Page 3 - 1901-12

Nr. 266—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 6.

şi vecinie ţine focurile aprinse, ca sS sperie buni patrioţi şi creştini, âr ca un semn eovicl, 17) Michwil Simu învăţ., 18) Ioau F.: Dispreţul âmenilor.
bestiile, cari vin să-i mănânce recolta. vădit al înaltei şi păriutescei Maiestăţei Borlea v. prim., 19) Anton Veşelovsky, 20) Preş.: Şi a lui Nietzsche?
Bartha e de părere, oâ acest domeniu să-l Vâstre bune voinţl, Vă rog, cn oel mai Mihail Baian, 21) Ştefan Iovan econom, F.: Că n'ar fi nici o nenorooire în
ia statul în administrare, lucru, pe care de profund respect, să aoord&ţt d-lui Filimon 22) N. Iurca înv. Vasiova, 23) Engleitner lume dâoă n’ar esista ârnenii.
altfel Egan nu-1 propusese, mulţumindu se Damian, Ordinul Cordnei, în gradul de Ferdinand, 24) Ioan D6gă comero.. 25) P. Hans Fisoher istorisesoe apoi scena
•ou ocrotirea ^Rutenilor de invasia ohaza- Cavaler. Dâcă Maiestatea Vâstrăva aproba Ştefani papuoar Ezeriş, 26) George Lungu crimei:
râsoă. Bartha e de părere, că miseria popo­ aoâstă propunere, O rog respeotuos să bine- Dognaoia câte 1 cor.; 27) Petru Doagă „Noi ne plimbam împreună. Eu îi
rului s’a început cu regularea domeniului voâscă a semna aci alăturatul proiect de econ. Reşiţa, 28) Cristian Pâtăşan măoelar, strîngeam mână. Ea voia să mă sărute, dâr
14
•şi s’a încoronat eu domnia châzărâscă. decret .... In urma acestui raport, Regele 29) Nicolae Marta propr., 30) Lemin Pate- nu i-am permis. Căci dâoă o lăsam să mă
„Pe Maghiarii de religiune jidovâsoă (!) a bine-voit să semneze deorebul de de­ şan ospătar, 31) Ioan Ferariu not., 32) Şt. sărute, n’aş mai fi avut tăria de a o omorî.
îi face atenţi Bartha, să nu generaliseze corare. Albu înv., Reşiţa, 33) văd. Maria Staneo- Eh începu să plângă, spunând că eu nu o
şi să nu facă din eestiunea ohp.zarilor ces- vicl oâte 2 cor.; 34) Galgoti Caroline, 1 mai iubeso. Atunci îi trecui braţul pe după
„Semănătorul* 8S va numi noua re­
tiune jidovâscă. Vedem însă cât de puţin cor. 40 bani; 35) Ioau Buldurî 20 b.; 36) talie, âr dânsa îşi l8sâ capul pe pieptul
vistă literară săptămânală, ce va apare îu
i-au primit sfatul în pressă şi în dietă. Şi Ioan Crăciun econ. 40 b.; 37) George Bir- meu. Eu o întrebai, dâoă şl-a luat rămas
2 Decemvrie v. a. o. sub direcţiunea d-lor
totuşi chazarul este o specie de 6menl, lea econ. 40 b.; 38) Ionaş Ştefan lăcătar bun dela mama sa? Ea nu înţelese între­
A. Vlăhaţă şi G. Coşbuc. Abonamentul pe
care nu învaţă, nu se cultivă, nu se spală. 60 b.; 39) Ioan Ştefan lăoătar 60 b.; 40 barea. Atuuol soosei revolverul şi ţintii.
an 10 lei. Redacţia şi Administraţia Bu-
Face gheşefturl şi sporesoe prin mulţimea Sârbul Şandor 80 bani; 42) Ciriţa Vasilie Ea ţipa din t6te puterile: „Walther!“ şi
ourescl. Strada Regală 6.
copiilor. Pune jurământ falş, este incendiar 80 bani. oă4u la pământ. Când o vădui jos, mă re-
Vacanţii de Crăciun a dietei. Eri
şi păgubesce pe duşmanul său. Pîrăsce fără B) D-l Nioolae Fior eseu, propr. Ighiu: peZ'î la ea Ş* o rugai, să nu m6ră, dâr ea
s’a ţinut ultima şedinţă a dietei ungare
motiv şi mituesoe unde p6te, corupe pe 1) Nioolae Florescu, propr. 20 oor. membru era deja m6rtă. Eu o sărutai şi fugii .
44
înainte de vacanţa de Crăciun. S’a oonti-
t6tă linia. Vineri sâra aprinde luminările pe viâţă, 2) Munouş-Crioău, 3) Anghel, 4) Preş.: Eu credeam oă ai vrut să te
nuat desbaterea proiectului de lege despre
şi se scaldă în zama rituală, se închină cu I. Frâncti, 5) Sirnion Moldovan, 6) Nicolae omori şi D-ta? Şi D-ta văd oă trăescl
oassele oomitatense. A vorbit şi minÎ3tru-
.glas tare şi înşâlă pe tăcute. De pe pământ Crisea, not., 7) Vasile Teisa, preot, 8) Va­ încă!....
preşedinte Szell reflectând la vorbirile, ce
jupdie scdrţa creatâre şi de pe omeni pielea. sile Barbu, preot, 9) Ioan Magda, 10) Pro- P.: Din nenorocire. Când am vă4»t
s’au ţinut pănă acum. Prima şedinţă după
„Imigrarea acestei rasse parasitare s’a copiu Costea, preot Ighiel, 11) Antoniu tînăra fată plină de sânge, eu am fost prea
Crăoiun se va ţinâ, probabil, în 7 Ianuarie
început la 1868. Rusia i-a alungat pe cei Cricovan, Alba-Iulia, 12) Alexiu Neagoe, laş pentru a mă omorî.
1902.
mai răi, âr România de dragul congresului preot Tibru, 13) Victor Oţoiu, preot Me- Fisoher a fost condamnat la 10 aul
diu Berlin n’a vrut să-şi sacrifice poporul O visită la Românii macedoneni. sentea, 14) Candian Suoiu, preot Magina, munoă silnică.
şi n’a lăsat să-i între în ţâră chazarul (??), Tn 23 Noemvrie n. a sosit în portul Salo­ 16) Iuliu Moldovan, înv. Totoifl, 16) Gh.
pe oum nu-1 lasă nici astficjl (?). A venit nic fostul metropolit primat Ghenadie în­ Gherasim, propr. Alba-Iulia, 17) MoiseMe-
deci la noi în tâtă libertatea. soţit de un archimandrit şi un diacon. P. teş’u, not. Crioău, ca membri ordinari, câte SCIR1 ULTIME.
„Bartha descrie în colori vii oum se S. Sa a visitat a doua 4' consulatul român 1 oor., 18) Ioan Domşa, Ighiu, 1 cor., 19)
Bruxella, 12 Decemvrie. „Memo­
furişâză chazarul pe la strimtorea delaVe- din Salonic, apoi şcâla comeroială şi pri­ Ioan Pop Bradesou, preot, 20) Georgiu Ca-
11
rial Diplomatique spune, că guvernul
recke, oum se stabilesoe îu comunele, unde mară română, unde — spune „Cronica — dariu not., 21) Ioan Ursa oâte 2 cor., 22)
44
engles a încunosciinţat puterile, ca
la 14 locuitori se vine câte un imigrant. în­ a rămas încântat de ţinuta elevilor cum şi Antoniu Pop Bucerdea 5 cor., 23) B. An­
resboiul din Transvaal se va sfîrşi
cetul cu încetul devine proprietar, âr ţăra­ de modul oum ei au intonat în mai multe drea, preot Ighiu 40 bani, 24) Ioan Maxim,
pănă în Martie 1902. La locurile
nul robul lui. Acâsta se face mai ales prin voci diverse cântece biserioesol. preot Ighiu 60 bani, 25) Nicolae Mărginean
competente acesta se esplică aşa, că
mijlocirea rachiului. Bartha oitâză exem­ Ighiu 40 bani.
Comitetul macedonean şi răpirea Anglia s’a obosit în resboiu şi că
ple: Un Rutean a plătit pentru un împru­ C) D-l Aleosiu Verzea, paroch Satu­
misionarei Stone. Se vorbesce ârăşl de cea mai însemnată parte a popula-
mut de 5 fl. —600 fl. şi pâu în cjiua de as- lung: 1) Aleosiu Veizea paroob, 2) Maria
amestecul comite'ului maoedonean în afa- ţiunei doresce pacea. Totul derivă din
tăcjî tot i-a mai rămas dator ohazarului. V. Sassu, Brăila, 3) Volumnia Gabrielesou,
oerea răpirei misionărei miss Stone. „Wie­ jertfele zadarnice de sânge şi bani,
Nefiind jurământul ritual, mişelul scapă din 4) Romul Verzea, preot Satulung oâte 2
44
ner Journal află din Sofia, oă briganzii ce le-a adus Anglia pănă acum.
orl-oe încărcătură ca un ţipar. cor., 5) Mateiu V. Sassu, stud. şi 6) Ioan
au declarat, oâ răpirea e făcută cu scop După cea mai nouă listă a pierderi­
„Al doilea mijloo de ruinare este es- R. Bătu, propr. câte 1 cor.
politic şi oă ei au luorat din patriotism lor: au cădţut 900 ofiţeri şi 18,348 sol­
orocharia cu vitele: Chazarul cumpără vi­ D) 1) D-na Cornelia Dr. Ponescu n.
Ce-o fi adevărat din soirea acâsta, nu se daţi; au fost răniţi orî prinşi 1559
ţele, ţăranul 1« hrănesoe. Când le vinde, Zigre, Lipova, întru aniversarea oăsătoriei
scie încă. ofiţer! şi 14-286 soldaţi, au devenit
ţăranul primesce 10 fl. Chazarul 80 fl. Ast­ păriuţilor d-sale Nicotau Zigre şi Maria
fel trece în proprietatea Chuzarului casa, Pentru masa studenţilor român! PoyuarI din Oradea-mare a dăruit 10 oor., invalicţî 2612 ofiţeri şi 60,262 soldaţi.
pământul, vitele şi oile Ruteannlui. din Braşov. D 1 profesor Andreitt Bârsianu Romul Polis, Siklo, 1 cor. Cu totul 97,967 Omeni. Dâcă adau-
„Etă oum o parte a poporului lui Râ- a binevoit a dărui pentru masa studenţilor Cea mai profundă mulţumită se es- gem la acâsta colosalele cheltuell
koozy, ajunge sclavul Ohazarului, âr altă din Braşov suma de 10 cordne din inciden­ primă marinimoşilor binefăcători. ale râsboiului pănă la Aprilie 1902
parte ia lumea în cap şi în looul lui ră­ tul cjilei sale onomasteoe de astâdl. In Cornisiunea administrativă. cu 172,617,000 funţi e uşor de espli-
mâne o rassă parasitară şi în privinţa na­ amintirea soţului său poetul Andreiîi Mn- cat, de ce Anglia s’a săturat de res­
ţionalităţii şi a patriotismului improductivă. 44 reşianu a dăruit d-na Susann Mureşianu cor. boiu. — în ce privesce pe Buri, ei
10 — La fondul „Iordan Munteanu pen­ nu stau tocmai aşa de reu cum pre­
44
u
Recensiunea din „Hazânk se ocupă mai Crima unui student din Berlin.
01,
r
departe ou descrierea acţiunei de salvare tru masa studenţilor au contribuit d-nii „Etă din nou un omor, oare merită tind corespondenţii (fiarei englese.
a ministrului Darânyi şi cu activitatea lui Iulius Binder cor. 11 şi Heinrioh Binder să ocupe loo îu analele căuşelor celebre. Partea sudică a coloniei Cap e în
Egan. oor. 10. — Primâscă nobilii donatori oele stăpânirea lui Theron şi Maritz, ţinu­
mai vii mulţămite. — Direcţiunea şcolelor Vă trimit o dare de sâmâ detailată pen­ tul Calviniei îl dominâză Brand şi
tru oă nicl-odată n’au eşit la ivâlă cu mai
medii gr. or. rom. din Braşov. Berzog, în Oranje Devett are mişcare
SOIRILE D1LEI. multă evidinţă, de oât în acest proces ra­ liberă, Delarey operâză în partea de
Mandatul lui Wolf. Iu oeroutile par­ vagiile, ce le pot causa îutr’uu creer des- sud a Transvaalului, Botlia dominâză
— 30 Noemvrie v.
lamentare din Vieua se vorbesoe, oă Wolf chilibrat paradoxele nonşalante sân irouice linia ferată Delagoa-Middelberg şi
Convenţia de estradare. Ministrul a deolarat amicilor săi, că la oas He-1 vor ale marilor nihiliştl . Aşa începe o cores­ Englesii sunt pretutindeni în defen­
44
ungureso de justiţie Al. Plosz a presentat
realege deputat, primesoe mandatul şi va pondenţă din Berlin ou data de 8 Decem­ sivă.
dietei un proiect de lege despre inarticu- întră ârăşl în partidul naţional german. vrie, oe o publică „Figaro .
14
larea convenţiei de estradare a criminali­
încoronarea Regelui Eduard se va Un tînăr student în drept cu numele Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
lor cu regatul român. Convenţia conţine
face îu Iunie auul viitor. Hans Fischer avea nenorocirea deafllorte Bedactor responsabil: Ir a ian //. Pop.
■36 punoîe, în cari se espun oasnrile de nrît. Cu t,6te acestea reuşi să câştige dra­
■orimă pentru cari trobue să se facă estra- Premiul Nobel pentru pace s’a îm gostea unei tinere fete din Eisenach ou nu­
darea. Pentru fapte punibile politice estra- părţit jumătate lui Dumont şi jumătate lui mele Martha Amberg, pe oare apoi bănu- ^ fuUit C’utflvatoriSoo*
darea nn-i permis să se întâmple afară de Frederic Passy. Ambrii au lucrat <6rte mult indu-o de necredinţă o omorî. Etă o parte
caşurile când e vorba de fapte, ce involvă pentru răspândirea ideii de pace universală. de
din interogatorul său dela curtea cu Ju­
în sine criteriul unui atentat faţă de oapul Sămentă de trifoiu
3. Experienţa de mai mulţi ani au consta­ raţi :
statului sâu personele din oasa domnitore. tat, că la suferinţe de stomac folosirea cunoscu­ j
Preş.: D-ta în Oct. 1899 te ocupai
«lin d-
Estradarea se face ne cale diplomatică. telor prafuri seidlitz ale lui Moli, au efect vinde­ ou studiile? Cât timp erai în gimnasiu, te-ai
Estradarea are loc numai atunci, dâoă in­ cător, şi sunt de preferit altor medicamente. în­ Comitatele Braşov şi Treiscaune.
ooupat şi cu filosofia ?
dividul urmărit sâu pedepsit a comis orima tăresc stomacul şi curăţă sângele. Preţul unei F.: Da. Eu sunt urît. Am un esterior în unele ţinuturi ale comitatelor
cutii originale 2 corone. Se pot căpăta (filme prin
în afară de teritoriul statului dela care se Braşov şi Treiscanne reco 1 ta de
postă cu rambursă, dela farmacistul A Moli lif-- respingător şi am făout esperieuţa, oă ca­
oere estradarea, şi dâoă fapta punibilă
rantul curţii din Viena Tuchlauben. 9. In farma marazii mei şi unii dintre profesori mă semînţă de trifoiu roşiii, bob mare
are oa urmare, atât după legile române, ciile din provinciă să se cerâ preparatul A. Moli
tratau ou răoâlâ din. causa acâsta şi din în anul acesta au fost deosebit de bună,
oât şi după legile ungare, o lipsire a liber­ provădut cu maica de contravenţie şi subscriere-
alte oause. astfel, că pentru sămînţa de trifoii! din
tăţii personale pe timp de cel puţin un an.
Preşed.: Va să 4^°^ pentru aoeste părţile acelea plătesc preţ mult mai
Decorarea unui ţeran român. D-l La „masa studenţilor “ dela gim- motive ţe-ai ocupat ou filosofia? mare, ca pentru sentinţa obicinuită
Ministru al afaoerilor străine român a adre­ nasiul gr. or. român din Brad au bi F.; Da. Simţiam că omenii nu mă şi anume din ţinuturile indicate pentru
sat Regelui Oarol următorul raport: „Sire, nevoit a oontribui c* binefăcători ajută puteau suferi şi am început a mă deprinde
T K l F O l t r R O Ş 1 U
D-l Filimon Damian, din Niooresol, judeţul torl prin: a trăi isolat. In ourând se desvoltâ în
după calitate p e n t r u 100 Kilogvame
Tecuoia, plin de rîvnft pentru propăşirea A) D-l Petru Doagă econom Reşiţa mine dispreţul dmenilor.
48—52 fl. primită acolo şi plătită.
morală şi materială a poporului, a olădit română: 1) Ioau Popovicl oficiant Reşiţa, P. Ce filosofi ai cetit?
Rog a se trimite probe mai mari,
în Nicorescî, din averea câştigată cu pro­ 2) Gheorge Bocrian vice not., 3) Sirnion F : Pe Nietzsche şi pe Sohopenhauer.
pria sa muucă, un looal de şcâlă cu două Oioran ospătar, 4) Vasile Oioran măcelar, Preş.: Mai bine făoeai, dâoă ai fi ce­ indicându-se şi cantitatea d i r e c t l a
f i r m a m e a î n B U D A P E S T A .
•clase şi cu locuinţă pentru doi învăţători, 5) Iosif Căidau, 6) Ioan Vida econ.. 7) I. tit oartea despre resbelut galic, deoât ope­
aşeejând în apropierea ei şi o oişmea, a Iovan econ., 8) Ioan Belcia econ., 9) Tra- rele unui filosof, care a înebunit. Ai cetit EDMUND MAUTHNER,
căreia apă limpede a edus’o cu însemnate ian Belcia econ., 10) Kutscheraer Ioan mă­ şi ceva cărţi religiose? . comersant de seminţe al curţii c. s. r., a
cheltuell din depărtare. Cred, oă aoâstă celar, 11) Anton Muntean oroitor, 12) Mi- F.: Da. Vidţa lui Isus de Strauss şi Budapest VII Rotenbiller uteza
faptă merită a fi adusă la ounosoinţa Maj. chail Lesmofsky ospătar, 13) Ioan Jian lă- cea de Renan. 88 sxheb».
Vâstre ca o mângăere pentru bine-făcăto- oătar, 14) Petru Oristoi eoon. LocenI, 15) Preş.: Care e după părerea d-tale
rul couoetăţenilor săi şi spre pildă şi altor Iosif Iova lăcătar, 16) d-şora Maria Stan- tendinţa lui Sohopenhaner?