Page 34 - 1901-12
P. 34
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 272.—1901.
Mulţi mâncători şi beutorî mari Calendarul Agricultorului. 0 veveriţa ş’atunce după densa alergară; — Da unde’s bobonatele, măi dado?
s’ar îngrozi, d6că ar pute se arunce Veveriţa, ca să scape într’un arbor s’a urcat, strigară ca la comandă dănceii?
o privire, se vadă cam ce înfăţişare Lncrărî de făcut în luna Decemvrie v. Er ţiganii la tulpină îndată au alergat, — Tăceţi la dracu măi, să nu audă vi-
are interiorul stomacului seu după Când vecjură veveriţa, că şade ’n două pi-
La câmp. — Transportă bălegarul şi ghitoriul, că e vai de pielea nostră.
un ospeţ, îmbelşugat. Şi apoi se se [ciore
oeleialte materii de îngrăşat pe locurile de Apoi le spune păţania lui, şi amenin
mai mire cineva, decă omul se simte pişe cel-ce mai mâncase iepure, măi fră-
arat. Ogorăşte locurile de sămănat. primă ţând elicea: minune, mare minune dragii
bolnav?.. [ţiăre,
vara. Fasouâzâ composturile sân îngrăşă- mei, că aşa bătae eu n’am mai văcjut, că
Iepurile de acuma e ca şi pus în căldare,
mitele compuse din fruncje, rădăcini de nu alta, dâr da cu una şi lovea cu două (adecă
Eu mă duc tot într’o fugă, ca s’aduc pu-
plante etc. Curăţă şanţurile de lângă gar vighitoriul ţinând furca de codă, da cu
P 0 Y E Ţ E. [ţină sare
duri şi cele de scurgerea apelor. Tunde gar cornele ei, şi bietul ţigan c’o lovitură că
Eră tu la el te suie, îl prinde şi cape-o oie
durile vii. Prepară gropile pentru planta- păta tot două.)
De pelea lui cea sburlită te apucă şi-l ju-
Aburii şi ochelarii. Pentru cei ţiunile de primăvară. [poie. — „Dâr las, cjioea el, că de nu voiîf
cari portă ochelari în general şi pen Vie. — Via t.rebue să fie îngropată mai pune eu briciul meu pe barba, care
Şi venind eu o să facem o mâncare cum
tru miop! în particular, cei cari sunt înainte de a veni îngheţurile. mai totă a rămas în mâna lui, dău nici
[u’a fost
deprinşi se vac}ă numai cu ochelarii, el n’o mai pune cosa lui în iârbă, că totă
Grajdiu. — Urmâză cu îngrăşărea vi Nici în carnaval la Vodă, dâr mai ales pe
nu e nimic mai neplăcut acum, de telor de măcelărie. Nu mioşora porţia vite [la post. i-am smuls’o. Dâcă el mi a fâcut’o, nu
cât când ochelarii se aburesc. Stai i-am rămas nici eu dator.**
lor oe le creşti spre a se ada în bună stare
pe afară, într’o temperatură mai rece * De atunci nu i-a mai venit ţiganului
la primăvara.
şi când întri în casă, într’un restau poftă de a mănca struguri.
Aeriseşte grajdurile în zilele frumâse. El dicend aceste vorbe, după sare a plecat
rant, într’o prăvălie, ochelarii devin Tom a Simu,
aburiţi. In acest moment, nimic nu Coteţu. — Urmeză ou îngrăşarea gâş- Er în urmă al său tovarăş în copac s’a şi învăţ.
e mai penibil, pentru unul miop; telor, curcanilor şi agăinelor. începe a pune [urcat
prin ochelari nu mai pote vedea ni ouă la clocit. In timpul îngheţurilor dă la Ce-o mai fi făcut ţiganul şi ce-o mai fi păţit
mic; fără ochelari er nu vede nimic pasări apă oăldicioă. Nu sciu; dâr că4ând din arbor pe dată a SULTE ŞI DE TOTE.
— nu îi remâne alt-ceva de făcut, Albine. — Visitâză stupii şi repară-le [şi murit
Er când cu sarea de-acasă celălalt s’a în-
decât se stea pe loc, se-şî ştergă dâcă e trebuinţă. Astupa tâte găurile în Secretul pantalonilor.
[turnat
ochelarii cu o batistă uscată. timpul îngheţurilor, nu lăsa decât o sin
Pe cel mort cu-astfel de vorbe se cjice că Unul din cei mai zeloşi membrii ai
Etă un mijloc simplu, ca se gură desohidătură pe unde să p6tâ eşi al [l’a mustrat: poliţiei din Cleveland (America) sta săptă
scăpaţi de acest neajuns'. Ou un să binele când e timpul frumos. In timpul Văduşî tu, decă la vorbă-mi n’ai vrut să-mi mâna treoută de pază la postul său. Era
pun de glicerina frecaţi uşor de tot ernei a-se umbla cât mai puţin la stupi [dai ascultare un frig pişcător şi jeliţa îi amorţise ure
sticlele ochelarilor şi cu o batistă spre a nu derangia albinele.
Ci mâncat’ai ca un lacom iepurele fără sare, chile. Oe să faoă bietul poliţist? Era îm
întindeţî fără a apăsa tare, în mod Pivniţă. — Menţine butâele oh vin Ai murit ca un netrebnic. Diavole împeliţat brăcat în costum de vară şi frigul îi pă
egal pe totă întinderea sticlelor. nou in tot-dâuna pline. Dâoă fermeutaţiu- Satură-te de acuma a mai mânca nesărat. trunsese osele. Dâr poliţistul, invenţios ca
Transparenţa nu se strică câtuşi nea s’a isprăvit cu desăvîrşir'*, astupă fer- toţi Amerieauii, fuge la locuinţa sa din
Puricescu.
de puţin,' er aburii nu se vor mai metio vran». Pritoceşte vinurile albe. Dis apropiere şi ia o păreche de pantaloni, ce
depune. înainte de ce plecaţi în oraş tilează dojdiile de vin. Închide ferestre'e atârnau pe-un cuier, în pod, îi îmbraoă şi
puteţi face us de acest procedeu; pivniţei când e ger mare. Curăţă tot ma merge să-şi facă datoria. Oănd ajunse însă
ochelarii atunci nu se mai aburesc terialul ce a servit la oulesul viilor şi la Ţiganul şi strugurii. lâ stradă, simte bietui om nisee împunsături
timp de 5—6 ore. De altminteri nu fabricarea vinului.
Un faraon de ţigan, care pănă atunci durerâse la o parte anumită a corpului.
e lucru mare se aveţi în buzunar o nu mai văduse struguri, merse odată la ve Fuge ârăşl, desperat, la locuinţa şi începe
bucăţică de săpun şi se repetaţi a-
cinul său, un Român cam şăgalnic, pe care să facă o perchisiţ'e la pantaloni. Mare-i
cbstă manipulaţie, ori de câte orî îl afla cu căsenii la masă, tocmai mâncând fu mirarea, oând află în fundul pantalonilor
aveţi nevoie. Ţiganii şi iepurele.
struguri. un roiu întreg de albine, — o comoră pre-
ce
Se dice cumcă odată un ţigan a înoptat ţiosă, cum s’ar <Ţ *
— Da ce sunt alea vecine ? întreba
într’un sat, şi să-l primâscă de un Român *
ţiganul. Ce mâncaţi voi acuma, şi sunt aşa
[s’a rugat
de mari, de bobonaţl, şi de unde i-aţl Despre căsătorie la Romani.
pe anul comun 1902. Să dârmă la el în casă. — Deci Românul adus?
[l’a primit Oensorii în Roma aveau mandatul de
— „Da ia te uită vecine, de colo
A apărut şi se p6te procura dela Ti Şi fiind asupra mesei să mănânce Ta poftit, a supraveghia, ca cine va să nu rămână
din delul cel mare**, dise arătând viile sa
pografia A. Mureşianu (Braşov) „Cnlinda.ru! 0 mâncare prea gustosă, o mâncare de veuat necăsătorit, de aceea când făceau censura
tului.
Plugarului' pe anul comun 1902. —Anul X. Un borş de iepure prâspăt chiar atunce îm puneau întrebarea: „Ai femeie, ca să poţi
Acest călindar, care se estinde pe puşcat. — Faraonul, care nu avea vie de neam, avâ copii ? De aici se vede, în ce mare-
9 colo de tipar format 8° mare cuprinde: Ţiganul şeclend la masă a mâncat cât a alergă de grabă acasă la ţigancă, dându-i cinste era căsătoria în Roma veche.
straşnice porunci, să facă o drăguţă de mă
[putut înainte de căsătorie se făoea logodna ,,
1
In partea calendaristică: Cronologia
Şi săturându-se dise: De când mama m’a măligă, că el fuge să aducă de helea bo- câte odată pusă la oale între părinţii de
anului 1902; Regentul anului; Sărbătorile
[făcut bonate, de cari a mâncat veciuul său. atnbe părţile. Ou ooasia logodnei mirele
şi alte dile schimbătore; calculul sărbăto
Aşa mâncare gustosă, ca acesta n’am mâncat. Şi cu cea mai mare grăbire, merge
rilor mai marî; Porturile etc. Urmâză par plătea miresei o arvună, sâu îi dădea un
Cum se chiamă măi Române, spune-mi mie cu sacul după bobonate.
tea strict calendaristică: cele 12 luni ale inel drept zălog, câ-şl va ţine cuvântul.
[adevărat,
anului cu sfaturi pentru plugari şi semnele Cât ai bate ,’n palme, âtă-1 aruncat Prima oondiţiune la căsătorie era, o*
Căol doresc măcar odată cât mai am să
de timp după calendarul de 100 de ani. de vent în vie; întră fără târnă în via cea mirii să fio liberi, sclavul trăia ou* femeia
[vieţuesc
Urmâză Genealogia domnitorilor ; Ta mai de aprope, care îi stă în cale, şi cu sa numai în contuberniu. Mirele trebuia să
0 mâncare ca acâsta ş’acasă sâ-ml pregătesc.
xele telegramelor şi poştelor; Competinţe grabă ca se se reîntorcă la puradăi cu fi împlinit 14, âr mirâsa 12 ani, să nu fie
Românul atunci îi spuse: astă mâncare cu
de timbru şi taxe; Scala timbrelor; Târ struguri, culege culege, fără de târnă, dâr înrudiţi de aprope şi să aibă consimţămîn-
[zemâ
gurile din Ardeal, Bănat şi Ţâra ungu- aprope când să lege sacul şi să plece, îi tul părinţilor.
Se o scil tu dela mine, borş de iepure se
răseă în ordine alfabetică şi apoi după stă în cale vighitorul şi-l opresce îndată. Căsătoria se întâmpla în mai multe
[chiamă.
lună şi cli; Tîrgurile din Bucovina; Măsu — Da ce i drace, ce cauţi tu p’aicea, feluri. Noi vom amiuti unul, oare se nurnia
Ţiganu audind acestea chiar din inimă of-
rile metrice etc. că viile sunt oprite, şi tu nici nu ai de oonfarreatio. Pentru acest lucru se alegea
[tâză
In partea literară se găsesc bucăţi Ş’apoi pe Român l’întrâbă: Iepurii cum să neam drept a culege struguri? o (j* anume. înainte de a-se faoe jertfa-
alese de cetit: „Cetatea dela Fântânei e ** ; [vâuâză?! — Apoi, ia te uită drăguţ Pantilie, obicînuită, mirâsa pronunţa în faţa ospeţi-
(Moţul: Teofil Frâncu); „O scrisore dela Românul cu tâlc îi spune, dâcă iepurile-ţl am venit după bobonate de-a helea de lor adunaţi cuvintele: „ Unde eşti iu Caius
r
Muselim Selo** (poesie de G-. Coşbuc); [place cari a mâncat vecinul. acolo vr6u sâ fiu şi eu Caiaoeea-oe în
u
„Frumosa Irina (baladă de St. 0. Iosif); Apoi a lui venătore cam în acest chip se — Ce ? firea-i tu al dracului cioră ! semna, că vrâ să fie supusă bărbatului..
1
„Raze de primăvară * * (poesie de Z. Bârsan- [face: Vecinul tău are vie, âr tu nu! După aoâsta, condaoăfârea de mirâsă (pro-
Yeturio); „Grăuntele de grâu** (de contele Te duci şi întri ’n pădure şi cum iepure nuba) ducea mirâsa la mire şi amândoi in
Şi fără să mai tragă alte taifasuri,
Lew Tolstoi); „Bătrânul clopotar * (Idilă [zăresc! trau la altar, aduceau jertfă şi mâncau îm
1
mi-1 înhaţă pe faraon de barbă, şi dă pe
de primăvară, (de "VV. Korolenko); „Lăcomia Te iei fuga după densul şi mereu dâcă-1 preună o plăointă de alac, după oare urma
el din greu, cu furca, până când să sătura
strică omenia** (Proverbe de Marion); [gonescl ospăţul. Sâra mirâsa era condusă cu alaiâ-
de bătae, apoi îl fâcfl scăpat.
„Două hiene** (fabulă, de Gavril Bodnariu); Ei atunce ca să scape se urcă în vr’un copac, la casa mirelui şi era ridicată pe sus peste
Puţin păr a rămas în barba lui, şi
„Gâscele Ovreului** (anecdotă, de Cărăbuş). Căci să scil, că el s’acaţă de copaci ca şi prag, ca nu cum-va împedecându-se să fie-
multe venătăi de furcă o fi dus acasă. El
[un drac, de semn rău.
Partea economică: „O ramură de pro- singur va fi scund de tote astea. Pe când
Er când vecii că ’n două labe de pe o crângă Câud după răsboiul punic, au început
ducţiune şi avuţiă naţională** ; „Faceţi vighitorul îi da cu furca trăgendu-1 şi îm-
[el se scolă să se strioe moravurile la Romani, au în
pânză în casă** (ambele de Dr. G. Maior); pingându-1 de-alungul şi de-a latul prin
Urcă-te atunci la densul şi îl ia ca şi din ceput să se strice şi oăsnioiile. Divorţurile,
„Economia**: „Iernatul vitelor**. — Ur- iârbă, ţiganul grăpând pe jos cu mânile,
[olă despre cari timo de 448 ani nici nu se
mâză diferite poveţe; lectură distractivă, de năcaz şi plin de durere, ca să se răs-
Insă să mai bagi de sâmă că de o aşa mân- pomenise, ajunseră lnorurl de tăte 4hele.
glume etc. bune cu ceva, smulse la iârbă din greu,
[care; Viaţa familiară a decâ4ut din ce in oe, mai
Călindarul are în frunte portretul lui pote cu gândul ca să facă şi el ceva rău
Se umflă pănă ce crăpă cine-o mâncă fără ales la curtea imperială şi în straturile mai
George Lchzar, cu biografia, (în partea li vighitoriului, pentru-că aşa de bine l’a scăr
[sare. înalte. Se întâmpla adesea, că femeile îşi
terară.) * mănat.
otrăviau bărbaţii. Numai la loouitorii dela.-
Un esemplar „Călindarul Plugarului** Ţiganu audind acesta, acasă decă se duse Borâsa sa şi dănceii, aşteptau cu gu
ţâră a rămas sfinţenia căsătoriei neatinsă^
costă 25 cr. (50 bani), plus 5 bani porto Unui alt ţigan mai tînăr de-o aşa mâncare-i rile căscate, hămesiţi de fonie, ca să vină
postai. Vencţătorilor se dă rabat cuvenit. [spuse dada cu bobonatele.
Ş’amendoi se sfâtuiră, ca să facă un vânat, In acel minut, se deschide fără de Proprietar: Dr. Aurel Mureşiatvu.
Şi a douadi diminâţă spre pădure au plecat. veste uşa bordeului, şi dă intrare faraonu Redactor responsabil: Tralan îi. Pop,
Cum întrară în pădure ochilor li s’arătară lui, care veni fără bobonate.
