărfuri dela gara din Braşov, Cădut în Dunăre. Oficiantul român 1890—1900 numerul acestor oomitate a — Pe (jiu de 1 Ianuarie se vor faoe
a
care a fost nu de mnlt condamnat la tem­ de poştă, Valerian Borş, a fost permutat scăcjut. la 15, între cari oomitate maghiare avansări în armată în tâte armele.
niţă de mai mulţi ani pentru defraudare. <Şilele aoestea din Vîroiorova la Turnu Se- nu mai sunt, deoât 6. îu locul oelor ma­
— In judeţul Constanţa se semnalâză
— Am publioat la timpul său sentinţa şi verin. In sâra de 18 Decemvrie a mers la ghiare — cjioe Varga — au întrat oomi­
o nouă bandă de tâlhari. Şâse bandiţi în­
aouma primim din public o scrisâre, în Orşova să şl ia rămas bun dela prietenii tate străine, oa: Treuoin, unde 93°/ sunt armaţi ou pusei şi iatagane au oălcat Luul
0
oare ni-se pune întrebarea, dâcă acel Radâ de acolo. Intorcendu-se acasă cam ohirchi- Slovaol, şi Hunediâra, unde 98°/ sunt Ro­ nopte pe comersantul Anastase Ioan, din
0
nu cum va e Român, după-oum s’ar putâ lit, a că<jut de pe zidul cheiului în Dunăre, mâni. comuna Caraula. In luptă ou âmenii, ce se
aflase în cârciumă, bandiţii au ucis pe ne­
crede din numele său de botez: „Auret“ unde a dispărut, fără să i-se mai pâtă găsi Autorul oitâză caşuri speoiale pentru
potul câroiumarului, Petre Anghel, şi au
şi din soirea adusă de un alt cjiar din lo- cadavrul. dovedirea temei sale din oomunele serbesol rănit în mod grav pa mai mulţi alţii. In
«alitate, oare i-a soris numele pe rornâ- şi şvăbeştl din Bănat. La 1860 s’a stabilit urma atentatului toţi au dispărut. O po­
Zaraf falsificator de poliţe. Jupa­
nesoe: „Radu“. în comuna şvăbâsoă Lovrin o babă venită teră a fost trimisă în urmărirea lor.
nul Neumann Oskar din Viena a dispărut,
Pentru liniştirea domnului ou între­ din comuna sârbâsoă St. Tâmaş. Baba şl-a — Ministru de finauoe Palade a de­
defraudând mai multe sute de mii de oo­
barea, suntem în posiţia de a-i comunioa, început activitatea pe un teren fârte bun. pus la oameră proieotul de lege prin oare
râne şi păgubind pe mai mulţi bancheri şi
oă defraudantul Radâ niol nu e Român şi Ea a fost denunţată în mai multe rânduri, se supune la taxe benzina, petrolul lam-
comeroianţî prin poliţe falşe, pe cari le pant şi uleiurile minerale cu densitate mai
niol nu e Radu, oi e Jidov şi l’a chemat însă de geaba. Astăcjl prooentul nasoerilor
pusese în circulaţie pe piaţa din Viena.' mare de 0.92D. Taxa e de 7 bani de kilo­
pănă mai deunăcjl Rosenberg. Tatăl său din Lovrin este de 18‘3°/ , va să cj'°& cu
0 gram, ea va fi percepută chiar din cjiua
trăiesoe în N&gj-Szombat şi îl ohiamă şi în Biblia poloneşă. Pentru a scusa 4% mai puţin, decât prooentul nasoerilor cetirei mesagiului în adunarea deputaţilor.
•<jina de astăcjl: Rosenberg David. — Pen­ perseouţiile neomenâse oontra Polonilor din la FrancesI, care este ounOscut oa unul din­
tru ca să se soie. Posen, 4'a.rele germane publioă nisoe tre oele mai mi ol.
inepţii, pe cari nici ele singure nu le cred Şi mai înspăimântătâre este situaţia SCIRi ULTIME.
Comitetul parochial greco orien­
Aşa spun, între altele, că profesorul de re­ în comunele maghiare calvine de peste Du­
tal din Bistriţă învită Ia sârbările de ins­ Budapesta, 20 Decemvrie. A sâra
ligie dip Wresohen i-ar fi învăţat pe oopii, năre. îu comuua Decs din comitatul Tolna
talare a M. O. D. protopop Simeon Monda studenţii ungur!, car! ş!-au dat sin­
că Isus şi Maica Domnului ar fi vorbit po- la 1000 de locuitori nu se nasc pe an, de­
de paroch gr. or. al Bistriţei, oe se vor gur! numirea de „brigada Curuţilor“
lonesce. Piarul „Mtiachner Jugend“ publioă cât 13 copii. Dela 1890 — 1900 în eoâstăoo-
ţină Duminecă îu 22 Decemvrie n. 1901 au luat pe rând „cafâ chantant“-urile
chiar un estras stupid dintr’o pretinsă bi­ mună s’au născut 388 copii şi au murit
după următorul program: 1) La ÎO /^ âre cerând reversale dela antreprenor!,
1
blie poloneşă, pe care îl reproducem şi noi 604 indivicjl. Raportul deoannlui eparchiei
a. m. serviciu diviu şi instalare ofioiosă în în car! aceştia se obligă „de bună
oa ouriositate : „La început fă u Dumnecjeu de Felso Baranya «pune: „Din 76 oomuni-
-oapela gr. or. 2) La 7 âre săra oină co­ voie“ a nu mai permite se se cânte
0
oeriul şi Polonia şi în şâse cjd pe urmă tăţl bisericescl, la 1899, erau 32 de acelea,
mună â la oarte în hotelul „Sahling . nemţeace în stabilimentele lor.
u
restul lumei. A şâpţea ijj s’a odihnit Dum- unde cifrele nascerilor sunt inferiâre cifre­
Agram, 19 Decemvrie. De er!
Armamentul Turciei. Din Constan- necj > văcjend, oă t6te sunt bune şi a c j i s : lor deoeselor. în comuna Nagy Barsdny,
eu
tinopole se anuuţă, oă Porta oontinuă ne- „leszcze Pol sica nie zgin&la (încă nu-i pier­ ou o populaţie de 1200 sufl-te, nu sunt de­ după amiacfî pănă acjî la 6 6re di-
u
gooiaţiunile începute ou representantul uzi­ dută Polonia). Şi Dumnecjeu a pus pe om cât 40 de şcolari, dintre cari însă 10 sunt minăţa cutremurul de pământ s’a
repetat de 5 orî. Mai vehement a
nelor Krupp, în vederea unei comande de în grădina Eden şi i-a poruncit să vor- oatolicl. Sunt mai multe comune, unde nu
fost cutremurul acjî nâpte la 12 6re.
96 de tuuurl. Dâoă se va ajunge la un bâsoă numai polonesce. Femeia lui, Eva, se po'te ţine şcâlă în cutare clasă, din causă,
In spaima cea mare aprope întrega
aranjament, Pârta se va obliga să plătâscă era însă nemţoică şi-l ademeni să păoă- că in anul cutare, înainte cu 6 s6u 8 ani nu
poporaţiune a oraşului a părăsit ca­
lui Krupp câte 2600 lire turoesol săptă­ tuâsoă, vorbind nemţesoe. Şi acâsta fu că­ s’a născut nici un copil în comună“.
mânal. derea în păcat!... Kaiu era German, din sele şi a fugit la stradă. Pagube nu
Despre relaţiile din eparohia ev. ref. s’au întâmplat.
oare oausă jerlfa lui îi displăcu lui Dum­
Averea lui Rotscliild. După bilan­ de Beho Somogy Varga, scrie: „Dâoâ in­ Sofia, 19 Decemvrie, Principele
necjeu, A bel era Polones şi jertfa Iul plăcu
ţul din Iunie averea casei Rotschild, din trăm într’o comună, unde pustiesoe epide­ n’a primit încă demisiunea cabine­
lui Dumnecjeu. Kaiu omorî pe A bel şi lu­
Viena (şeful casei: Rotschild Albert) face mia amintită, rămâi uimit de liniştea mor- tului. In general se crede, că cabi­
mea se umplu de Germani, cari toţi erau
11.116.694.672 oorâue şi 12 bani. — Pe rji mântală, ce domnesce aoolo. îozădar cău­ netul demisionat va întră ârăş! îu
păcătoşi, un singur Polon mai era drept pe
1-86 vine aşa-dâr 1.200.000 cor., pe 6ră tăm aici grupele de copii, veseli şi sgomo- funcţiune şi că Sobrania va vota îm­
pământ. Acesta era Noe. Dumnecjeu înecă
60.000 cor., pe minută 833 oorâne şi pe se- toşl. Numai pe ici pe colo mai dai câte prumutul.
pe toţi N e m ţ i prin potop şi salva numai
oundă 13 oorâne. peste un grupuleţ, dâr şi aceştia, par’ că
pe Polonul Noe. Aoesta era agricultor, a
s’ar teme a tulbura liniştea, şed ca uisce Proprietar: Dr. Aurel Mureşicmu.
Pentru masa studenţilor rom. din făcut o rachierie şi el a băut oel diutâiO
idioţi la un colţ de s.radă... Redactor responsabil: Traian J E C . Top.
Braşov au întrat dela d-1 George şi dâmna rachiu. Omenii au vrut atunci să facă un
*
Carilina Moriş (ca unohiă şi mătuşă) la turn, dâr fiind oă era să 1 facă mai înalt, * *
„Fondul Iordan Muntean“ cor. 30. Primâsoă deoât cel din Cracovia, se mânia Dom­ Este sfâşietor tabloul zugrăvit de Cultivatorilor
pioşii donatori cele mai vii mulţămite. — nul şi trimise limba germană, care-i îm­ Varga Jeno şi dâcă va merge tot aşa îna­
de ^
Direcţiunea şcâlelor medii gr. or. rom. din părţi în două, căci unde sunt Germanii, inte, pâte să scrie statistica oficială pe
Braşov. aoolo este neunire, âr unde sunt Poloni, hârtie cif.ele cele mai umflate spre a do­ Sămentă de trifoiu
acolo este pace veclnică şi iubire“. — Ase­ vedi^* sporul elementului maghiar, oruda • j •
Regina Vilhelmina şi soţul ei. Se -—==» din 1——
srie din Haga, oă regina Vilhelmina şi so­ menea luorurl stnpide se oolportâză prin realitate îi va desminţi, arătând, că ele­ Comitatele Braşov şi Treiscaune.
cjiarele germane. mentul maghiar, în loo să sporâsoă, scade!
ţul ei, prinoipele Heurio, au sosit cjilele
aoestea acolo. Populaţia a eşit la gară şi îu unele ţinuturi ale comitatelor
4j. Pentru folosire esteriâră. Durenle de în­
Braşov şi Treiscaune r e c o l t a d e
vă(jend pe regina la braţul soţului ei, i-a cheiaturi, de reumatism şi şoldină, precum şi tot
Scirî mărunte din România.
făcut entusiaste ovaţiunl. felul de aprinderi se vindecă cu succes sigur folo- — Marţi s’a întrunit la Teatrul Naţio­ semînţă de trifoiu roşiu, bob mare
sindu-se spirtul lui Moli. Preţul unei sticle 1 cor. nal, comisiunea instituită de d. ministru în anul acesta au fost deosebit de bună,
Oraşul Canton în flăcări. Marele 90 filerL Se trimite dilnic cu rambursă poştală
al oultelor pentru a-se ocupa ou organisa- astfel, că pentru semînţa de trifoii! din
oraş chines Canton se află de alaltă-erl în de farmacistul şi liferantul curţii c. s. reg. A. Moli rea legei teatrelor. Acâsta comisiune se părţile acelea plătesc preţ mult mai
flăcări. Fooul s’a întins ou atâta putere, Viena Tuschlauben 9. In farmaciile din provin ciă oompune din d nii Sihleauu, Penescu, Not-
să se ceră preparatul A. Moli provăijut cu marca mare, ca pentru ndminţa obicinuită
îuoât el pustiesoe pe-o întindere de '/, mii. tara şi Al. Olteanu. Comisiunea a hotărit,
de contravenţia şi subscriere. oa să ooutinue dezbaterile la Iaşi în sărbă­ şi anume din ţinuturile indicate pentru
Au ars deja 8000 de case şi multe vieţi
torile Crăoiunuui. T R I F O I I ! R O Ş I U
omenesci au oăcjut jertfă teribilului in-
oendiu. Puncte negre. — Interpelarea d-lui I. Stavri Brâti- după calitate p e n t r u 100 Kilograme
ann, relativă la caşul d lui Fleişlen, oare 48—52 fi. primită acolo şi plătită.
Aventură în tren. Duminecă nâptea Nu de mult a apărut o oarte scrisă urma să se desvolte Marţi în oameră, a Rog a se trimite probe mai mari,
e
neguţătorii de rîmătorl Teodor Fâşie, Gh. în unguresoe de Varga Jeno. Aoâstă carte fost scâsă dela ordinea cjilei. Se <ji° ! indicându-se şi cantitatea d i r e c t l a
aoâstă interpelare va fi desvoltată în şe
Berinde şi Avram Dumitresou, călătoriau pe pârtă titlul: „S6tă pontok sâu „A mngyar
u
dinţa de Vineri. f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
u
linia Timişora-Orşova. în Timişâra a întrat faj vddelme . (Punote negre sâu apărarea
»n despărţământul, unde se aflau cei 3 co­ rassei maghiare). — Prinoipele Ferdiuand şi principesa EDMUND MAUTHNER,
mercianţi, un al patrulea pasager, care era Autorul se ocupă în acâs'ă oarte cu Maria au luat Marţi sâra parte la un ceai comersant de seminţe al curţii c. s. r
diplomatic la legaţiunea englesă din capi­
un tînăr bine îmbrăcat. S’au pus toţi patru avorturile, oarl se înmulţeso pe cji oe merge, udapest Vii Rotenbiller uteza
tală... Principele Ferdinand a plecat MerourI
la joo de cărţi. Străinul a perdut câţl-va împuţinând în mod teribil numărul popu­ ou trenul la Văslui, de unde s’a dus la X 88 sznm. „
fiorini. în Lugoş neguţătorii s’au desbrăca^ laţiei maghiare. ŢibăneştI pentru a partioipa la o vânătâre.