Page 33 - 1901-12

Nr. 272.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagma 6.

Adunare de învăţători. După închiderea adunărei ne-am adu­ vendarea esemplarelor, ce le mai avem din HIG-IEIsTA.
nat toţi la masa ospitală a lui D. Ardelean, primul anuar. In acest scop am redus pre­
ţul anuarului nostru la 1 coronă şi ne luăm
Din ţera Oaşului, 5 Dec. 1901. unde s’an ţinut mai multe toaste în de­
voe a ne ruga cu totă căldura de omenii
Onorate D-h Redactor! La 30 Noem- cursul prâncjului. După cari pe deplin mul­ noştrii de bine, să binevoiască a procura Sânge curat, — nervi târî.
vrie 1901 s’a ţinut o adunare estra-ordinară ţumiţi cu inimă plină de dor a ne vedea anuarul nostru şi astfel a ne face posibilă Fie-care din mişcările nbstre
a învăţătorilor gr. cat. în comuna Negresei. la adunarea de primăvara ne-am dus la scoterea anuarului II. aternă dela funcţiunea normală a
Deşi nu au fost multe obiecte de pertractat, ale nostre. Eu din parte-mi doresc ca tî- Sibiiu, 26 Novembre 1901. creerului şi firesce şi dela funcţiu­
totuşi pentru importanţa lor merită a fi năra Reuniune să progreseze, să premârgă Comitetul „Reuniunei sodalilor români nea normală a sîrmelor de telefon,
w
cunoscute On. cetitori ai acestui diar, — cu esemplu şi bună înţelegere între fraţi şi din Sibiiu . ce se numesc nervi.
cu atât mai virtos, că din sînul acestei Reu­ colegi cum şi armonia ce s’a constatat la V- Tordâşanu, 1. Apolzan, Şe scie înse, că orî-ce organ
niuni învăţătoresci nici-odată nu s’a rapor­ acestă adunare să domnescă în tot-dâuna, president. notar. aternă în prima linie dela hrana, ce
tat mai detaliat despre căuşele şi mersul şi atunci Reuniunea nostră îşi va ajunge o primesce, cu alte cuvinte numai
ei; şi nici-odată nu s’a dat o iconă ade­ scopul ei. atâta timp p6te funcţiona normal,
P. T. 1. S C I R I U L T I M E .
vărată despre desvoltarea acestei reuniuni, cât timp i-se dau ştofele, de cari
.aşa că mulţi pote vor crede, că acest ţinut
BucurescT, 20 Decemvrie. Minis­ are trebuinţă seu: cât timp au sânge
romantic acestă poporaţiune, acest popor I® e t r e c e r I. trul de interne a depus pe biuroul curat.
român, doră l’au răpit valurile nemilose ale
Reuniunea femeilor române din Bran şi camerei nn proiect de lege pentru Orî-ce tulburare a jcirculaţiunei
■oceanului pe care înnotâ naţiunea nostră.
jur va da o petrecere împreunată ou tom­ reforma poliţiei rurale. Acest proiect seu a composiţiei sângelui, se re­
La adunare s’au presentat 9 membri bolă, Miercuri, în 26 Deo. v. 1901 (8 Ian. conţine un articol relativ la ţiganii marcă în tulburarea respectivelor
din 13, precum şi M. O. D. Iuliu Darabant
n. 1902) a 2-a efi de Crăciun, în sala hote­ vagaboncţî care articol c^ice, că toţî organe.
preşedinte şi protopop al tractului, O. D
lului „Buceoiă . începutul la orele 7 /, Ţiganii în cţiua promulgarei nouei Locul principal al curăţirei sân­
w
1
Athanasiu Demian preot în Negresei, pre­
săra. Preţul întrârei: de persona 1 cor., de leg! vor trebui se se stabilăscă in gelui şi al regulării circulaţiei sale
cum şi alţi poporeni ai acestei comune.
familie (3 persdne) 3 cordne. Suprasolviri comuna, în care întâmplarea îi va este partea inferioră a corpului (ab­
Adunarea s’a ţinut în şcola română
şi oferte mărinimâse se primeso ou mulţă- găsi. domenul). Aici se adună materiile
gr. cat. din localitate. Preşedintele prin o vor­
mită şi se vor ohita pe cale publică. In în ştomac, ele se mistuesc mai de­
bire salută pe membrii presenţl şi declară
pausă se va urma tombola. NECROLOG. 8ubsorişii cu inima în­ parte în maţe şi apoi trec în sânge,
adunarea de deschisă.
S’a cetit adresa învăţătorilor catolici Mai mulţi binevoitori ai bisericei Sf. Ar- frântă de durere auucţă, oă prea iubitul ca material pentru a înlocui mate­
din districtul „Pârkâny , prin care învită changell din TMungenl, vor arangia o pe- lor soţ, părinte, frate, unchii! văr şi afin riile perdute ale corpului. Tot aici
u
hote reuniunile învăţătoresci din ţâră, ca treoere ou joc, Duminecă, în 6 Ian. v. 1902. Dl*. Victor Marc advocat, după un morb se purifică şi sângele de t6te necu­
din incidentul revisiunei legei de pen­ (ţ)iua de Boboteză), în sala şcolei româue îndelungat, împărtăşit ca S. sacramente ale răţeniile.
muribunzilor în etate de 45 ani a vieţii şi Hrana nostră, orî-cât ar fi ea de
siune a învăţătorilor şi cu deosebire a can- din loc, la oare vă invita cu t6tă onbrea.
7 al fericitei sale căsătorii, în 17 Decemvrie bună şi curată, totuşi la mistuire se
tor-învăţătorilor, toţi să adreseze un me­ începutul la 6 6re săra. Preţul întrărei: de
morand cătră min. reg. de culte, cătră pre- persbnă 1 oor. de familie (3 pers.) 2 cor. n. 1901 şi-a dat nobilul său suflet în mâ- vor forma materii, cari fiind otrăvi-
nile Creatorului. Osămintele scumpului de­ ciose, vor trebui înlăturate.
sidentul camerei deputaţilor, cătră epis­ Venitul curat este destinat pentru augmen­
funct se vor astruca după ritul gr. cat. Joi
cop! şi cătră respectivul deputat dietal, tarea fondului bisericei ort. or. din Tăr- In prima linie avem reruncJiii,
în care să câră hotărît revisuirea legei de lungenî. în 19 a curent la 1 6ră p. m. în ciulite- cari trebue se îndepărteze din sânge
J riul gr. cat. din Şomouta-mare.
pensiune şi modificarea unor puncte mai urea cea otrăviciosă. Lucrarea acesta
0
importante, eventual acelea să se introducă luBţămită publică. Şomcuta-mare, la 17 Deo. n. 1901. se face cjilni nici 0 minută nu
în legea nouă. După o desbatere mai Fie-i ţărîna uşdră şi memoria binecu­ pote înceta, căci altfel otrăvurile
Subscrisul în numele coratoratului şi
lungă punctele s’au primit. S’a ales o co- vântată ! rămân în sânge şi esercităză un
a poporului gr. cat. din Homorod aduc pe
misiune de 5, care să pregătâscă acelea Maria Marc nftso. Butean ca soţie; efect obositor asupra organismului.
memorande şi pe calea presidentelui să le acestă cale mulţămită publică fiilor Andreii! Livia Marc, Viotor Maro ca fii; Clara Omul nu se îmbolnăvesce numai
şi Ana Boier n. Sionca, pentru odorele bise­
susţină la locurile competente. Nilvan n. Maro ca soră; Dr. ViotorNilvan decât, der e destul, că nu se mai
ricesc!, felon, epitrahil, brâu, tnânecan, pro-
S'au cetit mai multe adrese dela co­ . Aurel Nilvan, Livia Nilvan măr. Gyurko, simte bine, îi lipsesce îndemnul la
mitetul central al reuniunei înv. rom. din coveţe, aei, în preţ de 100 cordne, pe cari Alexâudru Nilvan ca nepoţi; Ioan Maro muncă. Uneori se plânge de dureri
comitatul Sătmar şi Ugocia. le-a dăruit răposata domnialor mamă Ana ca văr; Nicolae Niivan, Dr. los. Pop, Dr. de cap, der acestea vin rar şi trec
Sionca sf. biserici gr. cat. din Homorod
S’a desbătut recursul sub-ternut Esce- Vasile Butean, Emil Butean ca afini. îndată.
1
pănă a fost încă în viaţă, pentru care faptă
lenţei Sale Eppul Gherlei, în causa pos­ Semnele principale ale funcţio­
nobilă curatoratul în semn de recunoscinţă
tului de prim învăţător din Bicsad, al cărui — In Zlatna a răposat în 15 Decern, nării neregulate a rărunchilor şi
istoric e următorul: Devenind vacant pri­ în şedinţa sa din 12 Iulie a. c. i-a oferit a vrie n. Ana Plaşte n. Tanislav în al prin urmare a neîndepărtărei sufi­
II strană de-a stânga din naia femeilor ca
mul post de învăţător dela şcola gr. cat. din 64-lea an al vieţii şi 46-lea al fericitei sale ciente a otrăvurilor, sunt obosâla
să şedă în ea, fiind-că a mai fost donat
Bicsad prin strămutarea înv. G. Berce la căsătorii. înmormântarea s’a făcut la 16 continuă. Omul se simte obosit sera
altă staţiune, senatul şcol. de acolo, în loc şi alte lucruri frumose sf. biserici. Decemvrie în cimitirul gr. or. din Zlatna. şi obosit dimineţa, nici chiar somnul
să publice concurs pentru acel post în mod Homorod, în 14 Decembre 1901. Pe răposata o jelesc: Pamlil Plaşte notar mai îndelungat nu-1 pote recrea şi
legal, s’a pus în înţelegere cu D. G. Szabo Georgiu Repede, oa fiiu, Maria Nestor n. Plaşte ca fiioă, întări. Din contră! Dimineţa când
preot local şi cu D. Băban cooperatorul paroch gr. cat. Iulia Plaşte n. Bisa oa noră, Ciriac Nestor se scolă, se simte mai obosit, decât
acelei parochii şi, pote pe basa unei învoeli ca ginere, Nicolae, Basiliu Nestor şi Virgil sera când se culcă. Capul este ză­
neiertate, au aplicat de învăţ, la acel post Plaşte ca nepoţi. păcit, ochii îşî pierd strălucirea şi
Delă „Reuniunea sodalilor români din
pe d-1 Băban capelanul acelei comune. în­ — D-nul Dionisiu Morariu, preot gr, nici colorea feţei nu e curată, ci
văţătorii acestui tract în adunarea de tomnă Sibiiu“.
cat. în Juriul-de-Câmpiă, a îndurat o grea este cam surie şi afară de acesta
au rugat pe Escelenţa Sa Eppul Gherlei Anuarul I. pierdere prin repausarea fiicei sale Emilia se manifestă şi bătae de inimă şi
ca să publice concurs — cum cere legea
Ou scop de- a pune în mâna meseri­ Otilia 3Ioi*ariu întâmplată la 10 Dec. n. atacuri uşore astmatice.
şcolară — pentru postul de prim învăţător aşului şi a cărturarilor noştri o carte, care în anul 13 al vieţii. Cei mai mulţi trec cu vederea
dela acea şcolă. Escelenţa Sa a trimis acest să cuprindă istoricul primei şi celei mai aceste semne şi cred că sunt indis-
recurs la protopopul tractual spre opinare. vechi reuniuni de meseriaşi şi în legătură
cu acesta mersul în desvoltarea meseriilor posiţii trecătbre. Abia târejiu, când
D-1 protopop rogă pe recurenţi să-şi re­
la noi — am scos încă anul trecut primul Literatură. ele se repetă mereu şi des, vin la
tragă recursul. Recurenţii îşi susţin cele
anuar al Reuniunei. Ca acest op să fie mai ideia se întrebe pe doctor, care nu
<jise în acel recurs şi din nou prin d-1 atrăgător, mai de folos, am dat în el pe Mama sfântului Augustin de Emil
protopop tractual rogă pe Escelenţa Sa lângă fotografiile bărbaţilor, cari au stat Bougaud, traducere de Salba. Editura d-lui găsesce de obiceiu nimica.
Eppul Gherlei, ca conform legei şcolare, să apropo de meseriaşi, şi biografia actualu­ prof‘. Dr. E. Dâianu. Tipografia archidie- Firesce, că nu sunt numai ră­
lui president onorar şi întemeietor al reu­ cesană din Blaşiă. Cartea are 31 oble de runchii, cari provocă asemenea in-
publice concurs la acel post de învăţător, tipar (500 pagini) şi este fructul osteneie-
niunii, a d-lui Nicolae Crristea; frumosa disposiţii. Mult mai grele sunt acelea
căci e probabil, că |d-l capelan fără pre­ lor unor labonoşi studenţi în teologie dela uni­
şi instructiva caracteristică, ce i-o face d-1 u pe cari le causeză stomacul şi in­
gătiri şi diplomă ocupă locul unui individ Ioan Slavici neuitatului prim patron al re­ versitatea din Budapesta Cuvântul „Salba
diplomat, care pote că undeva în care-va uniunii Andreii! baron de Şaguna, fost ar- ne reamiutesce societatea literară ou ace­ testinele. N’a făcut bre fie-care din
unghiu al ţinuturilor locuite de Români îşi chiepiscop şi metropolit; a naşului stogului laşi nume a teologilor din seminarul d*sfi noi esperienţa? Cum ne simţim noi,
14
reuniunii, P. S. Sale d-lui Nicolae Popea, inţăt „S-ta Barbara din Viena. cărei so- decă sera târejiu am mâncat prea
deplânge şi blastăma sortea, ij-că l’a făcut oieiăţi îi mulţumim publicarea Fabiolei şi
episcopul Caransebeşului; a fostului ei vice­ mult? Nici nu e nevoie să fi şi băut
dascăl şi nu are ce mânca, fiind fără staţiune. a unei părţi din catechismul cel n are al
preşedinte şi actual membru onorar Nicolae seu fumat. Mâncarea târejie se răs-
Er d-1 Băban dâcăvoesce a fi şi învăţător, să Simtion, tipograf, şi a regretatului fost co­ lui Deharbe. Traducătorii ne ofer o lectură
1
se pregătâscă spre acesta. On. Domn Atha­ merciant Antoniu Bechnitz, care a pus te­ edificătore în stil îngrijit, tiparul cuta , bună amarnic a doua cji dimineţa.
nasiu Demianu ca un adăvărat amic vechii! melie unei fundaţiuni cu menirea de a se hârtia bună. Preţul unui ese-nplar legar, Ne simţim obosiţi şi discordaţî, limba
procura şi împărţi între membrii cărţi fo- elegant în pâuză est.e 3 corbne (-(- 40 b. este acoperită, pe lângă oehî cear­
al învăţătorilor şi care nici când, unde o vorba porto.) Un esemplar broşat 2 oordue (-(-
lositore şi instructive. căne vinete şi din gură ese un miros
de cestiuni dăscălescl,; nu pregetă a se în­ 40 b. porto). Se află de vâneţare şi la Tipografia
Cartea nostră, precum se invedereză neplăcut.
făţişa, şi acuma cu noi dimpreună îşi es- A. Mureşianu, Braşov.
din cele premise, pote ocupa loc de onore
primă părerea de rău că şi, adi să află lo­ pe masa fîe-cârui cărturar al nostru. Suma u Ar trebui să mâncăm cel puţin
curi unde să fac abusuri faţă cu comple­ învestită în acest op întrece cu mult peste „Castelul din Carpaţî , roman din trei ore înainte de a ne culca şi
tarea posturilor de înv. şi să află individ! 400 corone, pe cari le-am acoperit din îm­ vieţa poporului român din Ardeal, de Jules numai mâncări uşore, căci tocmai
prumuturi contrase dela fondurile şi fun- Verne, tradus de d-1 Dr. Victor Onişor cu o atâta timp îi trebue stomacului, ca
nechemaţi, cari ocupă locul unui individ
daţiunile nostre. Preţul cărţii l’am statorit prefaţă de Dr. Eliă DcUanu (Tiparul „Tipo-
chemat. să mistue, ceea ce i-s’a dat.
cu 1 cor. 20 bani, ce de abia stă în pro- grafia“ societate pe acţiuni Sibiiu). Se află
Ne punem totă încrederea în Esce­ jjorţie cu spesele avute la procurarea cli- u Decă mâncarea stă mai mult
P
lenţa Sa Eppul Gherlei şi credem că va şeurilor, cu tiparul, broşatul etc. dz veneţare la Tipografia A. Mureşianu timp în stomac, de cât ar trebui,
Braşov. Esemplarul broşat ediţ. poporală
dispune cât de îngrabă pentru sanarea a- Dorinţa nostră de a scote cu înce­ atunci se face un fel de fermentaţie
celor abusuri. Adunarea viitore să decide a putul anului viitoriu Anuarul II, care să 1 cor. 60, broşat ed. de lux 2 cor 40 (plus abnormală şi se desvoltă gazurî, cari
cuprindă între altele şi date interesante 10 b. porto), legat 4 cor. (plus 20 b. porto).
se ţinea în Oertedie. D-1 D. Ardelean în pătrund în circulaţia sângelui şi otră­
despre Iau dabila mişcare iniţiată în ultimii O carte forte interesantă, care n’ar trebui
numele adunărei mulţămesce d-lui protopop vesc creerul şi inima. Bolnavul se
doi ani de omeni binevoitori şi cu inimă să lipsescâ de pe masa nici unui Român.
pentru paciinţa şi bunăvoinţa manifestată cătră causa clasei nostre de mijloc — tre- plânge atunci de insonomie şi obo-
faţă de căuşele învăţătoresci. bue, este neîncunjurat, să o încopciem de selă la sculare.