Page 41 - 1901-12
P. 41
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese îulcire i
AftministraţiTmea şi Tiuografla ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
Sraşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancato nu se pri N-rii de Dumineci 2 fi. po an.
mesc.—Manuscripte nu so
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, po ş6oo
se prlme30 la Admlnlstraţlune in luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braţov şi la următ6rele N-rii de Dumineci 8 frnnoi.
Se prenumeră la t<5te ofi-
BIEOUUÎ de ANUNŢURI: oiolo poştalo din întru şi din
in Vlana : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emeric Los-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- % Abonamentul jentrn Braşov
poli-k Nuchi'. Anton Oppelik. Admtnistraţitmea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. Y. &old- TCrgul Inului Nr. 90, etapiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şise
Leopold (VII Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNILOR: Cu dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o colina, A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., pe trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corâne. — Un osomplar
jpublioăn mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamontelo
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
N r . 274. Braşov, Miercuri 12 (25) Decemvrie. 1901.
Esceseie din Budapesta. ale căror patimi bestiale au fost ca să se gândâscă a nu mai băga şi postulatele independenţei de stat. Altă
timp de doue ore deslănţuite. milionele în clădiri de fală gâlă na dată ohiar şi cea mai mică şi mai îndrep
De luuî de 4ile se aud plângeri, Poliţia n’a fost în stare se îm ţională, sâu în alte înti’eprinderî „cul tăţită manifestare a vieţei naţionale nema
44
că na ii şi mii de muncitori din Bu piedece devastările, 6r’ când a vrut turale fără folos pentru cea mai ghiare, provâcă o furtună de indignare şi
dapesta, neaflând nicăirî ocupatiune, se tragă la răspundere pe aranjato mare parte a poporaţiunei, ci a căuta acusarea trădării de patrie. Altă-dată ârăşl
au ajuns pe drumuri peritorî de fome, rii demonstraţiuuei, aceştia nu erau înainte de tăte se asigure masselor se propovăduesoe asimilarea oea mai in
şi nu odată s’a apelat din sînul aces nicăiri de aflat. Faptul, că poliţia muncităre pânea de tăte (filele. transigentă a tuturor Nemaghiarilor fără
tor masse de muncitor! la guvern, surprinsă de evenimente nu’ş! mai nici o consideraţiune la desvoltarea isto
ca se le procure lucru şi se uşureze putea ajuta, a încurajat şi mai mult Maghiarisarea — o „ cerinţă inter- rică, la dreptul legal şi resultatul posibil. Con
astfel cât de puţin sortea lor. pe escedenţî. naţională . Pi]el9 acestea diarul „Bp. H.“ form aoestor curente se ia posiţie diferită
44
Gruvernul, se 4i > pe lângă uria Se mângâie foile din Peşta cu vorbind de misiunea internaţională a Ma şi în politioa internaţională. Şi uneori ies
ce
şele probleme, ce i-le impune „cons aceea, că nu lucrătorii, ci numai ghiarilor, reamintesce toastul împăratului la ivelă chiar şi cele mai tainice dorinţe
4
truirea statului naţional *, ar fi aflat plevea poporaţiunei, care li-s’a ală Wilhelm II, pronunţat în Budala 1897 şi co cu atâta claritate, încât ni-se oferă mate
totuşi atâta răgaz ca se se gândâscă turat, a putut comite sălbătăciile şi mentările nedesminţite ale oficiosului „Nem- rial bogat pentru demasoarea hipoorisiei
44
a oferi, prin iniţiarea unor lucrări vandalismele de Sâmbătă. Aşa se zet , conform cărora Germania a renunţat ocasionale despre respectarea dreptului şi
44
mar! de investiţiune, unei părţ! din afirma şi pe timpul, când s’au să la conaţionalii săi din Ungaria, pe motiv, despre toleranţă .
aceşti lucrător! flămânc}! un câştig vârşit esceseie anti-române în dife oă aceştia maghiarisându-se, vor faoe mai
modest, ca se potă trăi de acj! pe rite oraşe, că numai plevea socie mari servicii Germauiei, decât menţinân- Alegeri municipale.
ar
mâne. Pănă când se vor începe tăţii maghiare a comis barbariile în du-şl naţionalitatea. Numitul <fi mai rea-
44
în adever aceste luorărî va mai trece nespusa ei „indignare , în realitate mintesce audienţa unui bărbat de stat ma „Restauraţia în Selagiu.
14
timp multişor. Pornea înse nu dă însă în fruntea ei s’aflau fruntaşii ghiar (Banfify — Red.) avută ou acea ooa- — 22 Decemvrie.
răgaz, ci pretinde ajutor grabnic şi şoviniştilor. siune la împăratul Wilhelm II. în Buda, la
dâcă nu găsesce nici un ajutor, nicî In caşul de faţă puţin importă oare audienţă împăratul ar fi <fis, oâ alianţa în 20 1. c. a fost alegerea oficialilor
o stemperare, ea face din om neom ce nuanţă a proletariatului capitalei Ungariei va fi pentru Germania cu atât mai oomitatului Sălagiîi. Nu atât alegere, cât
şi devine cel mai periculos inimic al ungare a luat iniţiativa la bombar preţiâsâ, ou cât Ungaria va fi mai unitară, mai mult realegere, oăcl afară de cercul
ordinei sociale, al celor ce posed, şi darea galantarelor şi a ferestrelor. mai naţională, din oare causă împăratul ar Eriului t6te oercurile şi centrul au rămas ou
al întregei societăţi. Ajunge că miseria în culme, fomea fi sfătuit pe numitul bărbat de stat ma foştii lor oficiali. în cercul Eriului s’a ales
a tost motorul principal al esceselor, ghiar, ca să nu pauseze nici un moment ou în looul fostului pretor, Valentin Boloni,
Cei fără de muncă din Buda spre a avă nota tristă a sărăciei zidirea statului naţional maghiar. „Bp. H. N. Bai, un tînăr simpatic, care vorbesce
u
pesta, car! sunt conduşî de organi- masselor poporaţiunei, care sărăciă desvoltând mai departe aoâstă ideie destăi- fârte bine şi românesoe.
saţia socialistă, mânaţi de fome au din nenorocire nu se mărginesce nu nuesce şi un detail, care pănă acuma de Pe Boloni l’a trântit aşa (fi ® f în
c
n!
început în cele din urmă se aran mai la Budapesta, ci se estinde peste sigur va fi fost necunoscut, chiar şi oelor gâmfarea sa maghiară, căci dâoă s’ar fi
geze demonstraţiunî pe strade spre totă ţâra. mai abili diplomaţi; anume, că Ungaria na- înţeles cu partidul naţional român, oarei-a
a face printr’asta presiune asupra Pe or! şi unde te vei duce, în ţionalisată numai aşa va pută fi „pumnul oferit pact, reeşia splendid. Densul însă
guvernului şi a societăţii de-a lua munţii şi câmpiile Ardealului, or!pe Germaniei întins aprope pănă la marea răspunse la ofertul Românilor cu fudulie,
14
roesurî grabnice în interesul esisten- şesurile Ungariei şi ale Bănatului, Nâgră şi despărţind în două elementul slav, că nu reflectâză la ajutorul lor.
ţei lor. nu vei aucji decât plângerea, că tre dâoă conducerea, politică o vor avă-o în Să-i fie de bine.
Capii mişcării, în frunte cu şefii burile economice merg rău şi că Ungaria — protestanţii. llltă dâr marele De astă-dată a suflat în genere de sus
socialişti, au hotărît a aranja Sâm ărnenii nu mai sciu cum să mai mister al diplomaţiei viitâre. „Ungaria ma şi de jos un vânt mai conoiliant. Chiar
băta trecută o mare procesiune de trăâscă de pe o cji pe alta, ca să le ghiară şi protestantă, despărţitâre a elemen mulţimea alegătorilor maghiari aclamau la
monstrativă prin stradele Pestei şi mai rămână şi ceea-ce li-se pretinde tului slav şi formând pumnul Germaniei unele posturi pe candidaţii români. Se
după-ce aceştî din urmă au stat bun! pentru acoperirea sarcinilor publice întins pănă la marea Nâgră! 44 vede, că Szell a dat lozinca, ca omenii săi
că demonstraţia va decurge în totă aprăpe no mai suportabile. piarul german din Timişâra vorbind de prin comitate să s’arate mai oonoi-
liniştea şi că înşi-şî lucrătorii vor Şi ore numai în Pesta să fia de despre aiurările diplomaţilor dela „Bp. H.“ lianţl faţă cu noi.
căuta a susţinâ ordinea, şeful poli aceia, car! se plâng, că nu găsesc (jice: „Este interesant, ce natură de came De-altmitre!ea uşor puteau fi conoi-
ţiei li-a dat permisiune a-o face. de lucru? Nu bântue 6re sărăcia şi leon ascunde în sine şovinismul maghiar şi lianţî patroţii noştri faţă de Români, oăcl
Ddr demonstraţia, care luase un în ţinuturile din provinciă şi pe ţărani, politica oficială de naţionalităţi, ou tote aoâstă conciliaţiune rnt-i costa nimica.
ceput liniştit, a degenerat mai pe car! de an! de (file emigreză în ţări modificaţiunile impuse la fie-oare schimbare Români noi n’au intrat în oficii; oe-i
urmă în nisce escese sălbatice, ce depărtate, or! trec în România spre de guvern. Câte odată se aude dulcea me puţini, cari au fost în ofioii, au rămas în
au avut ca urmare distrugerea şijă- a-şî afla lucru, fiind-că acasă n’au lodie despre toleranţa fără păreohe faţă cu posturile lor inferidre, neînsemnate, ce le-au
fuirea a vre-o sută de prăvălii în cu ce mai trăi ? naţionalităţile din Ungaria, despre libera avut pănă acum. într’un comitat locuit
stradele cele mai frecuentate şi diferite Esceseie din Budapesta sunt un desvoltare culturală a Nemaghiarilor, măr două din trei părţi de Români, nu este un
acte de violenţă din partea masselor, memento pentru guvernul unguresc, ginită numai prin cerinţele patriotismului singur oficiant la cevaşî post mai însemnat.
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . însă aţi fi putut vedâ, că ml-am scos din ţeleg, de oe n’aţl avut încredere în acest lul miserabilului? Dna din două: Ori eu
inimă tot sufletul şi oă din mine vorbia viitor. ml-am perdut minţile, ori în faptul, oă oi-
un puternic sentiment, — aşa-dâr ohiar dâoă ne-va inbesce din tâtă inima şi îşi ofere în
Acele fisionomii de ghiaţă ! Acea in
L a îsvor. a fost hotărît, să ml-o refusaţT, aoâsta tre dignare dispreţnitâre ! Cu câte-va cjileînainte mod oinstit sufletul său, viâţa sa, munca
buia să o faoeţl oa nisoe 6meni, oarl po sa, — nu este nimica desonorător. Dâoă
De tE=E. S i e n k i e w i c z . nici prin vis nu ml-ar fi trecut, oâ aceştî
sed în inima lor milă şi bunătate. De ce aşa-dâr indignaţia vâstrâ n’a fost hipocri-
âmeul vor putâ fi aşa: „Noi v’am consi
Este adevărat, oă erî nu eram decât v’aţî bătut joc de mine? sie, cine este aiol nebun?
derat de om cinstit, d-vâstră însă ue-aţl
student şi diploma mea de doctor în filo-
Voi, pretinşi creştini, pretinşi idea tras pe sfâră, aţi abusat de încrederea nâs- Ah, şi tu m’ai înşelat, tu, pe care cre
sofie încă nu e bine uscată. Nici funcţie
lişti, de unde puteaţi voi sci, oe am să fao tră!“ Aceste cuvinte mi-le-aţl asvârlit în deam, oă pot oonta. Ei îmi spuseră: „Sun
n’am, nici avere. Intrega mea proprietate tem convinşi, că fiica nâstră uu v’a încura-
eu, când am plecat cu refus dela voi? Cine faţă. înainte cu câte-va minute m’au feli
constă într’o curte de nobil, împrejmuită
v’a spus, că nu mă voiu împuşca, întâi citat atât de cordial, oă am obţinut diploma, giat, să faceţi aoest pas". „Natural, eu n’am
ou o grădină şi având câte-va sute de ruble
pentru-oă fără dânsa nu voiu putâ trăi, şi oa şi cum aşi fi fost propriul lor fiu — î u s ă tăgăduit’o acâsta. Atunci fu ohemată „fiioa
venit anual, este natural prin urmare, că 14
a doua, pentru-oă un asemenea oontrast in după oe le-am spus, palid de emoţiune, care nâstră . Ea veni ou desâvîrşita pasivitate
ml-au refusat mâna Tolei — dâr pe de-asu-
tre ceea-ce se proclamă ca principiu şi în a fost motivul, ce m’a îndemnat la muncă, a domnişârei bine educate şi gâugăvi ou
pra m’an şi batjocorit.
tre acţiunile din viâţa reală, un asemenea s’a stins cordialitatea, a amuţit surîsul, fe ochii în pământ, că nu pâte înţelege, de
Aşi vrâ să sciu pentru-ce.P Ce am oo- fariseism, o asemenea minciună nu ml-ar întră unde şi până unde ml-au venit mie ase
ţele deveuirâ rigurâse, un suflu de ghiaţă
14
mis ? Am mers şi ml-am oferit inima mea în cap? Cum de nu v’a fost milă de mine m’a atins şi âtâ ce eşl la ivâlă, că eu „am menea cugete .
cinstită şi crediuciâsă dicând : „Daţi-ml-o un minut măoar? Fără motiv nu pote cine 14 Tu nu poţi înţelege? Ia, asoultă-mă,
abusat de încrederea lor .
şi vă voiţi fi fin credincios, păstrândn-vă re- va călca în pioiâre nici măcar un individ domnişâră Tola!
cunosciuţă pănă la mormânt. Er pe dânsa de talia mea, chiar şi de unul, cum sunt Şi m’au umilit în aşa măsură şi m’au Nu ml-ai spus nici odată, că mă iu-
călcat în praf, încât un moment credeam
am s’o port pe palme, am s’o iubeso, s’o eu, este păcat aşa-ceva! Pâte aşi produoe besol, asta-i adevărat. Nu posed nioî un re-
44
ocrotesc . şi eu ceva pe aoâstâ lume. Sunt tîuăr, aprâpe şi eu, că am făptuit ceva ruşinos, oă i-am versal cu semnătură ta, şi chiar dâoă aşi
tras pe sfâră în mod mişeleso.
Trebue să reounosc, oă t6le acestea student înoă, fără avere, fără funcţie — poseda, nu aşi usa de el. Atâta aşi vrâ însă
le-am spus cu o mutră idiotă, cu vooe bine! Dâr vedeţi, eu am un viitor înaintea Dâr cum? Ce va să dică asta? Care să—ţî spun : Esistă dreptate, esistă o instanţă
străină, gângâvind şi năduşiudu-mă. Voi I mea — şi pe Dumnezeul meu, ’.eu uu în din noi a tras pe sfâră? Care a jucat ro unde-va, pâte de-asupra norilor, ori în con-
