Page 31 - 1901-12

Nr. 272—1901. G-AZETA TRANSiL.VAiNUGiL Fagma a.

aoeştia vor conţinea a-şî împlini datoria dus cu toţii la biserică. Eşind dela biserică poliţe au scăcjut. Ar fi motive deci a crede ă om de omenie şi vrednic de încredere etc.
spre binele comitatului. Ambele vorbiri au şi mergând spre casa comitatului, âtă că oă piaţa s’a îmbunătăţit. Ou t6te acestea Comerciantul din Berlin i-a trimis atunci
fost aplaudate. de sub o pbrtă sare Toth înaintea lui Po­ în Noemvrie în unele ramuri de comeroiu lui Kohn un avans de 600 mărci şi au
Aprâpe la 6rele 12 d-1 fişpau închise gâny, care tocmai trecea pe acolo, îl scuipă & stagnat circulaţia, unele branşe indus­ hotărît să se întelnâscă cu fiitorea miresă
şedinţa, dorind tuturor sărbători ferioite. pe Pogâny în faţă şi vrâ să-i vîre ţigara triale au rămas fără oăutare, aşa că este te­ la Oarlsbad. — Kohn s’a dus la locul îu-
aprinsă în ochi. Pogâny ce era să facă ? mere, că capacitatea de cumpărare a con- telnirei, luând cu siue pe o damă dela or-
S’a pus şi el la apărare şi i-a tras lui Toth sumenţilor e tot slabă şi relaţiile de câştig feu. Comeroiantul, când a vă4ut’o a şi cu­
SOIRILE DILEI. uisce palme şi nisce pumni, pănă l’a lăsat au rămas tot rele. noscut, că nu e luoru curat, a venit deci

— 8 (21) Decemvrie. lat. Ajungând la casa comitatului Pogâny Scumpirea cărţilor poştale. Minis­ la Budapesta, unde a descoperit apucătura
fu primit cu aplause şi fu ales unanim, âr lui Kohn-Kemâny şi l’a dat pe mâna po­
Haine la copii seracî. Epitropia bi- trul de comeroiu, Hegedîis Sândor, a dat un
Toth a rămas fără deregătorie şi a mâncat liţiei, care îi va da desigur răsplata cu­
serioei Sf. Nicolae din Scheiă împreună ou ordin, în urma căruia începând cu cjiua de
pe deasupra şi o bătaie straşnică. venită.
14
„Reuniunea femeilor române din Braşov 11 Ianuarie preţul oărţilor poştale interne
vor împărţi- şi anul acesta haine la copiii Epilog la demonstraţiile studenţi­ se uroă dela 4 bani la 5 bani, âr manda­ O scenă îngrozitore s’a petrecut ca­
săraci. Festivitatea distribuirei va avă loo lor ruteni din Lemberg. Cetim în „Deş­ tele poştale atât interne, cât şi esterne vor lele acestea pe linia ferată Mezo Laborcz-
11
mâne, Duminecă, la 6rele 2Y p. m. în teptarea din CernăoţI: Onnosoute sunt de­ costa dela aceeaşi dată în loc de un ban Homonna. Ajutorul de primar Havai ducea
2
sale oea maro a gimuasiului român din lo­ monstraţiile studenţilor ruteni dela univer­ doi bani. la Sătmar pe Hobek Crişan, care înebu-
calitate. sitatea din Lemberg pentru obţinerea unei nise. Havai s’a aşedat ou nebunul şi ou un
Recensemcntul poporului în Sta-
Concert în Abrud. Un amic al fâiei universităţi rutene. Forurile aoademioe au tele-Unite. Pilele trecute s’a publioat re- fiu al nebunului îutr’un compartiment de
nâstre, care a fost cjilele acestea în Adrud, purces la cercetări disciplinare. Efectul sultatu). numărării pop oraţiei din Statele- ol. IIT. Pe drum l’au apuoat pe Crişan fu­
acestora a foet, că toţi studenţii ruteni au
ne aduce de-acolo vestea, că în localul şc6- Unite americane; numărul total e de 73 riile, aşa că au trebuit să-l lege ou o frân­
lei „Reuniunea femeilor române din Abrud părăsit demonstrativ universitatea sprea-se milione 303 mii 387 de suflete. Iutere- ghie. După oe i’au legat, oei doi însoţitori
şi jur (preşedintă d-na A. Fiiip), s’a dat înscrie la alte universităţi. Cincî-cţeci-şi-opt sant este, oă pe oând în alto părţi de s’au pus să mănânce. De-odată însă nebu­
u
în sâra dilei de 18 Decemvrie o serată mu- studenţi ruteni din Galiţia au cerut filele regulă femeile sunt majoritate, în Statele nul, ou o putere supra-omenâsoă, rupe legă­
sicală-declamatorică, oare a reuşit peste t,6te trecute înscrierea la universitatea din Cer­ Unite sunt în mare minoritate. Cu 1 milion turile, sare la ajutorul de primar, îl apuoă
aşteptările. Piesele de oant le-au esecutat năuţi. Au fost însă respinşi de senatul aca- 800.000 sunt mai mulţi bărbaţi, decât femei; de gât, ou un picior împinge uşa şi sare
elevele şcălei reuuiunei, fiind instruite de demio, fii.nd-că terminul de înscriere e deja adecă la 512 bărbaţi vin 488 femei. din tren. Amândoi au căcjut sub r6te şi au
d-rele învăţătâre sub conducerea d-nei Elvira de mult, treont. Nu înţelegem pentru-ee au fost sdrobiţl bucăţi. Trenul a fost oprit pe
L. Pop, oare le-a şi acompaniat la pian. Au veuit la universitatea nâstră, oând doră la Nenorocire în pivniţă. La locuito­ loc şi s’a pornit cercetarea, ca să se afle
fost de tot şâse bucăţi de oant şi şâpte de- Praga şi Cracovia li-s’au promis tâte înles­ rul din Vadkert Iauezer Iosif s’au presen- cine este vinovat?
olamaţiunl. S’an declamat anume : 1) „Groza“ nirile. La numitele universităţi semestrele tat 4'lel® acestea doi cârciumarl din Tere-
poesie de V. Alexandri declamată ae Ma­ durâză pănă în primăvară şi aoolo nu s’ar siopol să cumpere vinuri. Iauezer i-a dus
riana Ratzkovi, 2) „Nemulţumitorului i-se opune dificultăţi înscrierilor. în pivniţă şi dupâ-ce au gustat din diferi­ Conferinţă în Cluşiu.
11
ia darul poesie de P. Dulf, declamată de tele calităţi, fie-care şî-a ales câte un bu-
Majoritatea actuală din dieta Bu­ Clusm, 20 Decemvrie 1901.
Elena Gligor, 3) „El-Zorab“ poesie de G. toiu de câte 5 hectolitri. Un butoiu l’au şi
covinei. N. Fr. Presse* publică o cores­ „Mergeţi şi învăţaţi popârele , a cjis
11
n
Ooşbuo declamată de Sofia. Puşcariu, 4) soo8 imediat pe trepte în sus, când să-l
pondenţă din CernăţI, în care se spune: Mântuitorul oătră apostolii săi, cari aveau,
„Limba mea" poesie de Stăjerel, declamată «câtă însă pe al doilea, butoiul s’a rosto­
„După terminarea sesiunei parlamentare se să ducă în lungul şi ’n latul lumii învăţă­
11
de Ana letter, 5) „Sergentul poesie de golit înapoi şi a sdrobit pe vierul Kosâr
vor ţitiâ în Cernăuţi conferenţe între şefii turile creştine. Şi s’au dus apostolii şi ou
V. Alexandri declamată cu mult succes de Andrâs şi înoă pe un om ou numele Veg
partidelor majorităţii. Majoritatea dietală multă trudă şi ostenâlă au răspândit prin
elevul de 6 ani Mircea Pop, 6) „Nerodul şi Mikloa. Nenorociţii omeni au murit pe loc.
de păuă acum se compuuea din Germani, cuvântul lor sămânţa binefăoătore. Pe-atuncI
negustorul" de A. Pan, deol&mată do Cor­
Armeno-PolonI şi Ruteni. Fiind-că însă în Jupanul Kohn şi-a schimbat numele însă lumea era mioă, âr vaporul, trenul şi
nelia Teleguţ şi 7) „Legenda Râudunioei“
ultima sesiune dietală s’au ivit oonfiiote în­ în KemeDy şi a deschis în Budapesta un telegraful nu erau, tiparul de-asemenea nu.
de Alexandri, declamată fârte b i n e d e l u l i a
:
tre Ruteni şi Germani şi diferenţele, cari biurou de informaţii sub firma Ktmţny & Atunci aprâpe totul se făcea prin gra u viu.
Oprişa. După serată, publicul s’a adunat
priviau cestiunea şcâlelor germane au pro- Comp. Iu odaia din dos avea biuroul de Astăcjl. ... suntem departe! Pe lângă
la un oiaiii în localul casinei române, unde
vooat controverse vehemente tn pressa par­ mijlocire de căsătorii. Multe potlogării a tâte mijlâoele însă, cari răspândesc uimitor
a petrecut împreună pănfi târdiu. Aici s’au
tidelor, se va discuta acum cestiunea, dâcă făcut jidanul cu mijlooirea de căsătorii de iute lumina chiar şi în cel mai negru
ridicat mai multe toasturi, aşa Dr. Laur.
coaliţia numită m&i p6te esista. Nu este es- şi mulţi 6menl a tras pe sforă. Cei mai întuneric, a rămas şi acj* l* un l°o de frunte
Pop pentru artă, M. Oirlea pentru preşe­
olus, că în faţa apropierii recente a Româ­ mulţi l’au lăsat în plata Domuului, remănând graiul viu. Profesorul oonvinge pe ascultători
dinta Reuniunei şi pentru preşed. casiuei
nilor cătră G'-rmanl, va urma o nouă for­ mai bine păgubaşi de cheltuielile făcute în mai uşor de pe catedră, decât prin scrieri,
Dr. L. Pop, şi altele. — Amioul nostru a
maţie a majorităţii. 11 speranţa, că prin mijlocirealui „Kemâay" vor âr conferenţiarul e mai bine înţeles, decât
rămas forte încântat de armonia, o» a re­
ajunge la mirâsâ cu zestre mare,—decât să scriitorul.
marcat o între fruntaşii din Abrud. Tramvaiul între Braşov şi Săcele
se facă de ruşine înaintea tribunalelor. Iu Pe la noi însă sunt atât de rare conferin­
va circula în dina de 24 Decemvrie aşa,
Alegere cu scandal. Dincolo de Du­ timpul din urmă însă i-s’a înfundat lui Ke- ţele românesol, âr „mai ales în Cluşifi ar fi
că ultima cursă spre Săoele se va face la
11
năre în partea dinspre Apus a Ungariei se meny. Ei cum ? Aşa că a recomandat unui atât de potrivite , Îmi 4iceam adeseori, vă-
6rele 6.06 sâra, âr în oraş oiroulaţia va în-
întinde comitatul Moşon, cu capitala M.- comerciant din Berlin ca mirâsă pe „fiioa 4end, cum alţii se foloseso aoi de aoâstă
oeta la ârele 8. Disposiţia acâsta a admi­
11
Ovâr (Ung. Altenburg), unde se află şi o naturală (nelegitimă) a contelui Szapâry. armă a culturii.
nistraţiei liniei locale Braşov-Săcele, pe cât
renumită academie agronomică, pilele aces­ despre care cjicea, că are zestre 100.000 fi. Şi âtâ am ajuns şi fericirea, ca să pot
este de lăudabilă, ca fiind în interesul pu­
tea s’au făcut şi acolo alegerile comitatense. — Comerciantului s’a reoomandat pe siue asculta o conferinţă românâsoă aiol, unde
blicului, pe atât ar fi de dorit să se repete
11
Tote ar fi mers bine, căci nu era, de cât în scris sub numele de Kohn îşi dor. „Bine , ochiul şi urechea oelui atent nu prea vede
şi în ajunul Crăciunului românesc, dat fiind
câte un candidat pentru fie-care post. Nu­ a cjis comerciantul „dâr la oine m’aş pută şi aude lucruri românesci, âr multe dintre
oă populaţia din Săcele în mare pare este
mai pentru postul de vice-şpan erau trei eu adresa în Budapesta, ca să sciu cine cele românesci, 4’ ' ) nu ne serveso spre
0e se
rotnânâscă.
u
anume: Pogâny Iozsef, vice-şpanul depănă eşti D-ta? — „Poftim la firma Ktm&ny & prea mare laudă. Dâr las, oă „tot începu­
1
acuma, Toth Imre, care fusese înainte cu Starea economică în România. Con­ Comp.' Comerciantul întrâbă la firma Ke- tul e greu". Să revin !
6 ani, şi un al treilea cu numele Kuliszeky sulatul austro-nngar din Bucuresol, în ra­ mâny, dâcă Kohu e om de trâbă, vrednic Un bărbat zelos, c’nn frumos trecut
Erno. Candidatul oficial era Toth, aşa că portul său pe luna Noemvrie sorie : Situa­ de încredere? Kemâuy (care era tot Kohn) şi ou o mulţime de ani plini de munoă
reuşita lui era sigură, dâca nu făcea prostia, ţia vistieriei statului e favorabilă, incassă- firesce că n’a putut să spună despre sine rodnioă, nu se simte bine a sta în nelu-
pe care a fâout-o. înainte de alegere s’au rile vamale s’au îndreptat şi protestările de însuşi, decât oele mai frumâse lucruri, că crare, după-oe şi-a asigurat 4il l bătrâ-
0 0
Sosind la staţia Clerp, părăsii trenul să merg la culcare. De-odată veselul meu ment raţiunea mă părăsi cu totul. Am jucat — Ia prietine, âtă banii. Vartilof e
şi fui silit a-ml continua călătoria cu troica, companion îmi 4i : am jucat, am jucat cu turbare, cu exaltare, un pungaş. V’a furat necontenit. Eu îl
SQ
împreună cu doi tovarăşi de ocasie, cari — Bah! ce, vă e somn? Suntem atât cu furie. Şi să nu mal lungesc vorba, am pândeam.
mergeau, ca şi mine, la Alexandrowska. de bine aici. Eu vă propun să punem puţin perdut pănă la un ban cele douăzeci de — Dâr cine sunteţi, binefăcătorul meu ?
Unul diutr’ânşii nu-mi era necunoscut, căci rom în ceaiîi şi sâ facem o partidă. Ast-fel mii de ruble. îi 4isei surprins, elătinându-mă pe piciâre
îl întâlnisem deja într’o casă în Cracovia. avem să omorîm minunat de bine timpul. Atunci partnerul meu dise cu răcâlă, de emoţiune. Şi mă încercam a’i săruta pi-
Spunea că e inspector general al unei mari Ideia-ml păru bună şi răspunsei: — Ou cu naivitate : ciârele.
societăţi de asigurare din Moscva. plăcere. — Ajunge pentru astă-sâră. Să mer­ — Sunt Baruţkin, directorul poliţiei
Cât privesce pe celălalt, figura sa rece Cel de al treilea comesean, persâna gem să ne culcăm. Şi se îndrepta spre una din Moscova, îmi răspunse pur şi simplu.
şi seriâsă, privirea sa aspră şi tăiâsă, care aceea cu fisionomia severă, scâse din gea­ din micile camere ce ne fuseseră puse la Apoi adaogâ, arătând camera în care se
părea a cerceta cugetul âmenilor, nu atră­ mantanul său o carte, şi aşa cum şedea disposiţie. afla pungaşul:
geau câtuşi de puţin simpatia. De alt-min- tolănit acolo lângă foc nu părea a da nici Eu nimicit, mă retrăsei de asemenea — Cunosc familia acestui nenorocit.
terl, nu prea era vorbitor. Astfel că con­ o atenţie jocului ce începu cu furie între în camera mea şi aruncându-mă în pat, în­ Mâne se înrolâză în armată ca soldat sim­
vorbirea era esclusiv între inspector şi mine. noi amândoi. cepui a plânge cu amărăciune. plu. Dăcă n’ar fi fost asta, l’aşl fi predat
V Mă trezisem de tot. Şi eram neno­ justiţiei. Dâr d-vostră, copilul meu, adăogă
* $ $
* * rocit, oh, nespus de nenenorocit! Eram cu o expresie de înaltă seriositate, aveţi
Jucam ecartâ. La început norocul mă
Iârna din 1895 a fost forte aspră în favoria şi spre marea-mi bucurie câştigasem ruinat, desonorat, perdusem banii regimen­ să-mi juraţi pe ce iubiţi mai mult în lume,
Rusia meridională şi mai ales în Ucrania. inspectorului vr’o sută de ruble. Dâr acesta tului, şi eram sărac. Nu puteam să-i pun pe memoria mamei d-vostră, pe fericirea
Rare-orI câ4use atâta zăpadă ca în acel an. rî4end şi vesel, nu înceta de a-ml turna la loc. surorii d-vostră, că nu o să mai jucaţi nici
Drumurile erau astupate de straturi dese. rom în ceaiu în tot timpul jocului. Averea mea era ruinată. Asemenea şi a odată, nici odată!
Cu tote silinţele cailor şi ale vizitiului Apoi veni un moment, când cu ochii unchiului meu. Şi... am jurat.
*
înăintam încet, forte încet. Sosirăm în sfâr­ turburi înţelesei că norooul m’a părăsit. Am * % *
şit la o staţie unde se schimbau caii. Dâr voit atunci să recâştig ceea-ce pierdusem. în acel moment uşa camerei se des­ Ml-am ţinut cuvântul, şi acest fir de
se înoptase şi deci ne hotărîrăm a între­ Dăr nenorocul continua a mă urmări. Am chise şi companionul meu cel tăcut se apro­ păr alb, care s’a albit în acea sâră şi pe
rupe călătoria şi a petrece nâptea acolo. perdut tot cât aveam, rămânând fără nici pie de patul meu, cu figura luminată de care îl vă4 în tote 4ilele în oglindă, e acolo
Mâncarăm şi băurăm în abondenţă. un ban. Atunci — cum să vă spun ? — un zîmbet, de o bunătate şi bună-voinţă spre a’mi reaminti repe4iciunea căderei mele
Gerul ne deschisese pofta. Apoi, ne mai avusei ideia nenorocită de a usa de banii estra-ordinară. Imî întinse un pachet de şi momentul mântuirei.
având ce să ne mai spunem, mă ridicai ca ce-mi fuseseră încredinţaţi şi din acel mo­ bilete de bancă. („Cronica )
11