Page 39 - 1901-12
P. 39
Nr. 278—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
binefăcătorii lor. Un oor de băieţi şi fete, Liga culturală va inangura îneurând Decemvrie (a doua 4* de Crăciunul Gre torie. O miie de răniţi au fost duşi în spi
sub abila conducere a d-lui învăţător Stoi- şe4Storile sale literare şi artistice. La acele gorian) un concert în sala dela hotel „Eu talele dela Johauuesbnrg. Lângă Ermelo
covicl, a eseoutat ou multă precisiune „Ru- şe48torI 6menl de sâmă vor ţine oonferinţe ropa". începutul la 8 6re. Intrarea 60 b. au fost prinşi 300 EnglesI. O luptă aseme
găoiunea“ lui Stefânesou şi două coline}! ou subieot naţional, vor ceti bucăţi lite nea s’a dat şi lângă Ermelo.
Tramwaiul Braşov-Săcele. îu nu
de-o frumuseţă rară. La acâstă serbare au rare, âr apoi se vor cânta diferite buoăţl
mărul trecut al fâiei nâstre am dat loc co Şi Dewett a avut lângă Boshof o lupta
asistat şoâlele primare române în frunte ou musicale. Pan’acum au promis, că vor vorbi municatului, după oare în ajunul Crăoiu-
corpul didactic, elevele internatului Reu la şedătorile Ligei: d-l Haşdeu şi d-na nului Gregorian, 24 Deoemvrie st.n., tram ou Englesii, în care a eşit biruitor. El a
ni unei, în frunte ou direotora, d-ş6ra Teclu, Dunca Schiau. vaiul va pleoa spre Săcele la 6.06 sâra, plecat apoi spre nord-ost, ca să se unâsoă
fiind acâsta ultima cursă. cu Botha. Delarey a prins la Koekemoe-,
şi un public de clame şi domni, amici ai
Pentru masa studenţilor români Traduoătorul acestui oomunioat, în pe linia Krerskop-Johannesburg, 600 EnglesI.
progresului şcolelor române. Din darea de
din Braşov au întrat dela d-l Nicolae Ga- credinţa, oă 6ra 6.06 s’a fixat în mod es-
sâmă a d-lui Dr, Saftu luăm următorele T6te acestea dovedesc, că situaţia
roiu, advocat în Zernesel, din incidentul oepţional pentru a face posibil publicului
date. Comitetul Reuniunei a adunat 623 din Săcele de a-se reîntdroe din Braşov Englesilor e desperătă.
4ilei sale onomastice: 20 cor.] ăr dela
oOr. 60 b., din cari s’au procurat haine şi mai de vreme acasă, şl-a esprimat dorinţa,
comitetul parochial al bisericei Sf. Adormiri
încălţăminte pentru 40 eleve, Temesvâry şi ca acâstă oră să fie fixată şi în ajunul Cră
din Braşov-Cetatea, ca interese ale fondului ciunului românesc pentru Românii din Să
Spuderoa au îmbrăcat 10 eleve. Comitetul NECROLOG. în Sânpetrul-de-Gâmpiă
pentru iubiţii răposaţi: 90 cor. Primâscă cele. Da fapt însă, 6ra 6.06 este cea obici
parochial a dat pentru haine peste 1600 a răposat la 21 Dec. n. Valeriu Iustia.ii
nobilii donatori cele mai vii mulţumite. — nuită în mersul tramwaiului. Deci măsura
oordne, din cari s'au îmbrăoat 180 de luată de administraţia tramvaiului e luată în etate de 20 ani. înmormântarea i-se face
Direcţiunea şcolelor medii gr.-or. române din
elevi. de astă-dată numai pentru amploiaţii liniei, a4l ‘23 1. c. Pe răposatul în deplâng pă
Braşov.
nu pentru a uşura publicului săcelean, cum rinţii săi Teodor Iustian, medic, cu soţia
„Agitaţie daco-română şi universi împăratul Wilhelin II şi Herhette s’a admis greşit, plecarea mai de vreme Maria, fraţi, surori şi oumnaţi.
tatea maghiară". Sub acest titlul 4i aru l acasă.
junior, pi&rul „Figaro" dela 19 Decemvrie
„P. H.“ spune, oă profesorul lorga „Mi
descrie un episod nostim de pe timpul,
klos“, oare ţinuse studenţilor români din
când era Herbette ambasadorul Franoiei la
Budapesta o conferinţă „daco-română, ire -A- p e 1 S$!2 VE Si SE.
Berlin. Intr’o diminâţă de Maiu fiiul am
dentistă" despre Mihaiă Vitâzu, întorcân- în vederea consimţământului general,
basadorului, înjjetate de 15 ani ani, era „Un-
du-se la Bucuresol, îşi sorie în „L’Indepen- ou oare publicul român a întimpinat ini Copiii şi educaţia lor la llomani.
ter den Linden", cu aparatul fotografic în
denoe Roumaine" impresiile din Budapesta. ţiativa „ Asociaţiunii" de a pune obiceiul fe Copiii erau consideraţi oa proprietatea es-
mână. De-odată vine împăratul în fruntea
Numitul domn — spune „P. H.“ — 4’ > & licitărilor de anul nou în serviciul culturei olusivă a tatălui, care putea face cu ei, ce
oe c
unui regiment. Herbette se opresoe la mar
universitatea din Budapesta nu e la nivel nâstre naţionale, — subsemnatul birou adre- oredea de cuviinţă. El avea dreptul a lă-
ginea trotoarului şl-şl îndrâptă aparatul
•european şi că studenţii români nu pot în săză acum, în presăra unei nouă aniversări, păda pe nou născuţii, o monstruositate,
spre grup. împăratul recunoscu pe tinărul
văţa adevărată soiinţă dela mediocrităţile, un oălduros apel cătră toţi iubitorii oultu- care se comitea destul de des faţă ou co
Herbette şi dădu ordin să stea întreg re
cari ooupă acolo catedrele şi cari nu pre rei poporului româneso, ca şi de astădată piii slăbănogi. Tatăl putea de asemenea,
gimentul, căci „d-l Herbette vrâ să opereze".
dau, decât teorii şoviniste. D-l lorga pro să adopte în număr cât se pdte mai mare după Uge, să vândă sâu să omâre ohiar şi
Peste 2 tjil© împăratul s’a dus la ambasada
pune înfiinţarea unui internat în Buourescî răscumpărarea felioitărilor de anul nou şi pe copiii adulţi. Un asemenea esoes de pu
francesă, să vadă oum a reuşit tabloul. El
pentru tinerii români di» Ungaria, cari să doneze sumele de răscumpărare fondului tere părintâsoă (patria potestas), codificat
a rămas fdrte mulţumit şi a felicitat pe tî-
după-ce şi-au terminat studiile acasă, se „Casei naţionale“. prin lege, cu greu se mai află la vr’un alt
nărul Herbette, oăruia i-a făcut cadou o
petrâeă 1—2 ani în Bucuresol,—luoru, oare Lista răscumpărărilor se va publica popor. — La nouă 40® după nasoerea bă
ramă artistică de mare preţ. piarul frances
îl supără grozav pe „P. H.“. în 4iare şi în o mică publicaţiune festivă, iatului, la opt după nasoerea fetei, avea loc
încheie desorierea acestui episod cu ouvin-
ce pe 4iua anului nou se va trimite tutu sfinţirea religiâsă (lustratio) şi darea nume
Demonstraţiune socialistă în Buda tele cam ironice: Ah, Tart d'ăonner et de lui, ceea ce era împreunat cu jertfă. Pen
pesta. Sâmbătă muncitorii fără luoru din plairel ( A h ! arta de a pune în uimire şi ror persânelor, care îşi vor răscumpăra fe tru a pă4i copiii de farmece, li-se atârna
Budapesta, cam 5000 la număr, s’au adu de a plăoâ!) licitările. la gât o capsulă, oare conţinea un amulet.
Pe acâstă cale vom menţine părţile
nat pe piaţa Lehel şi în şiruri de câte pa Băieţii o purtau pănă la etatea, când îm-
Dividenda băncii austro-ungare. frumose şi plăonte ale obiceiului felicitări
tru au outrierat stradele, cântând „Marsei- brăoau toga virilă (la 16 aul), fetele pănă
Stabilirea dividendei de oorone 66 60 lor, ne vom reaminti prietinii noştri, şi ei
laisa" muncitorilor şi alte cântece socia se măritau. Asemenea capsule, de bronz, ar
fixată în şedinţa consiliului băncii ţinută îşi vor aduce aminte de noi — gândurile
liste. Demonstranţii s’au purtat relativ liniş gint şi aur s’au găsit destule ou ocasia să
la 19 Dec., este un semu al timpului. Pro nostre se vor întâlui, şi uniţi prin un fru
tiţi, cel mult dâoă ameninţau pe privitorii păturilor archeologioe. Mama era însărci
fitul afacerilor băncii în monarchie a scă- mos act al iubirii de neam, vom sărbători
din ferestri. De-odată însă începură se bom nată cu eduoaţia fetelor şi ou începutul
dut rapid în anii din urmă. Oausa este, că la olaltă noua aniversare cu inimi înoăldite
bardeze cu pi ©tril uşile prăvăliilor. Mulţi educaţiei la băieţi, Pe urmă lua rolul edu
trebuinţa de bani s’a împuţinst, fiind-că ne de cele mai nobile sentimente. De altă parte
mea ajunse la oafenâua „New-York". Aici catorului la băieţi tatăl, oare îi învăţa a
goţul şi comunicaţia stagnâză prin urmare vom fi soutiţl de o mare pierdere de timp
unul din demonstranţi aruncă o’o piatră în- ara, sâmăna, secera, călări, înota. Dâcă era
şi dobeo4ile intrate sunt mai mici. Acţio şi de eventualitatea penibilă, dâr numai ou
tr’o ferâstră a cafenelei, care se sfărîmâ oapabil, îi învăţa şi a ceti, scrie şi soooti
narii băncii primesc în anul acesta oa di- greu evitabilă, de a trece ou vederea Ia fe
bucăţi. Poliţia vâ4®nd acâsta interveni, ca şi le dădea şi noţiuni în ounâscarea legi
videndă, în total, oor. 9.990.000, ou cor. licitările de anul nou pe oare-va dintre
■să împrăştie mulţimea. Sosiră poliţişti că lor, ceea-ce se făc^a prin învăţarea pe di
1.965.000 mai puţin ca în anul premergă prietinii noştri.
lări şi-i împrăştiară. în retragerea lor de nafară a celor XII tabule de legi. Dâcă
tor, respeotive 4,757°/ , faţă cu SBOVq din La începutul secolului îu oare am în
monstranţii au făcut pustiiri grozave. Ou 0 tatăl nu era capabil a şl instrui oopiil, atunci
1900. Profitul din anul acesta este cel mai trat, vom ridica prin obolul nostru pentru
bastdne plumbuite au spart galautarele ha sarcina acâsta era încredinţată unui învă
mic, de când esistă banoa. fondul „Casei Naţiouale", un frumos mo
lei de ven4are parisiene, jăfuind şi prădând ţător sâu şc61«i elementare. învăţătorii (li-
nument începuturilor culturale ale poporu
obiecte în valâre de 4000 corone. Pe bu înmormântarea creştinilor măce teratores), oarl erau sclavi sâu liberaţi, in-
lui româneso.
levardul „Erz3âbet“ n’a rămas întrâgă nici lărit! ÎI1 China. Funcţionarii chinesî din struiau parte individual, parte în oomun
S i b i i u , la 18 Decemvrie 1901.
.o ferâstră, tot aşa pe bulevardul „Terâz". Tungciau au aranjat o străluoită înmormân (ludi magistri) pe băieţi în cunoscinţele
Biroul „Asociaţiunii pentru literatura
Aici au năvălit în prăvălia pălărierului tare creştinilor măcelăriţi cu ooasiunea tnr- elementare. Erau mult apreciaţi mai ales
Engel şi au furat 80 de pălării. Ei au spart burărilor din anul trecut. Acâsta s’a întâm română şi cultura poporului român“. învăţătorii, oarl soieau bine să instruâscă
apoi ferestrile cafenelei „StaDosu" păgu- plat conform hotărîrea misionarilor creştini, pe băieţi a calcula (caloulatores). Instruc
bindu-1 cu 2000 oor. Poliţia a arestat vre-o cari au declarat, oă nu pretind pedepsirea ţiunea dura opt luni. Vacanţa se începea
Rgsboiul din Africa-de-Snd.
40 de persone, dâr pe corifei nu i-a succes uoigaşilor, dâcă funcţionarii chinesî vor da în Iulie şi ţinea pănă la Noemvrie. Despre
să pună mâna. La oăpitănatul orăşeneso 28 espresie în publio pooăiuţei lor şi vor face Soiri fârte interesante soresc din Africa- băieţii, cari mergeau la şcolă ou geanta şi
•de comercianţi au anunţat, oă li-s’au făcut poporul să înţelâgă, că trebue să respecteze de-Sud. După „Daily News peste oâte-va ou tabula atârnată de braţul stâng, ne dă
u
pagube în sumă de 36,000 cor. pe misionari şi pe Chinesii înoreştinaţl. clile glumea? se p6te aştepta la evenimente un mio tablou Horaţiu (Sat. I. 6. 72.)
Sâpte-4eoI de cosciugurl au fost duse într’un însemnate. Pe Sâmbătă trecută Boţim a ...„magni quo pueri magnis e centurioni-
lung convoiti în interiorul oraşului. Au oonvocat la o adunare pe toţi burgherii, oa bus orti, laevo suspensi loculos tabulamque
spre ferioirea şi mântuirea âmenilor? Unde participat la actul acesta mai multe sute să se sfâtuâsoă asupra situaţiuuei şi să-şi laoerto, ibant ootonis referentes Idibus
esistă vr’o oarte de legi, oare să fie ori oui de rudenii ale ucişilor, apoi trupe chinese oomunioe părerea cu Dewett şi Steyn. C’o aera." — O...
mai înţelâsă, decât aoeea, pe care a soris’o din cavalerie şi pedestrime, musioa şi mulţi săptămână mai înainte, Delarey a ţinut un
Cazacii şi paradisul Intre Cazacii
el în inima fie-oărui om ? Unde esistă jertfe, chinesi, purtând insemnele doliului. în oos- sfat cu âmenii săi lângă Klerksdorp. Co
din munţii Ural e lăţită credinţa, oă para
cari să se pdtă măsura cu jertfele abnega- ciugurl au fost aşe4ate trupurile celor ce mandanţii Ioan Botha, Pretorius, Jau Lu-
disul este aici undeva, pe pământ, trebue
r
ţiunei, oe !le aduc dmenii iubitori de-apro- au putut fi găsiţi. E au numai frânturi de nenagee, Strydom şi Wolm&rans au încer
numai căutat. Ei numesc aoest paradis în
.pelui lor? Şi unde esistă altar, oa inima membre şi bucăţi de îmbrăcăminte. La în cat să-şi ooncentreze 6menii, cu scop de
chipuit Împărăţia apelor albe. Un oazao cu
■omenâsoă, pe oare însuşi ;Dumne4eu pri- mormântare asistau 50 de funcţionari din a-se uni cu armata lui Botha. De va fi
numele Grigore Terentievics Chochlov nu
mesoe jertfele ? satele unde creştinii au fost măcelăriţi. sucoes acâsta, Louis Botha dispune a4î sin
de mult a scris o epistolă, în care spune,
„Ou oât mai sublimă noţiune va avă Funcţionarii au glorificat pe creştinii căluţi gur de 6000 bmenl cu 14 tunuri. Armata
cum poţi ajunge în paradis. Pe un Marcus
omul despre Dumne4eu, ou atât mai bine pentru credinţa lor şi au isoălit un docu lui se află în situaţia de a putâ lua lupta
călugăr bătrân, îl ţin de sfânt şi cred, că
îl va ounâsce. Şi ou oât îl va ounâsoe ment, în oare se garantezâ scutul tuturor în contra nnei armate englese mult mai nu-
a fost în paradis, însă s’a reîntors în Ru
mai bine, cu atât se va apropia mai bine oreştinilor, cari vor să se reîntoroă la lo merâse. Dewett şi Delarey vor dispune fie-care
sia. Acest popor blând în 1898 a adunat
de el şi îl va urma mai bine în graţia, mi- cuinţele lor. Asemeni festivităţi s’au făcut de câte 4000 6menî, restul e împărţit în trupe
1500 ruble şi a trimis pe trei cazaci dis
lostivenia şi iubirea lui oătră 6menî. şi în alte oraşe. mai mici, afară de cari 10,000 d9 Buri sub
fi
tinşi, s caute paradisul. Călătorii au um
„Şi de aceea omul, care privesoe în- arme luptă în colonia Cap.
Selbăteciile Rurdilor. „Gazeta de blat jumătate lumea şi pe urmă înşelaţi
a
trâga lumină a sârelui, oare umple univer Agenţia „Nederland din Haga pri-
Colonia" află, oă numărul emigranţilor ar fiind de noroc şl osteniţi, s’au întors acasă,
sul, nu trebue să oondamne şi să dispre- mesoe din Johannesburg, următârea soire:
meni din Turcia cresce într’una. Sârtea re fără să fi dat unde-va de paradis, dâr totuşi
ţuâscă pe superstiţiosul, care în idolul său Se oonfirmă svonul răspândit săptă
fugiaţilor e înfiorătâre, asupra lor se văd sunt convinşi Cazacii, oă paradisul e aici
nu vede, decât o rază din acăstă lumină : mâna trecută, după oare în prima jumătate
urmele bestialităţii Ku^ilor. Unui copil de unde-va, pe pământ.
de aoeea să nu despreţuiâsoă niol pe necre a lui Noemvrie au fost lupte mari pe linia
13 ani Kur4ii i-au tăiat limba şi degetele
dinciosul, care fiind orbit nu vede de loo dintre Ermelo, Middelburg şi Pretoria. Eu-
dela piciore ; spatele unui bătrân era nu
lumina". glesii au pierdut în luptele acestea trei co
mai o rană. Guvernul rusesc pregătesce o Proprietar: Dr. Aurel Mareşianu.
Aşa vorbi Chinezul, disoipolul lui loneii şi 2000 âmenl, parte omoriţî, parte ră
notă energică oătră Pârtă, cerând curmarea
Oonfucius, şi toţi cei oe erau de faţă în niţi, său prinşi. Despre lupta acâsta mare se Redactor responsabil: Traian H. JPop*
aoestor oru4imI.
cafenea tăcură şi nu mai discutară asupra anunţă: Botha s’a luptat cu EnglesI lângă
-cestiunei, care credinţă este mai bună. Musica orăşenâscă va da Joi, în 26 Renosteekop şi a raportat o strălucită vic
