Page 38 - 1901-12

Pagina 2. G-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 278—1901.

ţie, în certă, chiar, dâr nu s’au despărţit nu Se acusau Bulgarii de tote infamiile. Eu Dâr ortodoxismul nu e adevăratul gând faţă cu insula Creta vor fi menţinute. După
s’au urît, nu s’au depărtat, ci mereu s’au atras am arătat, că Rusia e eternul Mefistofeles. al celor dela „ Orientul ortodox . Gândul lor
44
reciproc sub îndemnul unei taine ascunse, Tendinţa ei e cucerirea Oonstantiuo- e protectoratul politic, nu religiunea. Ruşii informaţiunile autentice însă, aceste asigu­
ar
nepricepute. polei şi cătră acel ţel se îndreptă usând de aşa au lucrat în tot-dâuna: au început cu rări, pe cari 4' ©l© turcescl le publică ca
Ca dovadă, Urechiă, pe când era mi­ tote mijlâcele. Rusia nu şl-a schimbat ve­ biserica, au urmat cu protectoratul şi au sfir- nouă, sunt identice ou declaraţiuuile ante-
nistru sub Brătianu, a destituit pe d-1 chia tactică. Aşa cum am vorbit eu la 1900, şit cu asasinatul. riâre ale celor patru puteri proteotâre ale
Haşdeu din consiliul permanent, âr peste a vorbit Eliade, apostolul Eliade, la 1850. Ca mijlâce de lucru au: dragostea, ru­ Cretei şi în timpul din urmă nu s’a făcut
o lună l’a numit ârăşl în acel consiliu şi Şi ca Eliade au gândit Teii, Magheru, bla, decoraţia, minciuna şi infamia: âr pe nici o deolaraţiune nouă.
l’a trimis la Paris se represinte România fraţii Goleşti şi fraţii Brătienî. deasupra tuturor acestor mijloce e spiona-
la inaugurarea monumentului lui Jules Prin ajutorul jugănarilor, Ruşii au giul. pece milione de Ruşi sunt spioni. Restabilirea imperiului în Bra­
Michelet. respândit prin satele nostre, aprâpe pe de Spionii sunt bărbaţi şi femei, tineri şi bă­ a_
Ou Urechiă pe d. Haşdeu îl lega geba, tablouri prost lucrate, cari represen- trâni, plătiţi sâu amatori de asemenea artă. silia. Corespondentul din Lisabona al (Ţ
44
ideia eternă, supremă a românismului. Nu­ tau pe Ţar. Poporul nostru le-a primit, oăcl Spioni sunt în România şi în Bucu- rului „Daily Express scrie, că a avut o
mai procedeurile, lucru secundar, îi deo- erau luate pe nimic, der tot poporul nos­ rescl şi de sigur, că vor fi câţi-va şi în sala convorbire ou Campo Burlido, refugiat din
sebiau. tru a numit pe Muscali: porci hârburi. Ateneului. Brasilia. Aoesta spune, că în Brasilia s’a
Cele mai multe instituţii naţionale îşi Par’că omenii noştri dela ţâră ar fi Aceştia din urmă să-şi facă infama pornit o mişoare intensivă pentru restabi­
datoresc organisaţia lor lui Urechiă. In cetit pe celebrul Montesquieu, care scria, că datorie şi să raporteze patronilor lor, că un lirea imperiului. Acest curent forte puter-
special Academia e organisată după pro­ pe un Muscal trebue să-l jupoi, ca să gă­ bătrân moldovean a zugrăvit Rusia aşa cum ni a pătruns mai ales in cercurile aristo­
punerea ilustrului defunct, fiind represen- sesc! la el sentiment. e ea, în numele „Tinerimei Române".
tate tâte fracţiunile românesc!, — evitând N’a trecut nici un an dela scandalâsa cratice şi finanoiare. Monarehiştii sunt re­
astfel regretabilele schisme, ce se văd la achitare a lui Sarafoff de cătră justiţia bul­ voltaţi de oorupţia republicană şi acâstă
Slavi. gară şi porcul hârbareţ şl-a făcut apariţia Alegeri municipale. revoltă găsesce resunet şi în provincie îu
Urechiă, spune d. Haşdeu, a luptat şi în capitală, sub formă de foiţă şi cu nu­ In comitatul Albei-inferidre alegerea de tâte straturile populaţiei. Dela imperiul
44
a lucrat în tote părţile pentru românism. mele de „Orientul ortodox . In fruntea fo­ brasilian se aştâptă o puternică contraba­
Mulţi zîmbeau de ceea-ce făcea el, dâr Un­ iţei a fost pus ca paravan un poet sârb funcţionari oomitatensl s’a făcut săptămâna lansare a tendinţelor do supremaţie a Sta-
gurii, Ruşii şi Evreii nu rîdeau, nu zim- Yelutin Uicî, care propagă facerea unei trecută în Aiud. Pentru postul de vioe-şpan
biau, ci scrâşneau. confederaţiunî a statelor balcanice pusă erau doi oandidaţl: Gaspar Ianos protono- telor-Unite. Corespondenţa de mai sus a
La mârtea lui Urechiă i-s’au adus sub protectoratul Rusiei. tar comitatens, candidatul aristocraţiei ma­ fost trimisă în două rânduri telegrafic nu-
multe laude, s’au esprimat multe regrete, Pentru cnnfederaţia balcanică am fost ghiare, şi fisolgăbirăul Szăss Iozsef, candi­ mitu ui c^iar, guvernul portughes însă a re-
dâr cel mai adevărat a fost regretul pri­ şi eu, dâr fără Ruşi şi fără ortodoxie. datul cercurilor democrate. După cum spune fusat transmiterea, fiind-că interesele sale
marului Romei, care a telegrafat cuvintele Ruşii n’au ce căuta în Balcani; să 44 cereau să nu se soie, oă senhor Campo Bur­
următâre : rămâe la Urall. Ortodoxia n’are ce căuta „Unirea din Blaşiîi, lupta a fost vehe­ lido petrece în Lisabona.
„Te plânge urbea eternă . la Ruşi; la ei e o Jarodoxie şi un Papa mente.
44
Urechiă a lucrat pentru Românii din la Neva. Dintre membrii români erau de faţă
tote părţile şi chiar pentru Albanesî. Er Ortodoxl sunt şi Grecii şi Bulgarii 40—50. Majoritatea voturilor a întrunit’o
când d. Haşdeu a dovedit la Academie, că şi Sârbii şi noi, dâr noi ne deosebim de Szâse lozsef. Românii presanţi au votat S C I R I L E D S L E S .
Albanesii sunt scoborîtorî din Daci, Urechiă ei, căci nu suntem bigoţi. Ortodoxismul toţi pentru el. De nrotonotar a fost ales
a strigat „evrica". românesc n’a creat nici un sfânt. — 10 (28) Decemvrie.
br. Banffy Kazmer, fiiul fostului ministru
El nu era pornit din fire spre cuge­ Toţi sfinţii sunt greci, bulgari şi sârbi preşedinte. Dintre Români au candidat I. Haine la copiii seracî. Erî, Dumi­
tare, ci spre acţiune, — era acţiunea în­ Ortodoxii români au fost numai omeni mari
trupată. N’a fost om de sciinţă în scrierile în fapte morale, ca Dosofteifi, Stamate, Chirilă la postul de vice-uotar, Luurian Ge- necă, în 22 Docemvrie n. am asistat la o
sale, nici literat de valâre, dâr ca agitator Daniel Sihastru. rasini şi Dr. Aurel Sava la postul de solgă- frumâsă serbare oaritativă în sala festivă a
pentru românism a fost sublim. A fost şi Românii numiau sfinţi pe omenii lor birău. A reuşit însă numai acesta din urmă. gimnasiului român din localitate. Reuniu­
va rămâne, trebue să rămână un archan- mari. Aşa, cronicarul Urechiă Grigore nea femeilor române în comun acord ou
ghel al entusiasmului în memoria Româ­ spune, că Ştefan cel mare era numit şi comitetul parochial al bisericei Sf. Nicolae
44
nilor. „cel sfânt de cătră popor. Din străinătate. din Scheiîi au distribuit la elevii săraci haine
Urechiă a fost bătrân. Şi eu, dicea d. Ou drept cuvânt putem dice: Sfântul şi încălţăminte. Solemnitatea a fost pre-
Haşdeu, sunt bătrân, âr bătrânii trebuesc Mihail Kogălniceanu, Ion Brătianu, Lascar JResolvarea cristei ministeriale
îngrijiţi, căci un proverb dice: „cine n’are Oatargiu, — dâr nu în sens religios, ci ca bulgare. Din Sofia se anunţă, că crisa mi­ sidatâ de cătră dâmua Agnes Duşoiu, pre-
u
bătrâni, să-i cumpere . Moşnâg a fost Ca- la nisce omeni cu fapte mari. nisterială s’a sfîrşit. Cabinetul Karavelov ră­ sidenta Reuniunei, încunjurată de dâmnele
vour, care a făcut Italia de adl; moşnâg Nu putem tăgădui, că suntem core­ mâne în funcţiune şi Sobrania se va în­ El. Sabadeanu, Bâlaşa Blebea, Laslo, Bur-
a fost Bismark, care a creat Germania mo­ ligionari cu Bulgarii, Grecii şi Sârbii, deşi truni înourând. duloiu, Chicombah, Lupan, membre în co­
dernă; tot aşa şi Gladstone al Angliei. nu suntem bigoţi ca ei; dâr nu, de o mie mitet şi de d-nul secretar al Reuniunei,
Moşnâg e şi Kriiger, care abia se ţine pe de ori nu suntem coreligionari cu Musca­ Protestări în Gestiunea polonă. profesor L. Nastasi. Din partea biseri­
piciâre, dâr care a îngrozit pe teribila An­ lii. Ei nu sunt ortodox!, ci sunt despărţiţi în Ţua de 18 Decemvrie studenţii germani
glie. Pentru prosperarea nemurilor, tineri şi în numărâse şi ciudate secte religiâse. din Berlin au ţinut o mare întrunire în cei sf. Nicolae erau de faţă d-nii Sterie
bătrâni să mârgă braţ la braţ, de aceea eu Unii se apropie de protestanţi, alţii de an­ Stinghe şi G. Narrea, epitropl, d-1 Arsenie
bătrân viu să vorbesc în numele „Tineri- tropofagi, alţii de evrei, âr majoritatea oestiuuea polonă. în aoâstă întrunire s’a re­ V/aicu, v.-preşedmtele, şi Dr. V. Saflu, se­
14
mei Române ... Muscalilor formâză secta specială rusâscă ferat asupra mişcării studenţilor poloni şi cretarul comitetului parochial. Solemuitatea
„Junimea nu mai e: cei cari formau neoficială, care pentru îndeplinirea scopu­ s’a votat resoluţiunea, prin care studenţii a fost deschisă printr’un discurs pronunţat
44
44
„Junimea s’au căsătorit cu conservatorii. rilor ei, merge pănă la crimă. Lipovenii poloni sunt invitaţi ou insistenţă a renunţa de d-l Dr. Saflu, care a relevat, că cu
din România ne pot da numai o slabă la tendinţele lor antigermana pe terenul
S’a întâmplat însă ca soţia să fie prea probă de religioşii ruşi neoficiali. Ei nu inima mişontă desohide aoâstă solemnitate,
sglobie şi cum îşi duc viâţa în zeflemele, sciu ce însemnâză respectarea cuvântului academio. în a doua resoluţiune este rugat care se repetă acum pentru a şâsa oră.
e de prevădut, că vor ajunge la o jalnică şi la 1877 a trebuit să fie un lipovean în guvernul a lua măsuri contra studenţilor
văduvie. străini. Studenţii poloni au răspuns în 4> & D-sa face o dare de seină despre suma co­
n
capul statului rus, ca vorba dată să fie lectată spre acest scop de cătră Reuniune
Eu n’am fost cu „Junimea , — dâr călcată şi mica parte din Rasarabia să ne de 20 Decemvrie la protestul Germanilor, şi cea donată de comitetul parochial şi
44
sunt cu „Tinerimea , spune d. Haşdeu. fie răpită. relevând, că demonstraţiile lor nu au ca­ mulţumesce tuturor celor cari au contri­
44
1
* Cei dela „Orientul ortodox' să ne spue, racter antigerman, oi au fost îndreptate nu­ buit, în speoial însă d-lor: Temesvdry& Spu-
dâcă şi d-lor sunt tot ortodoxl de cei ne
Un diar — şi nu din cele duşmane oficiali? mai în potriva modului de a trata ceştiu- derca, cari au dat rochiţe şi şurţurl pentru
— anunţând conferinţa spunea, că voifi nea polonă de cătră profesorul de istorie
Dela Petru cel mare, Ţarul e şi ca­ 4ece copile, apoi d-uiior Simay, Iuliu Popp,
combate pe Slavi. Erâre. Eu n’am fost şi Schiemann.
nu sunt contra tuturor Slavilor, ci numai pul bisericesc în Rusia, el e Papa dela Kirdly Lajos, Theiss & Măr ton, Schtiiz, cari
contra Muscalilor. Neva, mai teribil decât cel din Vatican, Gestiunea Cretei. ţ)iarele turcescl au binevoit a da stofe pentru haine, şi
Căci în locul cârjei pastorale, ţine în mână
Arabii sunt semiţi, cu tote astea i-am gârbaciul cazacilor. se ooupă pentru prima dată cu Gestiunea demnei Paraschiva Fihp, care a binevoit a
lăudat, — dâr am combătut şi voifi com­ Un ortodo.x de felul Ţarului, ar putâ insulei Creta. Aceste tjiare spun, oă pute­ oose gratuit tâte hainele. D-1 Dr. Saftu
bate încă pe Evrei. rile signatare a convenţiei din Berlin ar fi adresâză pe urmă elevilor şi elevelor câte­
fi şi Sultanul, care n’ar avâ decât să des-
Acum un an am vorbit aici cu ocasia titue pe Patriarchul dela Constantinopole asigurat pe guvernul turoesc, că statul quo va cuvinte, îu cari îi îndâmnă a cultiva fru­
asasinării marelui român Ştefan Mihăileanu şi să se proclame şef al ortodoxismului. şi drepturile de suveranitate ale Turciei mosul sentiment al reouuoscinţei faţă cu

cufunde în apă, fără a-se stînge? Sârele în dosul insulelor britanice. Eu sciu fârte când fu întrebat. Atunci, când toţi se în­ omenilor în cestiunl de credinţă, sunt nu­
44
nu este de loo glob de foc, sârele este o bme, căci eu însu-ml multe am văcjut; torseseră spre dânsul, luâ cuvântul: mai oousecinţele egoismului lor , oontinuâ
divinitate. Aoâstă divinitate se uuinesoe multe am aucjit şi dela bunicul meu, âr bu­ „Voi toţi vă înşelaţi pe voi înşi-vă, şi Chinesul, discipolul lui Oonfucius. „Cum e
Daewa. Ea merge cu o trăsură pe oer ooo- nicul meu a fost călătorit pănă la margi­ unii pe alţii. Sorele nu se învîrtesoe în ju­ cestiunea cu sârele, aşa e şi ou Dumne4eu.
lind muntele de aur Speruwja. Se întâm­ nea estremă a mării . rul pământului, oi pământul se învîrtesce Fie care om ar vrâ să aibă pe Dumne4eul
44
plă, că şerpii Ragu şi Ketu atacă pe Da- „El voia să vorbâsoă mai departe, în jurul sârelui, apoi afară de acâsta pă­ său propriu, sâu cel puţin pe Dumne4eul
ewa şi o înghit şi atunci se face întunerec. dâr matrosul eugles al vaporului îl în­ mântul se învîrtesce şi în jurul osiei sale, ţării sale. Fie-care popor ar vrâ să-l în­
Preoţii noştri însă se râgă, oa divinitatea trerupse : întorcând spre sâre în timp de două zeci şi chidă în propriul său templu pe aoela,
să fie liberată, şi se liberâză. Numai nisce „Nici o ţâră nu întrece pe Anglia, nu patru de âre oând IaDonia şi insulele fili­ pe care nu-1 pâte ouprinde lumea în-
âmenî ignoranţi, ca voi, oarî n’au eşit nici esistă nici o ţâră, unde să se soie mai pine, când Sumatra, unde ne aflăm noi, trâgă.
odată din insula lor, pot afirma, oă sârele bine, cum răsare sorele. Şi noi în Anglia sâu Afrioa, Europa, Asia şi alte ţări. Sâ­ „Dâr oare templu se pâte asămăna
luminâză numai insula lor. seim, că sârele nu răsare nicăirl. El se în- rele nu luminâză numai pentru un munte, cu acela, pe care l’a zidit însu-şî Dumne4eu,
La acâsta răspunse proprietarul unui vîrtesoe neîncetat în jurul pământului. Noi pentru o insulă, pentru o mare sâu numai pentru-oa toţi âmenii să se unâscă îu el,
vapor egiptian: o soim acâsta fârte bine şi noi am ocolit pentru pământul nostru, oi pentru o mul­ într’o credinţă şi într’o confesiune? 44
„Nu, răspunse el, nu este adevărat, de alt-fel pământul şi n’am dat nicăirl ţime de alte planete, cari sunt asemenea „Tâte templele omenesc! sunt zidite
oă sârele ar fi o divinitate şi că s’ar în- peste sore. Pretutindenea, ca şi aiol, el pământului. Acâsta ar putâ să o îuţelâgă după modelul acelui templu, care este uni­
vîrti numai în India şi în munţii ei de aur. apare diminâţa şi dispare sâra“. ori cine din voi, dâcă ar privi în sus la versul. în tâte templele esistă oristelniţe,
cer şi nu numai la piciârele sale. Atunci
Eu am oălătorit mult, am fost şi pe marea „Şi Englesul luâ un baston, făcu în boltiturl, luminări, icâne, inscripţii, cărţi de
nici unul dintre voi nu şi-ar îuchipui, că
nâgră, pe câstele arabe, în Madagascar şi năsip un cerc şi începu să esplioe, în oe legi, jertfe, altare şi preoţi. Dâr în care
sorele luminâză numai pentru dânsul sâu
insulele filipine şi m’am convins, că sârele ohip se învîrtesce sorele în jurul pămân­ templu este vr’o oristelniţă oa oceanul —
pentru ţâra lui .
44
nu luminâză numai India şi nu se îuvîr- tului. Nu soiea însă să esplice bine şi clise o bolti tură, ca ceriul — luminări, oa sârele,
„Ast-fel vorbi înţeleptul pilot, care
tesce numai în jurul unui munte. El ră­ arătând spre pilotul vaporului: luna şi stelele — icâne oa âmenii vii, o&rl
călătorise mult în lume şi privise mult
sare îu munţii Japouei, din care oausă „Aoesta-i mai învăţat, decât mine şi 44 se iubesc şi se ajutoră unii pe alţii? Unde
44
aceştia se şi numesc „JapI , oeea-oe în vă va putâ espiioa mai bine . la cer . esistă inscripţii despre graţia divină, cari
44
*
limba indigenilor va să cjRă: Nascerea sâ- „Pilotul era un om înţelept şi asculta * * să fie aşa de înţelese, ca binefacerile, pe
relui, şi dispare departe de aiol îu apus, în tăcere discuţiumle pănă în momentul, „De sigur, rătăcirile şi împărecherile cari Dumue4eu le distribue pe acest pământ