Page 32 - 1901-12
P. 32
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 272.—J 901-
neţii, ci — adevărat prefe3or — lucrâză şi apoi: „Der psyohische Moment in der Meţianu, a binevoit a esmite pe P. O. D-n Frumos împodobea sf. biserică şi un
44
mai departe şi învaţă şi pe alţii. E d-1 Sprachlaut-verănderung (publicată de oă protopresbiter tractual Ioan Petric, care în policandru nou cu 6 făclii, care după cum
profesor pensionat I. Pop-Florantin, care tră academia de soiiuţe din Viena); „în diua susnumită a şi îndeplinit cu sfinţenia sunt informat a fost cumpărat şi dăruit de
cu adevărată dragoste ni-s’a oferit a ţinâ tregirea educaţiunii“ ; „Fundament de filo- actul sfinţirei, asistat fiind de parochil Ioan bătrânul şi evlaviosul fost epitrop Nistor
14
un ciclu da conferinţe, în cari ne va face sofie“; „Estetioa generală , premiată; „Es Gavrileseu şi Ioan Schiopu din Ţinţarl. O Podar cu harnica-i soţie.
şi pe noi cunoscuţi ou multe oestiuul filo tetioa specială , premiată; „Reforma me mare bucuriă, mângăere şi mulţămire su-
44
Servâseă de pildă şi altor Români
4
sofica şi de estetică. todului (sporadist) ; „Psihologia *; „Lo fletâscă să observa pe faţa fie-cărui creştin,
44
CrisbăşenI cărora le dic : Urmaţi cele bune
44
Că ofertul spiritual al d-sale a fost gica ; „Etioa ; „Reforma metâdelor şi căci înălţătore de suflet erau rugăciunile
44
înainte !
44
primit cu însufleţire generală, ni-o dove- teoria consecutismului universal ; „Prinoi- rostite de încărunţitul protobresbiter şi de Unul din cei de faţă.
desce prima oonferinţă, ţinută în 15 n. 1. o. piul descoperirilor şi al invenţiunilor; frum preoţii fungânţi.
în casina română, la care atât inteligenţa seţa liniară şi frumseţa omenâsoă . După sfinţirea apei s’a stropit întrâga
44
română de aici, cât şi tinerimea universi Tâte operele filosofioe şi pedagogice biserică cu apă sfinţită, făcendu-se stările
tară, s’a presentat atât de frumos. şi le-a lucrat după noul metod al dânsului, şi cetindu-se rugăciunile prescrise după ti Dîn Bistriţă.
Titlul oonferinţei a fost: „Arfa feri oouseoutismul. pic, apoi s’a continuat serviciul cu sf. li — 12 Decemvrie 1901.
cirii . „Da, veţi reflecta, par’ oă nu soie A redactat „Foia familiei^(1876—77, turghie celebrată de d-1 protopresbiter şi Onorată Redacţiune! Ou bucurie trebue
44
fie-cine, cum s’ar pută ferici, numai să aibă ! Iaşi) a colaborat la vre-o 20 de foi româ- preoţii susnumiţl. Răspunsurile liturgice au
44
Par’ că nu alârgă totă lumea după fericire nescl şi puţin la „Kikeriki din Viena — fost cântate de învăţătorul dir. Petru Dan- să recunoscem, că noi Românii din Bistriţă
şi totuşi se plâng toţi de nefericire ! Ce ou tot felul de lucrări. Din raporturi ofi- ciu, asistat de bunul cântăreţ Ioan Gavrilă, cam de 15—20 ani înedee am înaintat fru
muşel atât pe terenul economic, cât şi pe
nou ne-ar mai pută cine va spune ?“ oiale date de cfttră Direcţia generală a te ambii din Ţinţarl, precum şi de cântăreţii cel cultural. Nu mai departe, decât 30—40
Mult nou într’adevăr nu ni-a spus d l legrafelor şi poştelor din BucurescI, şi de locali.
conferenţiar ; ni-a spus însă, în limbagiul cătră ingineri din asemenea direcţiuni din La finea sf. liturghii, d-1 protopresbi ani înainte de acâsta bietul Român bistri-
ţan, pe lângă totă bunăvoinţa şi chiar dâcă
său uşor şi oaptivant din România, lucruri, Budapesta şi Viena — s’a recunoscut, că a ter a ţinut o cuvântare ocasională forte po era în stare cât de bunicică, nu-şi putea
44
pe cari noi le sciam şi simţiam, dâr nn ne inventat „Teletipia , adeoă telegrafarea a trivită, dând parochienilor multe sfaturi în cumpăra pământ la hotar, nici edifica casă
puteam da sâma de ele, nu le puteam de orl-oe figuri, fără maşini de specie nouă. ţelepte, îndemnându-i a ţine, iubi şi înfrum- în interiorul oraşului, pentru-că Saşii conlo
fini. Şi ne miram, oând îl audiam vorbind, De present lucrâză la un op filosofic seţa şi mai departe în mod demn Sionul cuitori nu numai că ne făceau cea mai
oum de noi n’am fi putut spune aşa ceva? general „Dicţionarul filosofic , în spiritul înoit. mare concurenţă în tote afacerile nostre,
44
— Laotură îndelungată, ounosoinţe vaste soiinţelor şi metâdelor moderne. După finirea predicâi şi a întregului dâr de multe-orl ne împiedecau şi prin lege,
şi studiarea adâncă şi seriâsă a sufletului * serviciu, s’a stropit cu apă sfinţită fie-care şi ne puneau tot felul de beţe în rote numai
omenesc, âtă impresia ca mi-a fâcut’o in D-1 Florantin e încă în putere şi pe credincios. să nu ajungem proprietari de case în centru
teresanta şi prea frumâsa oonferinţă. Am deplin sănătos. Dumnecjeu să-i dâe sănă
Bună impresiune a făcut presenţa şi proprietari de pământ pe hotarul ora
şi ascultat’o on atenţiune şi cu plăcere, âr tate, oa să-şi pâtă isprăvi opul început şi
multor ospeţl străini, din comunele diu jur, şului.
la fine am răsplătit ostenâla d-lui Plorantin încă multe altele!!
der mai ales presenţa în număr forte mare Mulţămită cerului, timpurile s’au schim
cu meritate aplause. Philologul.
a conlocuitorilor unguri, în frunte cu preo bat şi au adus cu sine, că Românii din
Cred, oă nu vor socoti a fi fost za
tul şi rectorul evangelic şi primăria comu Bistriţă astădl sunt stăpâni pe o bunicică
darnică venirea pănă la casina română nici nală din loc, cari au asistat la întregul ser parte de hotar şi sunt proprietari de case
ştim. dame, cari au binevoit a participa şi 0 faptă, generdsă.
viciu, şi cari încă au rămas pătrunşi de cu etage până şi în cel mai frumos loc din
între cari mi-am notat pe următorele Am primit dela d-1 Nicolae Mocanu frumseţea serviciilor din biserica nâstră.
dâmne: Dr. Gerasim, Aug. Giurgiu, Dr. următorea scrisore: centrul oraşului, dispun de o biserică dintre
cele mai frumose cumpărată cu 80,000 co
Morariu şi L. Pop, şi d-re : Virginia Gali, „Stimatei Domne presidentă a Reu După serviciul divin, preoţii şi cântă
Valeria si Lucia Isacu, Leniţa Pandrea, niunii femeilor române pentru ajutorarea reţii fungenţl cu inteligenţa maghiară sus rone, care le aduce 8000 corâne venit
Veturia Podoba, Valeria Roşescu şi Viorica veduvelor sărace din Braşov şi Sâcele. numită, cu comitetul parochial şi mulţi anual, dispun de şcolă cu 2 învăţători bine
Bohăţel. „Relativ la darul de 30 cor., ce soţia fruntaşi din loc, apoi cu unii din ospeţl aranjată, sunt constituiţi într’o reuniune de
între cari în trâcăt amintesc pe d-nii: Me înmormântare ou 600 membrii, au o reu
Ciclul de oonferinţe, ce şl-a propus mea Elena Mocan a promis a da în fie
dicul cercual Dr. Sbârcea, Ylădărean din niune de meseriaşi români cu statute întă
a-le ţină d-1 Pop Plorantin, e următorul: care an spre a se impărţi de On. Comitet,
Feldiâră, măestrul Ioan Leucă din Rotbav, rite, şi dispun de o reuniune de cântări tot
Reforma metâdelor şi teoria oonseoutismu- subsemnatul îşi permite a oomunioa, că do-
apoi câteva dame alese din loc — ne-am cu statute întărite; au bancă românâscă
lui universal ; Omul şi universul ; Psicho- resce a schimba acesta din incidentul dilei
întrunit la o masă comună în casa epitro- „Bistriţana etc.
44
logia limbei; Fiinţa artelor ; Poesia şi li de sf. Nicolae, urcând suma la 40 oor. on
pului Vasile Duţia. Ou acâstă ocasiune — Ou tote acestea însă nu ne eăte
:
teratura ; Frumseţa lineară şi frumseţa menirea de a-se da de ;On. Comitet la 4
după datina veche strămoşâscă de a închina ertat nici a cugeta măcar, că am fi făcut
omenâsoă; Psichologia umoristioei, eto. văduve, dintre cele mai demne, şi anume
— s’au rostit mai multe toaste. Mai întâiîi destul şi acuma ne putem odihni pe lauri,
* la două văduve din Braşov şi la două din a toastat d-1 protopresbiter în sănătatea şi — pentru-că dâcă voim să ţinem paşi cu
Săeele. Aoâstă sumă o voih depune, pe cât
Din acest iucident, dâr mai ales de îndelungata viâţă a Excelenţei Sale preabu- cursul lumei de astăcjl, apoi într’adevăr avem
timp îmi vor permite mijlooele, în fie-care
âre-oe d-1 I. Pop — Florantin nu prâ e nului nostru archiepiscop şi metropolit Ioan încă forte mult de făcut, în prima linie avem
an înainte de sf. Nicolae cu câte-va
ounoscut în Ardâl, aflu de lipsă a oomuuioa Meţianu, la care cu toţii au intonat „Să de-regulat cestiunile bisericesc! şi şcolare,
la d-na cassieră a Reuniunii . 44
44
câte-va date biografioe despre d sa. Notez, trăiască întru mulţi ani , âr comitetul pa apoi referinţele sociale şi legăturile dintre
oă dalele indicate, mi-au fost împărtăşite, Braşov, 6 Decemvrie 1901. rochial în numele tuturor parochienilor au tote trei clasele sociale române, care cu re
la rugarea espresă a mea, de oătră d-1 Cu deosebită stimă trimes o telegramă de mulţămire, alipire şi gret trebue să spun, lasă mult de dorit.
Florantin însu-şl, ba mi-au fost dooumen- N. Mocan devotament înaltului lor cap bisericesc. In 24 Noemvrie a. c. din partea reu-
tate chiar ou acte originale. Sunt deG cu Ne-am permis a publica sorisârea Apoi a toastat părintele Gavrileseu niunei meseriaşilor români s’a dat produc-
atât mai autentice. acâsta, căci merită a-se soi cum în o fa pentru bine-meritatul veteran -şef tractual ţiunea teatrală „Lipitorile < a'elor dramă în
u
v
S’a născut în 1843 (8 Aug.) în co milie românâscă bărbatul cu soţia sa se Ioan Petric. Dintre celelalte toaste mai 3 acte şi 2 tablouri de Vasile Alexandri.
muna Poptelec, comit. Solnoc - Dobeca. întrec în fapte bune şi milostive. amintesc pe al părintelui Schiopu pentru Deşi era vorba de o producţiune românâscă,
Tatăl său, Vasile Pop, a fost cantor Fapta caracteriseză. comitetul parochial, âspeţii şi binefăcătorii care s’a dat sub conducerea a 2 fruntaşi
la biserica din Popteleo. Şoolile primare şi Noi esprimăm familiei Mocan din loc bisericei din localitate; a toastat apoi preotul români, doctori în drept, şi cu tote că
44
secundare le-a absolvat la „PiariştI în cea mai viuă mulţămită. evangelic Rozsondai vorbind pentru bună din partea diletanţilor rolurile au fost peste
CluşiG (1851 —1868); âr studiile universi Braşov, 8 Decemvrie 1901. starea şi prosperarea bis. române ortodoxe aşteptare de bine jucate, totuşi la acâstă
tare la facultatea filosofică a universităţii şi dorind parochiei văduvite cât mai curând producţiune teatrală dintre inteligenţii frun
Pentru comitetul Reuniunii
din Viena (1863—68) cu stipendiu Ramon- un vrednic mire, la care spre bucuria şi taşi numai forte puţini, âr dintre ţărani
ţian. A studiat puţin şi în Paris. După ab- Balâşa Blebea Dr. 1. Blaga mulţămirea tuturor, der mai ales a paro care materialicesce sunt mai toţi destul de
solvarea studiilor superiore a fost denumit presidentă secretar. chienilor, d-1 şef tractual prefige şi ordo- bine situaţi, nimenea n’a participat.
profesor suplinitor la catedra de filosofie a nâză peste 15 dile alegerea. Ati vorbit apoi Presupuuând, că acâstă producţiune
liceului din Botoşani, apoi, făcând esame- rectorul Szabo pentru buna înţelegere între
;
Sfinţirea bisericei din Crisbav. teatrală a fost dată la începutul postului,
nul legal la univ. din Iaşi, a fost denumit cele două confesiuni conlocuitore greco- când ţărănimea nostră a avut mai multe
la 1868 (1 Martie) prof. titular de filosofie — Decemvrie 1901. orientalî şi evangelico-luteranî şi apoi pen petreceri şi ospeţe şi de aici lipsa de os
la liceul din Bârlad; âr în 1870 a fost per Duminecă în 24 Noemvre s’a sfinţit tru harnicul măestru Ioan Leucă, apoi în peţl, la 8 Decemvrie s’a dat piesa şi a
mutat în aceeaşi caii! ate la lioeul din Iaşi, biserica română gr. or. din Orisbav, pro- văţătorul diriginte Petru Danciu din Ţin doua-oră, numai ca să potă participa şi ţă
unde a împlinit serviciul de 30 de ani ne topresbiteratul Braşovului, carea prin trăs ţarl pentru sexul frumos, apreciind religio- ranii, cu preţuri de intrare forte reduse,
întrerupţi şi la 1 April’e 1899 a trecut la netul din 22 Iulie a. c. fusese descoperit^ sitatea femeii, âr în fine d-1 protopresbiter durere însă că rătăcirea de a doua a fost
1 închinând pentru găzdoia casei pentru vred
cererea proprie, în pensiune. Alte servicii, şi crepată aprâpe total. în urma acestei cu mult mai tristă ca cea dintâi, pentru-că
ce le-a făout în mod adiţional: La 1879— catastrofe comitetul şi sinodul parochial, la nica soţie a epitropului Vasile Duţia, care şi dela acâstă bine reuşită producţiune au
81 a fost directorul liceului din Iaşi; a stăruinţa administratorului parochial, a de aşa de bine a sciut primi şi ospăta pe cei lipsit atât ţăranii, cât şi grosul fruntaşilor
predat gratuit Estetioa la şcâla de Belle- cis repararea celor stricate, precum şi re de faţă — s’a ridicat masa şi ne-am de cu carte, ceea-ce e un semn fârte trist
Arte din Iaşi; a predat limba germană la novarea întregului edificiu. Pentru îndepli părtat fie-care ducând cele mai bune im- pentru viaţa nostră socială şi pentru un
şoola comercială, la oea militară şi ’n li nirea acestora, administratorul parochial presiunî de mulţămire şi mângăere. popăr de peste 3000 suflete cu o mulţime
ceu; a suplinit un timp catedra de filosofie în înţelegere cu comitetul a însărcinat pe în fine nu pot destul de a apreţia şi de omeni învăţaţi în frunte.
la universitatea din Iaşi. A ţinut mai măiestrul diplomat Ioan Leucă din Rod- lăuda talentul şi priceperea harnicului măes Fiind-că aceste întâmplări sunt forte
multe conferenţe publice (Iaşi, Vaslui, Foc bav, cu pregătirea unui preliminar de spese tru întreprinzător Ioan Leucă din Rotbav, bătătore la ochi şi numai în detrimentul
şani şi Viena).
pentru repararea şi renovarea întregului care a sciut renova sf. biserică veche şi întreg poporului român din Bistriţă, con
A publioat: „Decebal novelă isto edificiu. Escriindu-se licitaţiunea, a fost în stricată, încât acum apare ca şi una cu ducătorii poporului român, şi cu deosebire
44
u
r i c ă ; „Romeo , novelă; „Tinereţa lui Şte- credinţat cu întrega reparare şi renovare totul nouă, ooperind turnul în loc de ţiglă domnul protopop Gerasim Domide, sunt ru
fan-oel-Mare“, novelă; „Horea , roman is a sf. biserici antreprenorul şi vrednicul cu tinichea, şi provăcjend turnul cu para- gaţi şi pe acâstă cale a lua tote măsurile
tt
44
toric; „Avram Iancu , roman istoric; măestru susnumit, care s’a şi achitat des fulger, apoi scocuri pentru apă de ploie necesare, pentru îmbunătăţirea relaţiunilor
„Anecdote ; „Aritmetica pe ol. I“, apro tul de conscienţios şi spre mulţămirea ge jur împrejurul bisericei şi în fine zugrăvind sâu referinţelor sociale, pănă când încă nu
44
bată şi premiată; „Metode nouă p. desemn nerală de angajamentul luat asupra-şî. atât pe dinafară, cât mai ales înlăuntru e prea târdiu.
liniar , aprobată şi premiată; „Abcdar p. Fiind repararea finită şi biserica re destul de mnlţămitor întrâga biserică. Nu-1 Dinpădure.
w
U
u
I , aprob, şi prem.; „Aritmetica p. el. IV novată fundamental, Excelenţa Sa prea bu putem din destul recomanda tuturor Ro
aprob, şi prem.; „Abodar p. I , aprob; nul nostru archiepiscop şi metropolit Ioan mânilor.
w
