Page 42 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 274—1901.

în centru sunt 2 subnotarl: Octavian Fe- un banchet, dat la 21 Dec. in otelul „Hun- burg, că le va succede a smulge pe Italia Germanii, pe Sârbii, pe Românii dintr’un oraş
w
lecanu şi Dr. Iuliu Pop şi în pretoriatul garia din Budapesta, reforma administra­ din legăturile triplei alianţe. destul de mare, cum e Timişora ori să mârgă la
Eriului, Yasiliu Orosu, sub-pretor. ţiei. Ou ocasiunea acâsta Gulner a făout Cum-oă este ceva în aer şi oum-că teatrul maghiar — ori să şâdă acasă ? Altă
Aţâţi Români mănâncă pâne — pre­ câte-va enunciaţiunl interesante despre co­ într’adevăr se fac mari sforţări în direcţia petrecere nu se admite în „liberala" Un­
cum se vede nu prea grasă — comitatensă mitat şi chemarea funcţionarilor comitatenşl, acâsta, o dovedesce un lucru mai prospăt. garie !
în Sălagih. A mai candidat unul, d-1 Aciu, pe cari merită să le relevăm. Se anunţă adeoă din Viena, că după infor­
Pentru masa studenţilor români
la postul de sub-notar, dâr târcjiu şi fără Gulner asigură, că Szell nu vrâ să maţi unile cercurilor diplomatice de-aoolo,
să fi avisat la timp pe alegătorii româul desfiinţeze c’o trăsătură de condeiu auto­ Francia şi Italia au încheiat o convenţie din Braşov. Dela Reuniunea femeilor ro­
mâne gr. orient, din Făgăraş din inciden­
despre candidarea sa. Firesoe, că n’a reeşit, nomia comitatensă, care în timp de o miie formală în Gestiunea Tripolisului, unica po­
deore-ce chiar şi dintre Români se depăr­ de ani a fost citadela de apărare a oonsti- sesiune, oe i-a mai rămas Sultanului în tul jubileului ei de 25 ani : 40 COI*, drept
cuuună eternă întru memoria membrelor
tase deja mai mulţi alegatori, neinteresân- tuţiunei ţării. Dâr nu este autonomie tot Africa. în convenţia acâsta Francia declară,
răposate. Primâsoă nobiliie donatâre oele
du-i oandidaţii neromâni şi nesoiind, că ce se trimbiţâză. Dâoă se va face o schim­ oă nu va ridica nici un fel de piedeoă pen­
mai este un oandidat român. bare, ea se va face numai pentru garanta­ tru ocuparea Tripolisului de cătră Italia, mai vii mulţumite. — Direcţiunea şcolelor
medii gr. or. române din Braşov.
Spiritul conciliant deci n’a costat pe rea supremaţiei statului maghiar. Guvernul în ori ce formă s’ar întâmpla ocupaţiunea;
Maghiari nici o jertfă. Oam aşa stă lucrul actual ţine sâmă de interesele ţării şi ale dimpotrivă Francia. asigură pe Italia de
0 catedră de limba română în
cu bunăvoinţă lor faţa de noi. Şi la acestă populaţiunei şi calomniază adevărul cel-ce sprijinul ei material, la cas când s’ar isbi 'Belgia. Aflăm cu plăcere, oă domnul Alp-
alegere, ca şi la tote împărţirile de oolacl, afirmă, că guvernul ar pune piedecl în ca­ de greutăţi în realisarea planului său. Se honse Bayot, doctor în filologie, a deschis
cum dice doina bine jcunoscută: dam la lea manifestărei voinţei publice. afirmă deja, oă oestiunea Tripolisului va
n ■ un ours de limba portugeză şi română la
voi, chit şi la noi, numai sâ staţi mai ’napoi“. Se adresâză apoi oătră funcţionari şi întră încurând în stadiu acut şi Italia va Ecole supârieure commerciale et consulaire din
Altcum dintre cei trei Români numai (Şi ce, că dreptul şi dreptatea este oomâra co­ anecta provincia sub titlu de protectorat. Mons (Belgia), unde pănă acuma uu se
d-1 Felecanu a oandidat pentru un post mună, pe oare trebue s’o păzâsoă fie-care fu.no- La vestea acâsta Sultanul a dat ordine să propuneau, deoât oele-lalte limbi romanice.
mai înalt, de pretore în ceroul Oeului faţă ţionar. „Cel-ce vatămă.ohiar şi numai dreptul se formeze în Tripolis 12 bataliâne nouă
D l Bayot, oare posedă frumâse cunoscinţe
de vechiul pretore, Kiss Laczi, şi de ar fi muncitorului cu diua, vatămă dreptul tutu­ turcesci şi poporul să se înarmeze, căci în specialitatea sa şi e autorul mai multor
stat toţi prietenii lui zelăhanl lângă el, în­ ror. Spiritul acesta trebue să îndemne pe alte ajutâre nu pot fi trimise din Constan- scrieri de valâre, a avut profesor de limba
vingea şi nu rămânea cu 7 voturi în mi­ funcţionar de a iubi într’adevăr poporul şi tinopol. Tripolis se află spre ost dela Tunis română pe d-1 Dr. Sextil Puşcariu.
noritate. de a-1 face să înţelâgă, că funcţionarul e (posesiune francesă) şi Francia să fi asigu­
Solidaritatea Românilor a fost esem- pus, ca sd facă drept şi dreptate poporului. rat deja pe Italia, că ea n’are veleităţi de In comitatul Solnoc-Dobâca, fişpa-
plară şi însuflătâre de respect înaintea con­ Conducători adevăraţi ai poporului vom fi cucerire spre ost de Tunis. nul Br. Bornemissza a convocat membrii
ua
trarilor. Toţi s’au temut de statoririle oon- numai atunci, dâoă vom face, ca poporul Din tote reiese clar, oă între Francia oongregaţiunei comitatense pe cfi de 21
ferinţei premerse şi ca un om au stat şi să ne iubâscă; atunoi comitatul va fi în şi Italia sunt în pregătire paşi însemnaţi Decemvrie cu scop de a-se înţelege asupra
votat sub oonduoerea prea iubitului şi res­ adever ceea-ce trebue să fie. Nu vrem să de apropiere, — ceea-oenu pâte de loc să candidaturilor de funcţiouarl. Au rămas
u
pectatului lor „badea G-heorghe , faţă de slăbim, ci să întărim vechia instituţie cu întărâscă, ci numai să slăbâscă basa şi le­ candidaţi toţi funcţionarii vechi ou esoep-
care nu îndrăsnesc a-şl ridica capul spiri­ elemente nouă. între cari la primul loo tre­ găturile alianţei celor trei puteri europene. ţia lui Mozsa Jozsef şi Veres Kâroly, can­
tele, cari „latent in tenebris". bue să stea iubirea de dreptate şi conscienţa didaţi noi pentru posturi de solgâbirac,
Unui conducător bun însă îi trebue datoriei...." aşa oă pentru 9 posturi vor fi candidaţi
şi ermată bună şi numărâsă, ca să p6tă în­ Nu trebue să mai spunem cât de de­ SCIRILE D Î L E Î . Îl persâne. După-ce s’au ţinut câte-va dis-
vinge pe tâtă linia şi de asta nu se îngri- parte stau ncll funoţionarii administrativi de eursurî de temenele reciproce, s’a fixat
jesoe, cum ar trebui, preoţimea şi inteli­ idealul desemnat aici. Cele ce le-a spus — li (24) Decemvrie. (jiua alegerii pe 27 Decemvrie. De oandidaţl
genţa nâstră din cercuri, ci cu indolenţa Gulner, vor rămânâ un pium ăesiderium, cât Ministru de finance ung. a adresat de naţional'tate română nu se pomeuesce
ei lasă a-se alege o mulţime de omeni ne­ timp „supremaţia sfatului" va călca în pi- o circulară cătră direcţiile financiare, în deşi majoritatea covîrşitore a comitatului
cunoscuţi, ba inimici a tot ce este român, oiâre egala îndreptăţire între Maghiari şi care se ordonă, ca faţă cu agrioultorii, cari este românâsoă.
de representanţl comitatenşl în oerourile oelelalte naţionalităţi şi cât timp se va au suferit pagube elementara ori se află
Caragiale furat. Nu i vorba de un
cele mai curate române. măsura şi aplica „dreptul" şi „dreptatea din alte cause în împrejurări precare ma­ furt literar, ci de 12 sticle de liouorurl,
11
Pănă oând acâstă negrije păcătâsă, cu două măsuri. teriale, să se observe ore-care indulgenţă ooguae, ohartreuse, o cantitate de şuncă,
care a adus în seoolî şi aduce şi acjî atâta
la încassarea restanţelor de dare. Acestor şvaiţer şi salam, cari au fost şterpelite îu-
daună şi ruşine asupra Românilor ? ! 82—84 contribuabili li-se va acorda favorul a-şl tr’una din nopţile trecute, dela berăria
de representanţl cu viriliştl ou tot trebue Italia şi Francia. plăti restanţele în rate pănă la 1 Iulie a. v.
să aibă Românii în comitatul Sălagiului! Gambrinus, al căreia antreprenor este de
Se pare, că dela mârtea Regelui Um- oât-va timp cunosoutul scriitor Caragiale.
X. Regina României, născută la 16 (29)
* berto în politica esternă a Italiei înoepesă Decemvrie 1843, îşi va celebra Dumineca „Secol." raportâză următârele: D-1 Cara­
se facă o schimbare remarcabilă. giale deschidând diminâţa berăria, constată
— în comitatul Sătmarului încă s’a fâ- viitore aniversarea nasoerei sale. Ou acâstă
în anul 1903 espiră terminul tratatu­ spre surprinderea sa, că localul a fost de­
out dilele aoestea alegerea. A reuşit şi aici oeasiune se vor organisa mari serbări. îna­
lui de alianţă între Austro-Ungaria, Ger­ vastat şi din tejghâua forţată au fost sus-
numai un Român de origine, Mangu. inte de araiaŞl, miniştrii şi persânele ofi­
mania şi Italia. Alianţa va trebui, deci, să. traşl toţi banii, trei lei şi patru-decî de
— Deşi comitatul Cojocnei e locuit în ciale vor asista la „Te Deum" la Mitro­
fie reînoită. Cu cât se apropie mai tare bani, cari erau înăuntru! Reclamând secţiei
parte preponderantă de Români, n’a fost polie, apoi consiliul de miniştri se va duce
acest termin, cu atât pressa se ocupă mai respective, acâsta îşi începu imediat cerce­
ales nici de rândul acesta vre-un Român. Ia palat pentru a presenta Reginei felici­
dinadinsul de atitudinea Italiei şi adesea tările şi aresta pe un anume Gr. Atanasiu,
Au fost realeşl veohii funcţionari. tările sale. După amiadl representaţ e pen­
vedem acoentuându-s9, că Italia n’ar fi cauagiu la berărie, bănuit oa autor al fur­
— în comitatul Turda-Arieş a rămas tru şcolari ia teatrul naţionaî (Sînziaua şi
aplecată a reînoi alianţa, dâoă în stipula- tului. Tote luorurile înfăşurate într’un cear­
şi de rândul aoesta un singur funcţionar Pepelea, de V. Alexandri), âr sâra repre-
ţiunile ei nu se vor face modifioărl esen­ ceaf, au fost găsite.... într’o cămăruţă inex­
român, fisolgâbirăul din Câmpeni Ioan Vlasa. sentaţie de gală (Curoanii).
ţiale, eliminându-se tot oe ar putâ să deş­ primabilă, de unde probabil, că hoţul voia
Odinioră în acest comitat erau număroşl
tepte bănuiala, că alianţa s’ar îndrepta fie Concertele d-lui Dumitru Popovici să le scotă în momentul potrivit.
funoţionarl români atât în centru, cât şiîn-
oât de puţin în contra Franoiei. Afirmarea D-1 Dumitru Popovici va da în 9 Ianuarie Dina cea mai scurta. In diua de 22
provinoie. Ei au fost rând pe rând înlo­
acâsta, întemeiată sâu nu, dă ansă la corn (27 Deo. v.) un concert la Orâştie; în 12 Deoemvrie sârele a răsărit la 7 ore 48 miu.
cuiţi eu funcţionari maghiari, urmaşi de ai
binaţiunl varii. Gazetele adversare triplei Ianuarie n. (30 Deo. v.) un concert la Arad; şi a apus la 4 şi 7. piua a fost deci numai
nemeşilor soăpătaţl.
alianţe Şic, oă acâsta a slăbit în timpul din în 1/14 Ianuarie va oonoerta la Timişâra-, de 8 ore şi 19 minute de lungă.
urmă pe măsură, ce s'a consolidat dubla în 3/16 Ianuarie la Caransebeş şi în 6/19
Milione pierdute în jocul dej cărţi.
Secretarul Gulner despre comitat şi alianţă şi oăun sentiment de neîncredere dom- Ianuarie la Lugoş. In turneul aoesta artis­ Dn aristocrat polon, care posedă proprie­
nesoe între Berlin, Viena şi Roma, dâr mai tic d-1 D. Popovici va fi însoţit de d-na şi
funcţionari tăţi uriaşe mai ales în Rusia, a jocatMier-
ales în Roma, dat fiind, că din coaliţiunea d-1 Dima, cărl vor da oonoursul lor laoon-
Coloman Szell şi-a pus pe seoretarul celor trei puteri numai Germania a tras certele celebrului bariton român. curia trecută cărţi la clubul-Jokey din
său dela interne, Iuliu Gulner, jsă apere la folose, pe când Italiei îndeosebi i-a revenit Viena. El a perdut nu mai puţin ca 2 mi-
Cuvinte sincere, piarul „M. Szo liâne cor. 0 parte însămnată a banilor pier­
u
aprâpe esclusiv partea de jertfă — pentru
în numărul 251 scrie următorele : „In Un­ duţi (1 milion) i-a oâştigat un sportsman
susţinerea militarismului într’un timp când
garia esistă pe terenul soiinţific şi literar ungur şi deputat dietal, âr altă parte i-a
soienţa omului, şi în faţa acestei instanţe ea se luptă cu mari greutăţi financiare.
aţâţi plagiatori, câţi ţîuţari vara pe insula câştigat un aristocrat austriac. Păgubaşului
va trebui, să mărturisesol: am înşelat pe Nu suntem aşa de mult introduşi în
Margareta. întregul spirit al literaturei i-s’a dat termin de-o jumătate ne an pentru
omul aoesta, am tăgăduit pe omul acesta, tainele diplomaţiei, încât se putem fixa
nostre nu este alt-ceva, deoât o copie a li­ achitarea datoriei —oăcî nu jucase ou bani
am umilit pe omul aoesta şi l’am neno­ preois noua orientare în politica esternă a
teraturilor străine. Nu numai „persâne" şi gata.
rocit. Italiei. Fapt este însă, că de când pe tro­
„scene", dâr întregi direoţiunî literare sunt
N’ai avut ouragiu ? N’ai avut inimă? nul din Quirinal şâde Victor Emanuel III, Bancnote falsificate. In Turda tot
furate şi pe când literatura celui mai mi-
Nu soiu. Soiu numai atâta, că m’ai trădat. ginerele principelui de Muntenegru, uu cu­ mereu circulă şi acuma bancnotele falsifi­
serabil popor din lume găsesoe imitatori la
Te iubesc încă şi n’aşl vrâ să cjio nimica rent destul de însemnat s’a produs în con­ cate de 10 fi.
noi, — o literatură maghiară naţională nu
rău despre tine, dâr ’.vecjl, oând este vorba tra alianţei întreite. Curentul acesta se ma­
u
esistă“. — Destul de frumos din partea „Magyar Szo , cjiarul lai Bauffy, face
de peirea său salvarea unui om, atunoi tre­ nifestă de-ocamdată numai în firesoile sim­
cjiarului banffist, că are une-orl şi momente mult oas din apărarea intereselor protes­
bue să aibl ouragiu, atunoi sinceritatea şi patii pentru Francia şi în dorinţa unei
lucide. tante, cărora le-a deschis o rubrică spe­
iubirea trebue să fie mai tari, decât frica. apropieri de naţiunea soră. Se Şioe, că
cială. Trei preoţi reformaţi, Petri Elek,
Altfel eşti singur oausa, că grincjile unui chiar ministru de esterne Prinetti şi minis- Pentru teatrul maghiar. Este cunos­ Horvâth Sândor şi Haypâl Beno au lansat
edificiu, clădit ou multă ostenâlă, îţi oad tru-preşedinte Zarandelli sunt devotaţi ami­ cut ordinul ministrului de interne ung.
cjilele aoestea un apel în favorul numitului
asupra capului. Acâsta mi-s’a întâmplat şi ciţiei franceso-italiene şi cultivă relaţiile oonform căruia într’un oraş, în care jocă o
cjiar. La acest apel răspunde acuma Bene-
mie. Ml-am olădit îutreg viitorul meu pe oele mai intime ou ambasadorul franoes din trupă maghiară, să nu se acorde concesiune
dek Elek în cjiarul „Magyarsâg" făcând
oredinţa orbă în iubirea ta şi acuma aflu, Roma. pentru orfee, trupe eto. „străine *. Acest
1
oă am clădit pe năsip, oăol în momentul Un pas însemnat spre dorita apro­ ordin l’a eseoutat „ad amussim (^ilele aoestea aspre reproşuri numiţilor preoţi, oă fao
u
propagandă de reolamă unui di&r redactat
hotărîtor ţl-a lipsit curagiul, oând era vorba piere s’a făout deja prin înoheierea unei primăria din Timişâra. O trupă de tambu-
de jidovi, oare are de ţintă semănarea zi-
să alegi între indisposiţia capricidsă a pă­ convenţii oomerciale între Francia şi Italia, raşl din Mitroviţa venise la Timişora să
zaniei confesionale.
rinţilor tăi şi între nefericirea mea. Tu ai âr visitele din vară ale escadrelor celor oânte în oafeueaua „La Leu“ din suburbiul
ales fără esitare neferioirea mea! două state, au dat mult de vorbit şi gândit Fabrio. Primăria a refusat concesiunea pe La finea anului. Suntem rugaţi a da loo
(Va urma.) cercurile politice din Berlin şi Viena şi au motiv, că aotualmente esistă în oraş o altă următorului apel: „Incheindu-se în curând
nutrit speranţele celor din Paris şi Peters- trupă maghiară. Va să clioă să forţezi tu pe anul 1901, rugăm pe toţi cei-oe doreso să