Page 37 - 1901-12

KEI) ACŢIUNE A, ,&azeta“ iese în flacire $1,
Adiinistratinnea şi Tipografia Abonamente imn Anstro-Ungaria:

Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 cor., po şăse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri- N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
moso.— Manuscripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ae primesc la Admlnlstraţluna tn N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la următ6rele Se prenumeră la tdte ofi-
BIROUEl do ANUNŢUKÎ: oiele poştale din întru şi din
în Vlena ; la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Bus. Augenfeld & Emeric Les-
nor, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Âdmtmstrafitmea, Piaţa mare.
In Budaposta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagin
bergor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şbse
Loopold (VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIU NILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
24 oor., pe 6 luni 12 o., po trei
o seria garmond pe o colină A N U L L X I Y . luni 6 oorâne. — Un eaomplar
10 bani pentru o publioare. — 10 bani. — Atăt abonamentele
Publicări mai dose după tari­ cttt şi inserţiunile sunt a se
fă şi învoială. RECLAME pe
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 273. Braşov, Lum-MarţI 11 (24) Decemvrie. 1901.

Terot ismul maghiar şi Slovacii. tele triste ale amintitului sistem, âr având nici un razim, se pârtă atât ditului şi vieţei economice din Austria.
caşul despre care vorbim e cea mai de reservat în dietă, nu e nimic sur­ Crede, oă guvernul va reuşi să păstreze re­
Printre soirile judiciare publicate recentă dovadă, că terorismul n’a prinzător. Ar fi însă forte surprin­ gimul constituţional.
de foile din Peşta, ce ne-au sosit încetat nici în era lui Szell. zător, când s’ar afla omeni, cari să Conferenţe celio-germane.
acjî, găsim şi o notiţă relativă la Versiunea cea mai nouă, ce-o crâdă, că printr’o atitudine ca acesta,
faimosul proces politic intentat ce­ vedem publicată în „Budapesti Hir." Slovacii din dietă ar pută aduce Despre apropiatele conferenţe de înţele­
lor vre-o doue-c}ecî de naţionalişti asupra motivelor atitudinei aprâpe vr’un serviciu poporului lor. Nu cu gere celio-germane li-se comunioă din Praga
11
slovaci fiind-că ar fi „preamărit pe peste mesură reservate a celor pa­ modul acesta se pot validita, drep­ foilor cehioe următârele:
redactorul c^iarului „Narodnie No- tru deputaţi noi slovaci, cu ocasiu- turile naţionalităţilor. După soirile diferite, în aceste con­
viny", care fusese condamnat peutru nea desbaterei adresei în cameră, De aceea bine fac Slovacii, decă ferenţe se va disouta asupra reîntroducerei
delictul agitaţiunei. Fruntaşii slovaci este şi ea numai o confirmare a pănă una alta se străduesc fără multă limbei oficiale interne cehioe. Ca oompen-
întâmpinaseră adecă pe acest luptă­ faptului, că cel mai crunt terorism gălăgiă a-şî aduna forţele naţiona­ saţiune pentru Germani, se mai(Z'oe, că se
tor, când s’a reîntors dela proces, în se esercită şi acjî faţă cu naţiona­ liste, ca să le aibă unite şi concen­ va discuta şi asupra delimitării naţionale
mod călduros şi simpatic, la gară. liştii slovaci. trate pentru tote caşurile. a cercurilor în Boemia — unul din postu­
Procese de soiul acesta s’au fost Se elice adecă într’o corespon­ latele Germanilor.
intentat de repeţite-orî în anii de mai denţă, pe care numita fâiă maghiară Dâoă în adevăr oonferenţele vor trata
înainte şi Românilor şi seim că în pretinde a-o fi primit dela Turoţ- Congresul pentru autonomia ca­ asupra acestor cestiuni, e temere fundată,
urma lor au fost pedepsite chiar şi St.-Marton, că deputaţii slovaci, de tolică se va întruni în 9 Ianuarie 1902. oă nu vor avă nici un resultat positiv, de-
„Pester Lloyd" avertisâză deja de pe acnm âre-oe — cum asigură foile Cehilor tineri—
dame române. In procesul amintit aceea s’au ţinut aşa de reservatî îd
pe membrii congresului, ca operatul oomi- representanţii poporului cehie au declarat
mai sus, în care asemenea fură im­ decursul desbaterei adresei, fiind-că
plicate şi câte-va dame slovace, sen­ n’au voit se lucreze după-cum le-ar siunei de 27 să-l aducă. în „armonie" ou repeţit şi pe faţă, că reintroducerea limbei
tinţa a fost aspră şi pedepsele au fi plăcut şoviniştilor unguri, cari pnnotul de vedere al ministrului de culte interne oficiale cehioe nu pâte fi obiectul
Wlassics. „P. LI." relevâză împrejurea, unor pertractări şi oă nu pâte forma un
fost încă şi mai mult înăsprite în abia au aşteptat se li-se dea oca-
că dâcă catolicii vor ţine morţiş la pre- o.bieot de oompesaţiunl; de altă parte Cehii
instanţele superiore. Condamnaţii sim- siunea de-a pute năvăli cu furiă asu­
tensiuuile lor în ce privesoe conferirea be­ nu se vor învoi niol-odatăde a-se delimita
ţindu-ee nedreptăţiţi au cerut ca pro­ pra Slovacilor. Şoviniştii înşi-şî au
cesul se se reînoiescă, producând în­ fost aceia, cari în acest scop lăţi­ neficiilor înalte şi administrarea fondurilor, oerourile judecătorescl după naţionalitate.
vor provoca prin acâsta nou£ vifore 'politice Decă Germanii ar pretinde, în schimbul
tre altele ca motiv, că fisolgăbireul seră scirea, că deputaţii slovaci au
bisericescl. Observarea lui „P. LI." vrâ să limbei ofioiale cehice, reounâscerea terito-
şi comandantul de gendarmî, cari de gând a presenta un proiect de
au fost depus în contră-le, au măr­ adresă deosebit. fie un fel de ultimat. rului de limbă german, atunci nu se pâte
turisit fals. Şi acest recurs de novi- „Şoviniştii unguri au voit se-i aştepta, oa oonferenţele ceho-germane din
sare (înoire) a fost respins de t6te provoce, dâr ei, Slovacii, n’au reagat Ianuarie viitor să aibă vr’un succes.
instanţele, âr semnătorul recursului şi nu-o vor face nici în viitor". Situaţia în Austria.
>
A
s’a ales c’un proces de calumniare Acâsta este mărturisirea pe faţă a Camera seniorilor a primit în şedinţa Conferenţa d-lui Haşdeu.
a autorităţii, intentat în contră-i de situaţiunei imposibile, în care se află de Vineri proiectul da lege prin care se aoordă
cătră ministeriul de honvecjî, pe cu­ cei câţi-va representanţi slovaci, cari guvernului trei două- spre-deciml provi- Vineri sera şl-a ţinut d-1 Haşdeu la Ateneul
vânt că a insultat onârea amintitu­ au avut curagiul a nu se alătura la sorii.lln cursul disouţiunei ministru-preşedinte Român conferenţa sa anunţată sub titlul „Papa dela
Neva“. Pănă vom ave întreg textul conferenţei,
lui comandant de gendarmî- ceata mamelucilor guvernului, ci a Koerber a esprimat firma hotărîre a guver­ dăm loc următorului resumat publicat de „Cro-
De ce relevăm noi aici caşul forma un grup deosebit; sitaaţiune nului de a nu părăsi calea constituţională nica“:
acesta? Fiind-că caracterisâză în mod ce sâmenă ca ou cu ou cu situaţia în aoţiunsa sa, chiar dâcă situaţiunea ar Asâra la Ateneu, a fost o sărbătâre
atât de bătător la ochi terorismul cea mai nouă a deputaţilor saşi, cari deveni fârte difioilă. Oratorul a esprimat intelectuală. Durere însă: nu mulţi au ve­
nemilos, ce se esercită de cătră Un­ stau „înafară de partidele maghiare". tot-odată speranţa, că reamintirea faptului, nit să guste plăcerea, marea plăcere de a
asculta pe fruntaşul nostru academician.
gurii dela putere asupra Slovacilor Cheia, ce deslâgă îndoelile şi oă turburările din ultimii ani împinseseră
şi în deosebi asupra naţionaliştilor esplică apariţiunile şi faptele neîn­ statul spre prăpastiă, va da fie-oăruia de D. Haşdeu a vorbit în folosul societăţii
„Tinerimea Română" şi contra Ruşilor.
din sinul lor. ţelese în raporturile naţionaliştilor ou gândit şi-i va face oa toţi împreună să se
înainte însă de a vorbi despre pro­
Sistemul acesta de terorisare se guvernul este aşadâră — terorismul. îndrumeze spre o muncă continuă, spre bi­ paganda Ruşilor, a adus un prinos de ad­
practică faţă cu Slovacii deja de Deputaţii slovaci au colindat pe la nele general. (Vii aplause). — Contele de miraţie memoriei lui Y. A. Urechiă.
(jecî de anî, de când într’o bună di- Coloman Szell, care i-a admoniatse SchOnborn face elogiul meritelor şi al pa­ Conferenţiarul şi-a petrecut 40 de ani
minâţă au fost închise şi suprimate nu facă cumva causă comună cu triotismului de oare primul ministru a dat împreună cu Urechiă. N’a putut să asiste
la înmormântare şi regretă cu durere, âr
gimnasiile slovace, fără ca pănăacţî „panslaviştii", dâr nu lî-a promis şi probe pentru restabilirea activităţei parla­
se fie vre-unul din ele restabilit. pus în vedere nimic. mentare. — Prinţul Auersperg este încre­ lacrima cea caldă, ce trebuia s’o verse
atunci, s’a cristalisat şi a devenit trainică.
Pănă şi abatele Molnar din partida Decă în faţa terorismului celor dinţat, că un regim absolutist, fie măoar Din vremea trecută împreună, apropo 30
poporală a ilustrat în cameră efec­ dela putere, naţionaliştii slovaci, ne- trecător, ar aduce o ştirbire prestigiului cre­ ani au fost necontenit în luptă, îu discu-

FOILETONUL „GAZ. TRANS". gat şi neclintit la ’ sâre, ou soop de a „Aşa deduse el şi fiind-că neclintit „Şi sclavul luâ oâja în mână.
scruta, ce este sârele. El voia să afle acest privia la sâre şi mereu se gâudia la „Acâsta — Z' el» — este sârele
80
lucru, pontru a aduce sârele în stăpâni­ el, îşi perdfi odată cu vederile şi meu ?“
Cafeneaua din Surate. rea sa. mintea. „Lângă el şedea un olog cu oârjile
„Mult s’a năcăjit el cu acâsta, şi a „Când însă orbi cu desăvîrşire, atunol sale. El auZi vorba orbului şi rîdea.
De Leo Tolstoi.
ut.ilisat tote sciiuţele, oa să şl ajungă sco­ se convinse pe deplin, că nu este sâre. „Mi-se pare, că tu eşti orb din născare,
( F i n e.)
pul. El avea de gând să capteze oâ- „Acest om orb veni cu solavnl său la se adresâ oătră cel orb, deâre-ce nuscii, ce
„Domnilor", Z' se e b „noi-se pare, că te-va rade într’o butelie şi apoi să le în­ noi. Sclavul aşeZâ pe stăpânul său în um­ este sârele. Eu îţi voih spune: Sârele este
înainte de t6te egoismul este acela, care chidă acolo. bra unui arbore de „cooos", luâ de jos o un glob de foo, oare iese în fie-oare Z> din
se opune unei bune înţelegeri în cestiuni „Mult timp s’a chinuit aşa privind nuoă de „cocos" şi începu să facă din mare şi dispare în munţii insulei nâstre;
de credinţă. Dâcă a-ţl vrâ să vă daţi os- mereu la sâre, şi nu putu obţine nici un ea o laternă. Din fibrele de „cocos" făcu acâsta o vedem cu toţii şi ai vedâ-o şi tu,
teuela a mă asculta pănă la sfîrşit, am resultat. Un siDgur lucru a aflat însă, o feştilă, stârse oleiul din sîmburl în câjă dâoă n’ai fi orb".
să vi-o dovedesc acâsta ou un esemplu. anume, oă de privirea îndelungată la lu­ şi muiâ feştila în el. „Uu pescar, oare era de faţă, as­
„Eu am venit la Surate din China ou mina strălucitâre, începură să-l doră ochii „Iu timpul, oât sclavul era ocupat cu culta conversaţia şi Z ® cătră olog:
,s
un vapor englezesc, oare făcea ocolul pă­ şi pe urmă orbi. fabricarea laternei, orbul Z' suspinând „Nici tu nu pari a fi mers mai de­
86
mântului. In oâlătoria nâstră ne oprirăm „Atunci Zise cătră sine însu-şî: oătră: parte, decât pănă la marginea insulei nâs­
la costele orientale ale insulei Sumatra, oa „Lumina sârelui nu i fluid, căci dâoă „Ei, sclavule, nu ţi-am spus eu ade­ tre. Dâoă n’ai fi olog şi ai putâ călători
să ne primenim reserva de apă. Am acos­ ar fi fluid, atunci s’ar putâ turna dintr’un vărul, că nu este sâre? VeZl, cât este de pe mare, departe, ai putâ sci, oă sârele nu
tat aşa pe la amiadl şi ne-am aşeifat în vas în altul şi vântul ar mişoa-o cum mişcă întunereo. Şi âmenii susţin, oă sârele... Da, se ascunde în munţii insulei nâstre. Sârele
umbra unor „cooos"l, nu departe de un sat, apa. Dâr nici foo nu este, căci dâcă ar fi ce este însă sârele?" iese din mare şi se ascunde ârăşl în mare.
locuit de indigeni. Noi eram mulţi şi din foc, atunci apa ar stînge-o. Lumina însă „Nu eciu, ce este sorele, Zise sclavul. Aoesta este adevărul, despre care m’am
diferite ţări. nu este nici spirit, fiind-că se pâte vedâ, Nici nu mă prireşce aoâsta, lumina însă o oonvins Zilnic cu oohii mei".
„Cum şedeam aşa, âtă că se apropie nici corp, fiind că nu o putem mişca. Şi cunosc. Etă, eu mi-am fabricat aici o la­ „Acâsta o auZi un Iudian.
un orb. deâre-oe lumina sârelui nu-i nici fluid, niol ternă, care îmi va lumina şi voiă putâ „Mă mir, Z^e el» cum un om înţelept
„Acest om orbise, cum afiarăm mai apă, nici spirit, nici corp, atunci lumina să-ţi fac şi ţie uu serviciu, căci voia putâ pâte să afirme asemenea stupidităţi. Cum
pe urmă, fiind-că sa uitase timp îndelun­ sorelui — este nimica !“ găsi totul în colibă. este cu putinţă, ca un glob de foc să se