Page 43 - 1901-12

Nr. 274—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

aboneze revista nâstră „Familia în anu( a găsit în afirmaţiile relative la Lazar o tiâre, pe cât de rar este şi curagiul lui edificiul oasei parochiale r., la cimiterul bi­
11
viitor, să răspundă oostul de abonament şi insultă a onârei ofioiale şi intenta din ofi- Brunetiâre, de a primi să vorbâscă în ora­ sericei gr. or. din Arpătac, unde vor fi de­
anume: pe un an 16 corâne, pe */ de an oiu proces oontra lui Iosif Scultâty, care şul lui Calvin — contra dootrinei lui Calvin. puse rămăşiţele pămeutescl spre eternă
2
8, pe trei luni 4-, pentru România pe an semnase recursul, pentru oalomniarea auto­ odihnă.
20 lei. Abonenţii noştri noi, preoum şi rităţilor. Arpătac, 11 (24) Decemvrie. Fie-i ţă-
aoeia, cari în anii trecuţi nu le-au coman­ Judecătoria din T.-St.-Mărtin a con­ Un turist român în Cernăuţi. rîna uşâră! Elena D. Nistor năso. Stănoiu-
dat, vor primi gratuit două tablouri mari, damnat pe Iosif Soultâty la 2 luni înehi- lesou, ca soţie, Aurel, Pompiliu, Virgil,
Vineri a sosit în Cernăuţi turistul ro­
naţionale românesc!., şi anume: „Ştefan-cel- sâre. Inculpatul, oare era apărat de advo- mân, stud. med. Vasile G. Georgescu din Valeria, Viotoria, Dionisiu, Elena şi Cor­
11
Mare şi aprodul Purice şi „Ştefan-oel- oatul Paul Mudrony, a făcut reours. BuourescI, şi s’a presentat la consulatul nelia, ca fii şi fiice.
Mare pe patul dem6rte“. Amândouă aprâpe regal român, la studenţii români din Cer­
de câte un metru, sunt esecutate în 16 oo- năuţi şi la redacţia fliarului „Deşteptarea"
îmbrăcat în costum naţional.
lorî, escelent, încât pot să deooreze orl-ce Ferdinand Brunetiere în Roma 8G1R1 ULTIME.
D-l Georgescu — scrie numita fâie —
casă româuâscă. Preţul lor de librărie este
protestantă. va traversa tâtă Europa pe jos în decurs
0 corona. Abonenţii ^noştri n’au a trimite de doi ani, în urma unui rămăşag între Cracovia, 24 Decemvrie. In Mosc-
deeât o coronă pentru împachetare şi fran- Unul dintre bărbaţii cei mai iluştri ai prinţul Mih. Cantacuzino, ou şederea în va s’au întâmplat demonstraţiunî con­
care. Cei-ce comandâză numai unul, au a timpului aotnal este oelebrul profesor uni­ Londra, şi un club alpin din Paris. D-l tra consulatului germaD. S’au spart
trimite 60 b.anL Oa premiu estra-ordinar, versitar şi conferenţiar dela şcâla normală Cantaouzino s’a obligat a găsi un turist ferestrile şi s’a dat jos tabla cu firma
român, care să trav rseze Europa în de
u
la cele 2 tablouri, se dă — fără a mai superiâră din Paris, Ferdinand Brune- curs de doi ani, pe când clubul alpin e de consulatului.
plăti nimio — portretul reginei poete Car­ tiâre. părerea, că la Români nu esistă spirite Bruxella, 24 Decemvrie. Din cer­
men Sylva în costum naţional. La aceste Acest bărbat s’a distins în anii din urmă atât de îatrepriucjâtâre, cari să aibă cura­ curile apropiate ale lui Kruger s’a
tablouri însă au drept numai aceia, cari în mod deosebit în lumea intsleotuală şi a jul de a întreprinde acest lucru. pornit o acţiune confidenţială pentru
răspund abonamentul înainte pe un an său determinat un curent, care s’a repercutat Condiţiunile sunt: tura pe jos, fără a mijloci o întîlnire între acesta şi
pe-o jumătate de an; cei-oe se abonâză în inimile şi minţile tuturor âmenilor gân­ orl-oe ajutor dela familie, şi călătoria fără Roseberry.
numai pe două trei luni, nu pot să reclame ditori din Europa întrâgă. El a preconieat ajutornl unui orar. D-l Cantaouzino a gă­ Viena, 28 Decemvrie. Scirî ve­
tablourile. Toţi abonenţii noştri, chiar şi emanoiparea lumei intelectuale de sub că- sit doi tineri studenţi dela universitatea
din Bucuresoî, cari s’au declarat gata de nite din New-York semnalâză o re­
cei de pe trei luni, pot să-şi oomande la tuşile, pe cari i-le pusese acea cercetare a împlini rămăşagul: d-l M. Ionescu ple­ voltă în massă a populatiunei din
noi cu preţul redus la o coronă următârele soiinţifică, oare era o complectă negaţiune cat prin Transilvania, şi d-l Georgescu, Venezuella. Preşedintele Castro, asal­
scrieri de Iosif Vulcan : „Dela sate“, nu­ a credinţei, fără să renşâsoă insă a o în­ care trece pe la noi. tat în palatul seu, a reuşit se fugă.
vele, „Gărgăunii dragostei şi „Mâţa ou locui cu ceva eohivalent, care să mulţu- Ambii an împlinit deja tura prin Ro­ Londra, 23 Decemvrie. Consu­
11
olopot“ comedii, „Nunta lui Pîrjol“ (pen­ mâscă întru câtva cerinţele sufletului ome­ mânia, care a fost cea mai detailată, căci
trebuia să atingă tâte capitalele judeţelor latul argentinian de aici a primit
tru copii), „Prima rochie lungă monolog. nesc, însetat de fericire.
14
şi subprefecturile. In decursul acestei ture suirea, că guvernul din Argentinia a
Oradea-mare, 7/20 Dec. 1901. Redacţia şi Brunetiâre a proclamat pe faţă, oă pentru care se destinaseră 8 luni, d-l Ge- decis se rupă tratările cu China şi
u
editura „ Familiei . sciinţa a dat faliment, deârece n’a justifi­ org ’sou a câştigat 25 cjile şi se află actual­ învită pe Anglia se decidă.
cat speranţele, oe la pusese lumea întrenss, mente în Cernăuţ, făcând o mică pausă pănă
Profanare de moşte. Din Milano se Luni dimineţa, oând va pleca mai departe.
că adecă va contribui la mulţumirea in­
scrie, că dilele acestea s’a petreout acolo o Ruta, care o va parcurge de acum
ternă a omului, lăpâdat de ferioitdrea ore- PBV E B f c g E .
profauare ne mai aurită în biserica San este Cernăuţi - Lemberg - Berlin - Hamburg-
dinţă în Dumnecjeu. în numărdse scrieri şi
Dario. Aici se află de trei sute şi mai bine Haaga —Paris— Belgia—Spania—Portugalia Descendenţa omului dela mai­
conferinţe a susţinut Brunetiere tesa sa
de ani expus într’un sarcofag de sticlă oor- Lisabona. In acest oraş va avâ între 15 — 20 muţă. Abstrăgând dela aceea, oă esplica-
ij şi astăcp s’a format o şcdlă puternică în Aprilie o întâlnire cu d-l Ionescu. De aici
pul fericitului Gian Angelo Porro, obiect rea mecanică a lumei organice după teoria
oivilisata B’ranoie, care a scris pe drapelul va pleca prin Italia—Elveţia - Germania-
de veneraţiune şi patron special al credin­ de-sud — Austria —Bosnia şi Herţsgovina—• darvinistică, trebue astăcjl oonsiderată ca
său devisa: „întdrcerea la credinţa creş­
cioşilor, cari se rugau lui Dumnedeu, ca să Greoia—Constantinopol cătră Dobrogea , naufragiată cu desăvârşire, descendenţa mo­
11
tină .
le trimită copii. Intr’o nâpte au efracţio- * unde va întră prin Maugalia; trecând dernă s’a îndepărtat fârte mult şi în pri­
Constanţa şi gurile Dunării pe la Ohil’a vinţa ambitului metamorfosării formelor,
nat uşa biserioei nisce tâlhari, cari au răs­
Oraşul Geneva, supranumit Roma pro­ se va duce la Odessa — litoralul nordio
turnat şi spart sicriul şi au jefuit juvaerele, de terenul empirismului. Aoâsta cu deose­
testantă, unde a trăit şi propovăduit refor­ al mârei negre spre Azow, marea Csspică,
ou cari era împodobit corpul. Inelele, ne- Caucaz pănă spre Astrahan, unde va ave bire, când e vorba de hipotesa descenden­
matorul Calvin, a dat săptămâna trecută o
putându-le soâte, au frânt degetele şi le-au dovadă ne mai pomenită de liberalism, in­ a doua întâlnire cu d-l Ionescu; de acolo ţei omului dela nisce strămoşi inferiori, ani­
împrăsciat prin biserică. In Milano a pro­ va traversa Rusia oătră Petersburg—Fin­ malici şi în ultima linie dela maimuţă.
vitând pe Brunetiâre să ţină o confereuţă
dus aoâstă profanare mare indignaţie. Va- landa — -Scandinavia — Londra - Glasgow— Cele mai vechi resturi de om, după măr­
acolo tocmai asupra lui Calvin. Hamburg. Dela Hamburg e apoi liber să
lârea reală a obiectelor jefuite nu întrece turisirile unor autorităţi de prima forţă,
ţ)iarul „Figaro ne spune, că Marţia revină ou trenul pană în Bucurescî, unde
11
de alt-fel suma de-o m i i e de lire, însă va- (Virchow, Rauke, Zittel) uu presentă, de
trecută, în 17 Decemvrie, o afluenţă enormă se sfîrşesoe tura.
lârea artistioă a lor este considerabilă. oât indicii curat omenesol, ele nu presentă
de dmenl s’a adunat în Viotoria Hali din D-l Georgescu a plecat din Bucurescî
la 30 Aprilie v. a. o., după-oe împreună ou nimic, oe ne-ar îndreptăţi a admite esis-
0 catastrofă îngrozitore s’a petre­ Geneva, să asonlte pe conferenţiarul fran- soţul său au depus jurământ la biserică de tenţa unui homo ferus său alalus, ca mijloci­
out dilele acestea pe linia ferată din apro­ ces. Trei mii de omeni erau în sală şi alte frăţie între olaltâ şi de călătorie pe jos în tor între maimuţă şi om. Resturile spora­
pierea oraşului Paderborn. Două trenuri două mii pe dinafară şi toţi ascultau pe seusul condiţiilor. Pretutindeni din partea dice ale aşa numitului Pithecanthropus erec-
s’au oioonit, sdrobindu-se reciproo şi îngro- Brunetiere ou respiraţia oprită, cum „oom- poliţiei şi pref-cturilor li-s a dat viza spre tus găsite la 1894 în Java de cătră Dubois,
11
pâud sub ruinele lor o mulţime de pasa­ bătea doctrina lui Calvin . adeverirea rutei luate şi a timpului folosit. sunt caracterisate de Virchow, Waldeyer
geri. Pănă aouma s’au constatat 20 de Pentru-că dela prima pănă la ultima D-l Georgescu are cu sine şi un pa­ şi Ranke ca resturi de ale unei maimuţe
morţi şi 21 răniţi. frasă, întrâga conferenţă a lui Brunetiere şaport, cu drept de purtare a armei, vizat veritabile. Mai pe sus de tâte însă rămâue,
de trei consuli: rus, otoman şi austriac. In
n’a fost, decât o critică adusă dootrinei lui
Un asasinat oribil s’a făptuit în Calvin şi locuitorii Romei protestante îl el este introdus ca turist şi student în me­ în ciuda tuturor încercărilor, o prăpastie
1
nâptea de 20 Decemvrie în Budapesta. dicină. Tot-odată s’au dat ordinele nece­ peste care nimenea nu nâte face punt* ,
aplaudau. Cum se esplică acesta? sare prefeoţilor şi primarilor, ca să dea
Viotima a fost o nenorooită prostituată ou concurs turiştilor. între facultăţile spirituale ale omului şi
înainte de tdte Brunetiere a dat oma­ ale animalelor. Nici uu fapt biologio nu
numele Miiller Teresa, care loouia la
giul cuvenit desinteresării, talentului şi sin­ D-l Georgescu, care a absolvat al
Meitner Taoob în strada Dob. Asasinul a doilea an da medicină, a făcut şi la con­ dovedesce, că acestea din urmă ar fi ca­
cerităţii lui Calvin, âr când s’a declarat
fost arestat. El se numesoe Gelber Albert, servatorul din Bucurescî oursurl de bel- pabile a forma noţiuni generale, sâu oă ar
adversar al doctrinei lui, a făcot’o aoâsta canto. E brunet, de statură mai puţin de putea lucra îu mod oonsoient. (V. Lamarck:
voiajor jidan, de nasoere din Varşovia.
ou atâta loialitate, încât a provocat simpa­ cât mijlocie şi se bucură de o constituţie „Recherches sur l’organis. des oorps vi-
S’au găsit la el hainele pline de sânge şi
tia intelectuală a auditoriului. escelentă, precum şi de deplină sănătate. vants“ etc. Paris, 1802. Idem: „Philos.
o hârtie de 10 fl. de asemenea sângerâsă, Pe teren bun şi la timp favorabil face
u
pe oare a furat-o dela nenorocita lui vio- Meritul lui Calvin — spunea Br. — 70 chim. pe cjL de altfel 55-65 chim., zoo\. ibidem 1809, Darwin: „On the Ori-
11
residă în aceea, „că a reîuoit conceptul re­ gin of Species eto. Londra 1859. Idem/
timă. Ucigaşul s’a folosit la fapta sa de un deşi în stipulaţiunî sunt prevăzuţi numai
satîr de bucătărie, ou oare a tăiat gâtul ligios, substituind o religiune pur ome- 35 chim. „Desoent of Mau ibid.1871; Hăokel :„Natiirl.
nâscă, o religiune de logică şi raţionament , Silit a călători fără mijlâce dela fa­ Schopfuugsgesoh. (9,1898) Wasmann: „Itis-
11
fetei, aşa că nu se mai ţină capul de corp,
decât în pielea dela câfă. dâr conferenţiarul adăogâ: „oă o religiune milie, d-l Georgescu este avisat la preve­ tinktulutelligenzim Tierreioh(21899) Idem :
demonstrată, pâte să fie filosofic, pâte să nire şi ospitalitate. Asupra sosirei d sale a „Vergleich. Stud. uber das Seelenleben der
fost avis&tă tinerimea universitară din Cer­
fie morală, pâte să fie un cult, dâr înceUză Ameisen (2,1900j. Fleischmann: Desoen-
11
năuţi din partea studenţimei din Iaşi. Pănă
11
Cronica judiciară. de a mai fi religiune, fiind-oă îi lipsesoe mis­ acum a reuşit să se susţină prin primire deuztheorie (1901). — O . . . .
terul şi iubirea. Afară de aoâsta religiunea ospitală pretutindeni şi prin oferte-coleote
Procesul naţionaliştilor Slovaci. Cetito­ lui Calvin este religiune aristooratică, des a prietenilor. Luni va pleca spre Lem­
rii noştri îşi vor fi aducând aminte, oâ tinată pentru un număr restrîns de omeni berg. L i t e r a t u l * ă.
înainte cu doi ani mai mulţi naţionalişti de elită. Cum rămân îusă massele popo­ Mama sfântului Auqustin de Emil
Bougaud, traducere de Sal ba. Editura d-lui
slovaci, oarl făcură ovaţiunl redactorului rale, cari şi ele au nevoie de mângâierea NECROLOG. Dionisiu Nistor, pa- prof. Dr. E, Dâianu. Tipografia archid'e-
Ambrosie Pietor, condamnat la îuohisâre religiunei ?“... roch român gr. or., preşedinte al oomitetu- cesană rlin Blaşih. Cartea are 31 oâle de
11
pentru „agitaţie , fură şi ei condamnaţi de tipar (500 pagini) şi este fruotul ostenele-
Brunetiâre reounâsce, că oonsecinţele lui parochial, membru al scaunului proto-
t6te instanţele la pedepse mai mari. lor unor labonoşl studenţi în teologie dela uni­
operei lui Calvin n’au fost tâte desastruâse, popeso, defensor matrimonial şi membru
Condamnaţii, al căror număr se urcă căci indirect au provocat marea mişcare ordinar al Asociaţiunei Transilvane, după versitatea din Budapesta Cuvântul „Salba“
ne reamiutesee societatea literară ou ace­
la două-cjecî persâne, au vrut să reinoiâsoă inteleotuală a catolicismului din secolul grele şi îndelungate suferinţe, împărtăşit laşi nume a teologilor d n seminarul desfi­
prooesul -şi în actul prin oare au cerut XVII şi întârcerea la observarea rigurâsă fiind ou sf. Taine, şl-a dat nobilul său su­ inţat „S-ta Barba»a din Viena. oărei so­
u
înoirea, au invooat între altele motivul, că a moralei. Şi aoâstă mărturisire — cjioe flet în mânile Creatorului Luni în 10 (23) cietăţi îi mulţumim publicarea Eabiolei şi
deposiţiile fisolgăbirăului din T.-St.-Mărtin Br. — nu pâte fi păgubitâre oausei, pe care Decemvrie sâra la ârele 6, în etate de 50 a unei părţi din catechismul cel mare at
Attila Ujhelyi, făcute în prooesul de aou- o servesc şi care este: unitatea atât de ne­ ani, al 2i-lea an al fericitei sale căsătorii lui Deharbe. Traducătorii ne ofer o lectură
edificătâre în stil îngrijit, tiparul cura ,
1-
ma-s doi ani, mai departe deposiţiile co­ cesară a bisericei. şi al 20-lea an al preoţiei sale. Despre hârtia bună. Preţul uuui esemplar legat
mandantului' de gendarmi Eugen Lazar şi aoâstă perdere simţită şi durerâsă, mult îu- elegant în pânză este 3 corâne (-f- 40 b.
*
ale altor două persâne ofioiale, au fost * * ceroata familie înounosoiinţâză pe toţi oon- porto.) Un esemplar broşat 2 oorâue (-| -
falşe, ba acusau pe numitele persâne de Am luat notă despre conferenţă lui sângenii, amioii şi cunoscuţii. înmormânta­ 40 b. porto). Se află de vâncţare şi la Tipografia
sperjuriu. Brunetiâre pentru faptul, că este o probă rea neuitatului nostru soţ şi tată se va să­ A. Mureşumu, Braşov.
Reoursul de înoire a fost respins de de liberalism tot atât de rară invitarea, pe vârşi MerourI în 12 (25) Decemvrie la ârele- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
•tâte instanţele., ministeriul de honvecjl însă care a făcut’o oraşul Geneva lui Brune­ 12 din cji. Cortegiul funebral va pleca dela Redactor responsabil: Traian JET. Pop.