Page 29 - 1901-12

KEIUCŢIUNEA, „GAZETA* iese în Atee fii,
,! AâmistraţÎTiiea şi Tipografia Abonamente pentru Aistro-Uipria:
Braşov, piaţa mare or. 30. Pe un an 24 oor., pe şâselunî
12 oor., pe trei luni 6 oor.
SorigorI nefrancato nu ae pri­ N-rii de Dumineci 2 fi. pe un.
mesc.—Monnacripto nu so
retrimit. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şâse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
as primesc la Admlnlstraţluno ?n N-rii de Dumineci 8 franol.
Braşov şi la următorele
Se prenumeră la tote ofi-
BIROTJRÎ de ANUNŢURI: oielo poştale din întru şi din
în Viena: la N. Dulcea Naohf., afară şi la d-nii oolectori.
Buk. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinriuh Selialek. A. Op- Abonamentul pentru .Braşov
pelik Naohf. Anton Oppelilc. Âdm-.nistmţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. CJold- Tfirgul Inului Nr. 30, stagiu
berger. Elcstein Bemat, l'uliu I.: Pe un an 20 oor., pe şl se
Leopold(TII Erz36bet-k6rut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă uminecă 49). 24 oor., pe 8 luni 12 o., pe trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cordne. — Un eanraplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât, şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 272.—-Anul LXIV. Braşov, Duminecă 9 (22) Decemvrie. 1 9 0 1 .

Neajunsurile nostre. De aicî însă nu urmâză nici în partea cea mai mare a comitate­ seză publicul, său în contra aşa numi­
decum, ca să nu luptăm cu totă lor locuite de Românî! telor „Sengărei -url din Budapesta.
lt
Peste câte-va cjile se vor ter­ energia şi hotărîrea şi în comitate Şi dâcă răul nu se arată numai S’au întâmplat icî colo şi ciocniri
mina alegerile municipale, cari după pentru a face să fim respectaţi şi într’un comitat, ci în multe altele, între studenţii năvălitori îmbrăcaţi
legea de ac}î se înoiese din şese în consideraţi cel puţin între marginele atuncî el nu mai este sporadic, ci în haine naţionale unguresc! şi între
şese ani. Ce şi cum va dispune le­ legilor de acjî destul de vitrege pen­ are un caracter general, care trebue asistenţi la representaţiî. In cafe­
gea de mâne, pe care o pregătesce tru noi. să ne ÎDsufle cele mai mari îngrijiri. neaua „Tingl-Tangl“ a fost o ade­
guvernul ou scop de a reforma ad- Din contră, întotdâuna am pre­ Grele sunt timpurile şi împre­ vărată păruială, studenţii au fost bă­
ministraţiunea nu se pote sci de pe tins şi am stăruit, ca Românii de jurările şi multe şi marî sunt pă­ tuţi şi daţi afară din cafenea pe
acuma. Nu se pote sci nici când va pretutindeni se dea semne de viaţă catele nepăsării, ce se arată la stradă, unde s’a continuat învălmă-
fi adusă acâsta lege nouă. Atâta nu­ vădite în tote comitatele locuite de omenii noştri prin diferitele ţinuturi. şala pănă când veniră poliţişti, cari
mai ne este cunoscut din asigurările poporul nostru. Şi eram şi da- Der destrăbălarea ce-o vedem în sus împrăsciară şi arestară pe vre-o 50 de
cele mai nouă ale lui Coloman Szell, torî a-o face cu atât mai mult, cu şi ’n jos, în drepta şi în stânga în tineri demonstranţi. Foile şoviniste
că densul va stărui pentru ca în vii­ eât acâsta era o pretensiune a pro­ ce privesce organisaţia nbstră, totuşi din Budapesta, credincibse obiceiului
tor funcţionarii comitatenşî se nu gramului de acţiune stabilit încă de nu se pâte pune numai în cârca lor, susţin prin articulî fulminanţi
mai fiă aleşî, ci numiţi de guvern. conferenţa nostră naţională dela preoţilor şi a dascălilor. mişcarea acesta a tinerimei şi pretind,
Noi Românii, decă nu am apăra 1881. ca limba germană să fie isgonită din
Isvorul principal al neajunsuri­
principiul autonomiei comitatense şi Fiind-că amintim aicî de confe- lor este slăbiciunea conducerei cen­ tote restaurantele din Budapesta, din
comunale, în care totuşi mai aflăm renţele naţionale şi de programul de trale şi e fârte semnificativ, că asu­ teatru, din şcole, de pe firmele pră­
cât de puţin scut., spre a nu fi cu acţiune în cadrul indicat de hotărî- pra acestei conduceri acjî nimenî nu văliilor şi de pretutindeni, înlocuită
desăvârşire cutropiţî de centralismul rile acestor conferenţe, trebue să ne se mai plânge! fiind cu limba maghiară.
maghiar, ce deodată cu puterea gu­ întrebăm dâcă activitatea desfăşurată Alaltăerl vr’o 150 de tineri uni­
vernului cresce şi să întăresce 4^* de eătră Românî cu ocasiunea ale­ versitari s’au întrunit şi au luat ho-
nic, am pute să cţicem, că sub sis­ gerilor municipale de faţă a cores­ tărîrea de a visita rând pe rând tbte
temul asupritor de ac}î alegerea ori puns acelui program şi acelor hotă- Revista politică. cafenelele şi de a sili pe cafegii să
numirea funcţionarilor administra­ rîrî; trebue să ne întrebăm ee resul- subscrie o declaraţie, prin care să se
tivi e aprope tot una. tate a dat dela ultima nâstră con- Săptămâna acesta 8’au făcut a- oblige de a nu tolera, decât repre­
Orî nu va recunâsce fie-cine, că ferenţă naţională încbce acea acti­ prope pretutindeni în ţâră restaurările, sentaţiî unguresci. S’au dus pe la cafe­
în realitate, după metodul actual de vitate pe terenul luptelor municipale? seu alegerile de funcţionari comitatenşî. nelele „ Wertheinr , „Folies Moder-
1
candidare, care atârnă în mare parte In faţa acestei întrebărî, ce Lupta s’a dat şi de rândul acesta nes“, „Şport şi altele, pretutindeni
w
dela buna chibzuniţă a fişpanilor, ni-se impune, ne aducem aminte de mai ales între partidele maghiare de pretin4ând dela proprietarii acestora
aprbpe jumătate dintre funcţionarii plângerea unui vrednic Român din prin comitate, guvernamentali şi opo- să iscălâscă declaraţia. Au forţat pe
administrativi au fost şi de rândul Sălagiu, care plin de mâhnire ni-a siţionalî. Au fost aleşî aprbpe tot cântăreţe şi cântăreţi să cânte piese
acesta mai mult impuşi de ei, decât împărtăşit tristul •. resultât al alege­ omenî de ai guvernului, căcî majo­ naţionale maghiare şi să promită, ca
liber aleşî ? rilor de membrii ai congregaţiunei rităţile în comisiunile de candidare nu vor cânta decât unguresce.
Nu trebue omul decât să arunce de acolo: „între 72 numai 16 Ro­ avându-le guvernamentalii, e firesce
o privire asupra situaţiunei în comi­ mânî ! M ca candidaţii fişpanilor să iese din *
w
tate, să vadă cum suut organisate şi „Causa , ne scrise „este o ne urnă şi să fie declaraţi de aleşî. De când au reuşit să între în
cum sunt compuse representanţele mai pomenită nepăsare a poporului In comitatele locuite de Românî au dieta ungară cei patru deputaţi slo­
lor, pentru-ca, în special în ce ne nepricepător şi o şi mai mare ne­ fost aleşî icî colo eâte-un Român, vaci, foile şoviniste se ocupă mult
privesce pe noi Românii cei pretu­ păsare a conducătorilor lui, preoţii numărul celor aleşî însă e cu desă- cu acţiunea Slovacilor. Seim, că în de­
tindeni scurtaţi şi nedreptăţiţi, să-sî şi învăţătorii noştri“. vîrşire disparent faţă de numărul po- cursul desbaterei adresei nici unul
câştige convingerea, că în condiţiu- „Alegătorii din popor şî-au dat poraţiunei române. dintre deputaţii slovaci n’au luat cu­
nile de ac}î ne este cu neputinţă a voturile pentru a alege pe cei mai * vântul, ca să-şî espună punctul lor
dobândi în comitate acel teren şi încarnaţî duşmanî ai Românilor său de vedere. Ei însă au făcut o visită
acea influmţă, ce ni-s’ar cuveni după pe unii, pe cari nu-i dor© de loc de De vre-o săptămână şi mai bine ministrului-preşedinte Coloman Szell
însemnătatea nâstră etnică, ca popor interesele poporului nostru“. tinerimea universitară maghiară din Bu­dimpreună cu deputatul naţionalist
aşa de număros. Şi aceste condiţiunî Acesta să fie aşa-dâr resultatul dapesta e în mare agitaţie. Ea a sârb Lyubomir Pavlovicî şi se 4ice,
vor deveni pote şi mai nefavorabile muncei săvârşite în sînul poporului aranjat un şir întreg de demonstra- că deputaţii slovaci au convorbit cu
pentru noi decă se va introduce sis­ român în direcţia indicată de con- ţiunî contra limhei germane prin cafe­ d-1 Szell despre cestiunea naţionali­
temul de numire a funcţionarilor co­ ferenţele nbstre naţionale? Căcî tot nele şi prin diferite restaurante, unde tăţilor, mai ales însă despre cestiu­
mitatenşî. ca în Sălagiu s’au petrecut lucrurile cântăreţi şi cântăreţe germane amu- nea şcolară şi despre şcolele cu limba

U
FOILETONUL „GAZ. TRANS . Şi umbră bună făcea Prin stupinî tot cu lumini, Şi de scump fiuţul meu,'
Maica sfântă odihnea. Şi aflară în sfârşit Folos, omului să-i daţi
Maica sfântă odihnesce Loc plăcut de odihnit. Nutremânt, să-l îmbrăcaţi.
Şi din graiu aşa grăesce: Maica sfântă bine şede
Colinde. — Firea-i păr blagoslovit La umbră de brăduţ verde. Se luară să duseră
Şi de cer şi de pământ, Brăduţ verde umbră-i face, Prin grădini tot cu lumini
I . Şi voir’a odihni.
Că tu bine m’ai umbrit. Maicei sfinte bine-i place.
Preumblă-se maică sfântă, Tu ’n tot anul se rodesc! Şi pe când să odihnesce Tot în grajdul cailor.
Prin stupinî tot cu lumini, Şi drumarii să-i umbresc! Maica sfântă aşa grăesce: Maica sântă îi privi,
Florile dalbe. Şi cu rode să-i nutresc!. Der nu putea odihni,
Se lăsă de odihnit, — Brăduţ fire-a-i alduit De suflatul cailor
La umbră de măr rodit, Se luară se duseră, Şi de cer şi de pământ Sunetul potcovelor.
Vântul crengile clătea, Prin grădini tot cu lumini, Şi să stee frun4a ta Maica sfântă se duseră
Maica nu se odihnea, Se lăsă de odihnit Şi ârna ca şi vara... Şi pe cai îi blăstămară:
De sunetul fruncjelor La umbră de plopuţ verde. Vara tu se fii voios, — Fire-aţI cai afurisiţi
De picatul merelor. Maica sfântă’n umbră şede, Eră erna mai frumos. De mine de Dumne4eu
Maica sfântă se ducea Vântul crengiie-i sufla, In postul Crăciunului Şi de drag fiuţul meu
Şi pe măr îl blăstăma: Umbră bună nu-i făcea. Ca ’n postu Sâmpetrului. Drumuri grele să umblaţi
— Tu rode să nu mai dai, Maica sântă se ducea Se luară se duseră Şi greutăţi să purtaţi
Numâ’odată la doi al, Şi pe plop îl blăstăma: Prin grădini tot cu lumini. Şi să fiţi tot obosiţi
Şi când îi fi mai rodit, — Firea-i plop afurisit Şi cercă a odihni Odată’n an să vă hrăniţi
ua
Ou lemne să fii lovit, Şi de cer şi de pământ In staurul oilor Numa’n 4i de Ispas
Şi de fiul meu cel sfânt, Şi atuncî numai un câs.
Se luară se duseră, Crengile ’n loc să rm-ţî stee Unde-i jocul mieilor.
Prin stupinî tot cu lumini, Frun4ele umbră nu dee, Maica sfântă odihnea Se luară se duseră
Se lăsă de odihnit Să nu stee frinnja ta Şi mieii jucând privea, Prin grădini tot cu lumini.
Colo’n umbra părului, Nici vara ca si erna. Şi pe oi le aldnia: Să lăsară a odihni
Din marginea raiului — Fire-aţI oi blagoslovite Şi de ger a să scuti,
Părul crengile ’ntindea Se luară se duseră De mine, de Dumne4eu Tot în ieslea boilor.