Page 30 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 272-1901.

de propunere slovacă. Ministru-pre- mână. — Aşa a vorbit' principele închis pe tbte femeile şi copiii buri Cu aclamaţiune au fost aleşi:
şedinţe se-i fi ascultat cu mare aten­ Liechtenstein. în nisce locuri comune, aşa numite Viceşpan: Dr. Friderio lekd: Protono-
ţiune, dâr „nu şi-a dat părerea". „Bu- * „lagăre de concentraţie", unde din lar; Ştefan PânczCl; August Iekelius I vioe-
dapesti Hirlap" publică acum o cores­ De un timp înebee foile rusescî causa hranei rele şi a necurăţeniei notar; Iuliu de lloll II vioe-notar; Sânek
pondenţă din Turoţ-St.-Mârtin, în care scriu cu dinadinsul despre raporturile mor cu miile de tifos şi febră ti­ Andrâs III vioe-notar; lohann Herter IV
se spune, că de când deputaţii slo­ dintre Francia şi Italia. Aprbpe tbte foidă. Dr. W. Walentin, locuitor din vioe-notar.
vaci au părăsit Budapesta, dieta lu­ dau espresiune speranţei, că din causa Transvaal, care a luptat în rându­ La oficiul orfanul: Eduard Schullerus
a r
ând vacanţă de Crăciun, în comita­ intereselor sale In Mediterană, Italia rile Burilor, scrie într’un c | ' l ucrui 'î preşedinte; Dr. Otto Hnidy I. asesor şi
tele Lipto şi Turoţ se arată o viuă se va apropia de Francia şi prin ur­ şi mai îngrozitbre despre purtarea tot odată looţiitor de preşedinte ; Lud-wig
mişcare în tabăra „ultraiştilor* slovaci. mare şi de Rusia. „Rossija“ din Pe- mişelâscă a ofiţerilor englesî faţă cu Servatius II asesor; Mâtyds Karoly cassier,
Se ţin staturi slovăcescî acji ici, mâne tersburg (ţice între altele, că apro­ femeile şi fetele Burilor. Ţi-e mai lulius Bittermann oontrolor.
colo, în cari se stabilesc planurile pierea Italiei de Franci ei numai aşa mare mila — cjice Wallentin — când Fisolgăbirti: Frideric Fischer la Braşov;
pentru viitor şi se face o adevărată va fi posibilă, dâcă Italia se va ho­ vecji batjocurile, ce le fac Englesii Martin Wendel la Feldiâră şi Dr. Semsey
concentrare slovăcăscă. — Noi nu­ tărî de a-o rupe definitiv cu politica chiar şi cu fete tinere de câte 12 Aladar la Săcele.
mai bucura ne-am pută, dăcă soi­ lui Orispi. „Tot ce lâgă pe Italia da ani, pe cari după-ce le-au ruinat fi- In posturile de solgăbiră au mai fost
rile foilor unguresc! s’ar dovedi de tripla alianţă, ea trebue să delătureze sicesce şi moralicesce, apoi le dau aleşi tot cu aclamaţiune: Zonda lânos, Dr.
adevărate. şi să începă o viaţă cu totul nouă. pe mâna Cafrilor negri, ca să-şi bată Frider. Fischer şi Eoerhard Krummel. In
❖ Cât timp va rămânâ Italia în tripla şi aceia joc de ele. — De pe câmpul postul de conducător al oficiului de cotire
alianţă, din simpatia faţă cu .Francia are e
Este sciut, că în parlamentul aus­ de reaboiu, cji i englese anunţă (verificare) Frideric Gărtner.
triac lucrurile nu merg bine, debre-ce nu pote trage nici un folos". rănirea şi prinderea comandantului Numai la postul fişcalatului oomitateus
deputaţii mereu se oârtă: Ba Cehii * bur Kruitzinger. Trebue să aşteptăm s’a fâout votare nominală. 6tă cum s’a pe­
cu Germanii, ba socialisto-jidoviţii pilele acestea s’a răspândit faima, însă, dâcă se va adeveri acâstă scire, trecut l u o r u l :
cu social-creştinii, ba pangermanii că între conducătorii buri refugiaţi pentru-că Englesii nu numai odată La postul acesta, pe lângă fişc&lul de
lui Wolf şi Schonerer, cari strigă, în Europa şi între cei din Africa s’ar au lansat scirî mincinbse şi se pote pănă acuma şi trei Maghiari, au oandidat
că Germanii austrieci să se lepede urma un viu schimb de păreri în fbrte bine, că şi acuma ar fi prins din partea Românilor advocaţii Ioan Len-
de catolicism şi de Austria şi să Gestiunea încheierii păcii. După o tele­ vre-un Bur cu numele Kruitzinger, geru, Dr. Eugenio Metianu şi Dr. Alesan-
trecă la luteranism şi să se alipescă gramă din Haga, Kruger desminte dâr de sigur, că numai comandant dru StrSvoiu.
de Germania. Cu un cuvent timpul acesta veşti şi însuşi respinge orî-ce n’o fi. — Pe lângă causa Burilor în Românii au pretins şi Saşii au oon-
trecând în certă continuă, narlamen- propuneri de pace, cari nu garan- timpul din urmă au luat cuvântul sîmţit, ca fişcalatul oomitateus să fie ocu­
tul nu păte isprăvi nici măcar pro­ teză Burilor deplina independenţă. Elveţienii. In consiliile cantonale din pat de oătră un Român, conform înţelege-
gramul cel mai urgent, aşa că şi Burii nu vor lăsa Englesilor nici o Solothurn şi Berna s’au adus hotă- rei vechi, de când s’a orgauisat mai întâiii
preliminarul budgetului numai cu palmă de pământ din patria lor câş­ rîri, de-a interveni pe lângă consi­ acest oomitat. Maghiarii stăruiau de altă
mare greutate l’au putut vota. Ve­ tigată cu mari jertfe de sânge. En­ liul federal, ca să-şi ridice cuvântul parte să ooupe unul din ai lor acest post.
ci ând aceste lucruri, ministrul preşe­ glesilor numai aşa le va succede a la guvernul engles în interesul Bu­ Au urmat oâte-va consfătuiri ou fişpanul,
dinte Koerber, seim, că a ţinut un încheia răsboiul c’o victoriă defini­ rilor. fără #-se ajunge la un resultat. Ma­
discurs, in care a dat a înţelege de­ tivă pe partea lor, dâcă vor pută joritatea săsâscâ a persistat însă oa în acest
putaţilor, că decă va merge tot aşa să-l ducă înainte încă cel puţin cinci Alegeri municipale, post să fie ales unul dintre cei trei candi­
înainte, atunci nu va rămâne alta, ani. Decă nu vor fi în stare să facă daţi româul mai sus numiţi.
decât să-i trimită acasă pe deputaţi acesta, Burii în cele din urmă vor Mercurea trecută s’a întrunit congre- Rămase deci să decidă comisiunea oan­
şi să suspendeze constituţia, va să eşi victorioşi şi vor pune pentru tbte gaţiunea comitatului Braşov pentru a didătore şi aoesta dintre opt, a pus în oau-
cjieă să nu mai fie parlament, căci timpurile temelia independenţei pa­ săvârşi noua alegere a funcţionarilor comita- didare pe următorii: Manarazan (fişcalul de
nu-i nici de un folos, decă deputaţii triei lor. Kriiger — spune mai de­ tenst. pănă acum), adv. Harmath şi adv. Dr. Eu­
se adună acolo numai să se sfă- parte telegrama — nu dă nici o în­ Preşedintele adunării, d-1 fişpan conte gen Meţianu.
dâscă. Principele Liechtenstein, care e semnătate succeselor mai prbspete Ştefan Lazar, a deschis şedinţa printr’un Aoesta din urmă fiind unul din cei
şi el deputat, a ţinut mai deunăcjî ale Englesilor şi cjice hotărît, că nici discurs mai lung, în oare a mulţumit cor­ trei candidaţi s.i Românilor, Dr. E. Lassel
un discurs la o adunare de alegă­ odată starea Burilor pe câmpul de pului funcţionarilor aiestui comitat pentru a propus să fiă ales cu aclamaţiune. Mem­
tori, în care a spus, că învălmăşâla luptă n’a fost mai favorabilă, decât aotiyitatea şi stăruinţele de pănă acum. brii maghiari îusă, cari doriau alegerea lui
ce domnesce astăzi se asămănă acum. Acji 24,000 de Buri şi răscu­ S'au ales verifioatorii procesului ver­ Harmath, au cerut votarea.
fbrte mult cu ceea-ce era la 1848/49. laţi din colonia Cap luptă în contra bal (Hellwig, I. Pnşcariu şi Moor) şi s’a La votare Dr. Meţianu a primit 77,
Căci şi atunci a fost sguduite tote Englesilor, cari le pot opune o pu­ cetit lista numelor membrilor, ou carî s'a Harmath 27 şi Manarazan 4 voturi. A fost
temeliile pe care era zidită Austria, tere cu mult mai mare. Adevărat, constituit congregaţia fiind aleşi pentru ales deci la fişcalat Dr. E. Meţianu, pentru
decât că sguduirea atunci a ţinut că în Africa-de-sud se află acji mai durata alegerei preşedinte Dr. Frid. Pki- oare au votat, pe lângă membrii români,
numai câte-va luni, pe când acuma mult de 250,000 soldaţi englesî, der lippi şi secretar Dr. Otto Hnidy. toţi membrii saşi presenţl la adunare.
durâză ani întregi, apoi învălmăşela Kitchener nu le pote lua nici un S’a compus apoi oomisiuuea de can- Mai departe d-1 fişpan a numit în pu­
a fost atunci în popor, pe stradă, folos, fiind-că cei 250 de mii de bmeni didare, fiind aleşi din sinul congregaţiei terea dreptului ce-i compete pe tîuărul le­
pe când acuma e în parlament. Po­ sunt resfiraţi aşa de tare, trebue să 0. Sohnell, notar, 0. Lurtz, advocat şi I. gist Fopescu de practicant; apoi pe Dr.
porul astăcjî, slavă Domnului, este păzescă atâtea linii ferate, se facă Imrioh preot, âr din partea fişpanului fiind Eduard Gusbelh fisic superior onorar, pe
inspirat de sentimente creştinesc! şi garnisona atâtor oraşe, încât pentru numiţi în oomisiune Orbân B\ Rombauer Harmath Lajos fişcal onorar, pe Aug. Ieke-
patriotice, pe când în parlament operaţiuni abia-i rămân 35—40,000 E. şi Pap F. lius protonotar onorar, pe Zonda Ianos şi
domnesce anarchia. A avut mare de omeni. Aceştia îndură desastre După compunerea comisiei de oandi- pe Wcinhold fisolgăbirăi onorari şi pe
dreptate ministrul-preşedinte — c}ice în tot locul unde stau la luptă-dreptă dare vioeşpanul Dr. Iekel a depus demisi- Hnidy protonotar onorar.
prinţul Liechtenstein — când a ame­ cu Burii. Chiar şi lupta în care se pre­ unea corpului funcţionarilor în manile adu­ In fine s’a luat jurământul funcţionari­
ninţat cu disolvarea parlamentului şi tinde, că comandantul bur Kruitzinger nării, mulţumind pentru bunăvoinţa, spri­ lor aleşi şi fişpanul oonte Lazar ţinu o vorbire
venirea unui guvern împărătesc. Nu a fost rănit şi prins, s’a sfîrşit cu jinul şi înorederea, oe li-s’a dat în perio­ oătră oei noi aleşi, arătând oum înţelege
trebue să aşteptăm însă, să facă tote victoria completă a Burilor. dul trecut de 6 ani. ohiămarea lor, în interesul public. Vioe-şpa-
numai guvernul, ci trebue să luăm — Din Africa-de-Sud sosesc de Şedinţa fu după acâsta suspendată uul Dr. Iekel mulţumi d-lui fişpan şi pro­
noi poporul austriac afacerile în altfel scirî îngrozitore. Englesii au pănă ce s’a sfătuit comisiunea oandidătore. mise în numele oorpului funcţionărilor, că

Boii ’n lanţuri se trăgea — Deră daruri ce li-ţî da? laneolii curiose, după cum au tote figurile
Loc larg la esle făcea II. Doue mere doue pere locuitorilor din Nordul Europei-
Er Maica sfânta grăia: Preumblă-se Maica sfântă Doue mnele ochişele — Vă repet, că am încetat de a juca,
— Rumegaţi încetişor Deminâţa lui Crăciun. Se le fie drag de ele că nu voiu juca nicl-odată în viâţa mea.
Că voiu nasce un crăişor, Pe sub pomii raiului Şi un struţ de bosuioc Am jurat să nu mai joc cărţi în viaţa mea.
Pe al lumei Mântuitor. Culegându-şî strugurei Se le fie de noroc, Şi aventura următore are să vă es-
Boii ’n laturi se trăgea" Şi mai mari şi mărunţei. Şi un struţ de mintă crâţă plice forte bine de ce nu mai joc cărţi:
Şi loc larg îa grajd făcea Cei mai mici de botezat, Se aibă lungă viaţă, Aliaţi dâr, că acum câţî-va ani, fiind
Er Maica sfântă născea Cei mai mari de cununat. Şi apoi crucea lui Christos sub-locotenent de husari în Cracovia, am
Un fiu mândru şi frumos Gazda casei întreba: Se le fie de folos. luat concediu spre a merge la moşiile un­
C e -1 chema: Isus Christos. — Voi pe cine-ţî boteza? Culese de: Constantin Mânu, chiului meu contele K...., a cărui vilă e si­
Maica sânta când născea — Vom boteza un prunc frumos învăţător. tuată în Ucrania, lângă un mic orăşel, unde
Din pociumpî făclii ardea Ce’l chiamă Isus Christos. S t r î m b u l . se află în garnisonă un regiment de in­
Din nuele luminele Care a venit pe pământ fanterie.
Eşia zarea păn’ la stele, Şi lumea a mântuit, Casierul regimentului meu, voind să
Dâcă Maica a născut, De necasurî şi durere 0 partidă de Ecartă. profite de mergerea mea, îmi încredinţase
îngeri din ceriu au venit Şi de-a iadului pntere. — Aşa der, conte Barouin, nu accep­ 20,000 de ruble în bilete de bancă, pe cari
Pe păstori i-a deşteptat — Şi-apoi daruri ce îţi da? taţi o partidă de ecartâ seu ruletă? trebuia să le depun la casa garnisonei din
Şi la esle au alergat — Scaunul judeţului — Nu, dragă doctore. De alt-minterî, orăşel.
Şi lui Isus au cântat: Păharul botezului. Am luat banii şi am plecat. Nimic mai
— Mărire întru cei de sus Din păhar va boteza, veţi fi vădut de sigur, că la clubul nostru natural, decât o asemenea însărcinare.
Acum ne-a venit Isus, Din scaun va judeca. nu mă apropii nicl-odată de masa de joc. Suma de 20.000 de ruble se aflaîntr’o
Isus fiul cel ceresc, Gazda casei întreba: — Adevărat, răspunse doctorul Ver- lădiţă anume cumpărată pentru acest scop.
Fiul cel Dumnecjeesc, — Voi pe cine-ţi cununa? nulfi, privind cu atenţie pe tînărul conte, Era vorba, ca să petrec vr’o lună
Şi aduce ’n omenire — Feţi frumoşi şi tinerei care şedea în faţă pe terasa hotelului de de Ţie în sînul familiei mele, şi plin de
Pace şi bună ’nvoire Se ve fie drag de ei, Englitera la Monte-Carlo. bucurie plecai spre câmpiile Alexaudrowskăl
De-acum pănă ’n vecie. Şi cu fete frumuşele Căpitanul rus Barouin avea o fisio- acâstă localitate în care sunt dese vâna-
Christose mărire Ţie. Se ve fie drag de ele. nomie, pe care se vedeau urmele acelei me- torile.