Page 45 - 1901-12
P. 45
RED ACŢIUNEA, şSazeta* iese în flăcare i)i.
Mistralmea şi Tipografia Abonameate ţentm Aastro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare ar, 30. Po un an 24 oor., pe şise luni
Scrisori nefrancate nu se pri 12 oor., pe trei luni 6 oor.
mesc.— Manusoripte nu se N-rii de Dumineci 2 fl. po an.
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şiso
sb primesc la Admlnlstraţiune în luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
Braşov şi ia nnaâtiSrelo N-rii de Dumineci 8 franoî.
BIROU®! de ANUNŢUKI: Se pronumeră la tdto ofi
în Vlena: la N. Dukes Naehf., ciale poştale din întru şi din
Hux. Augenfeld & Emeric Los- afară şi la d-nii colectori.
ner, Hoinrich Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşc?
pelik Naohf. Anton Oppelik. Mmmistraţiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Clold- Târgul Inului Nr. 80, etaeiu
borgor. Ekstoin Bomat, ruliu I.: Pe un an 20 oor., pe şdse
Iieopold (Vil Erzsdbot-korut). luni 10 oor., po trei luni 5 oor,
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Ou dusul în casă : Pe an an
o B6ria garmond pe o colină 24 oor., pe 8 lunII3o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordno. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe eftt şi insor-ţiunils annt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainto.
Nr. Braşov, Joi 13 (26) Decemvrie. 1901.
şi cuvintele sale sunt acţî mult dis Anectarea Bosuei şi Herţegovi- dreptul şi legea" pâte să le considere drept
cutate în t6tă pressa europână. Fi- nei. Unele (fiare au ventilat în timpul din mijlâce salvatâre de patrie, în ţinutui’ile
Joia trecuta împăratul Wilhelm resce, că nu toţi sunt de opiniunea urmă oestiunea Bosniei şi Herţegovinei locuite de naţionalităţi însă nu sunt decât
II a ţinut ărăţă una din acele cu puternicului monarch, care vre să-şi spunând, că între puterile, oarî au luat nisce frase păgubitâre.
vântări, cari' fac mare sensaţie nu spună cuvântul autoritar pănă şi în parte la coţgrssul din Berlin s’au pornit „Dovadă despre acâsta este „restaura
numai în Germania, ci în t6tă lu domeniul artei, cei mai mulţi nu tratative în privinţa anectării definitive a ţia" din comitatul Albei-inferiâre, unde
mea. Vorbirea sa, avend de astă- vor consimţi cu el în condamnarea provinoiilor, pe oari Austro-Ungaria le ad „dreptatea, dreptul şi legea" punând oătuşi
44
dată ca temă „arta , este şi mai nemilosă a artei moderne, şi este ministra pănă acum sub titlul de „provincii pe braţele politicei naţionale maghiare, Va
mult comentată din tote părţile, forte considerabil numărul artiştilor ocupate." lahii oei turbaţi au ajuns de-asupra, ştir
decât vorbirile sale de caracter po germani, carî mai bine vor risca a Etă pe sourt istoricul ocupării bind autoritatea maghiarismului şi sguduind
44
litic. „Vossiscbe Zeitung o earacte- nu se face părtaşi de graţia împă- aoestor provinoii : Congresul din Berlin a din temelie hegemonia elementului condu
risâză numindu-o „un mesagiu ar rătescă, decât să-şi părăsâscă direc însărcinat pe Austro-Ungaria să ocupe cător maghiar.
tistic. . ţiunea, ce au luat’o de sine stătă Bosnia şi Herţegovina. în vara anului 1878 „La alegerile din 20 şi 21 Decemvrie
44
Prilegiu de a rosti acest dis tor în creaţiunile lor artistice. monarchia a îndeplinit acâstă însărcinare, cu ajutorul Valahilor a ajuns fisolgăbirăul
curs i-a dat împăratului terminarea „Altă instanţă , Jice „H. Cor. , âr la 1879 într’o convenţie ou Sultanul a Szâsx Joz3ef îa scaunul de vice-şpan. Şi
44
44
galeriei istorice de statue din Ber „va avă să pronunţe în viitor sen regulat situaţia de drept public a provin acest ajutor n’a fost dat numai aşa de flori
lin, ce s’a înfiinţat prin dărnicia lui tinţa în cestiuni ale esteticei . oiilor. de cuc, n’a fost ajutor inofensiv, ci a fost
44
"Wilhelm II. La inaugurarea acestei Sultanul a păstrat suveranitatea nomi un ajutor, îu care s’a manifestat lămurit
galerii de artă, împăratul a chiămat Bate la ochi, că împăratul pro nală, dâr ia 1880 provinoiile au fost înoa- întrâga trufie şi tâte visurile îodrăsneţe,
44
în jurul său pe toţi sculptorii şi pe vocă pe „măeştrii de-adreptul de a drate în teritorul vamal austro-ungar. La împreună cu caracterul bruso de rassă a
ajutorele lor, cari au contribuit la se opune energic direcţiunei moderne 1881 s’a introdus obligamentul serviciului politicei valahe.
esecutarea marei opere, şi li-a vor a artei. Ca şi când aceşti maeştri militar, âr dela 1882 administrarea provin „După alegeri să audiau mereu de pe
bit desfăşurându-le cu sinceritate n’ar avâ convingerile şi caracterul ciilor se faoe prin funcţionari austro-un- buzele Valahilor triumfători strigătele:
opiniunile sale asupra artei şi a di- lor propriu şi ar pută să şi-le schimbe gari. In fruntea administraţiei stă un mi „Noi am biruit ! Nouă ne pot mulţumi
reoţiunei, ce trebue se i se dea în aşa uşor la preaînalta poruncă. Aici litar, căruia este ataşat un adlatus civil. Maghiarii pe vice-şpanul lor. De-acuma
Germania. au dreptate aceia, carî susţin, ca sta
tul şi societatea nu pot lua iniţia Aneotarea definitivă a fost întârziată înainte va fi tot aşa. Fără noi nu vor putâ
Pentru păstrarea vechilor şi pănă acum din causa diferendelor ivite în alege pe nimeni. A nâstră este casa comi
marilor principii ale artei clasice, a tiva, ca să-i prescrie său să-i porun- tre cele două părţi ale monarohiei. Mişoa- tatului. Noi suntem aioi stăpâni. Şi „ad
pledat cu foc împăratul Wilhelm. | căscă artei pănă unde are să merga rea continuă, ce se obseivă în peninsula maiorem Dei glori&m" (!) unul din ei a să
Poporul german, iţise el, p6te fi fe I şi pănă unde nu. Ea trebue să-şi ur balcanioă a îndemnat acum pe Goluohovsky rit cu opincile pline de noroiii pe masa
şi dâcă direc
meze liber calea e i , —
ricit, că posede sculptori, carî ră ţiunea ei va fi rea, acăsta se va ni să reguleze cestiunea acâsta. S’a convocat verde a comitatului (!), âr prin cori dâre
mân credincioşi vechilor idealuri şi o conferenţă comună în Yiena, la care se lăţise vestea, că în noua eră în scurt
nu se lasă a fi înfluinţaţî de curente mici prin sine însăşi. afară de miniştri ambelor jumătăţi ale mo- timp vor cere să se scrie procesele verbale
moderne. Aceste mari idealuri au Unii se mai întrăbă, dâcă nu narchiei a participat şi banul Croaţiei. Anec şi în limba română.
devenit posesiunea durabilă a popo cumva Wilhelm II taxăză prea sus tarea se va face pe cale diplomatică şi „Etă, unde a decăfut comitatul „odi-
rului german, pe când alte popbre starea înfloritore de acjî a artei la este numai cestiune de tf.il© regularea de niâră oouduoător" sub regimul lipsit de
le-au pierdut. Iu cultivarea idealu poporul german. Unul din (fiarele de finitivă a provinoiilor ooupate. energie al politicei pactiste ! încă câte-va
rilor, în acesta mare lucrare cultu frunte berlinese merge chiar pănă asemenea învingeri ale guvernului Szell, şi
rală, trebue deci să premergă popo a trage la îndoiâlă, că împăratul a Ardealul a perit!"
rul german cu esemplu celor-lalte vorbit tocmai aşa, cum s’a raportat. Sunt ridicole îu adevăr jeremiadele
popore şi toţi fiii poporului trebue „E cu neputinţă — cjice „Vossische Alegeri municipale. şovinistului de pe Mureş!
44
44
să conlucre la acăsta. Nu trebue să Ztg. — „ca împăratul să fi afirmat, Alegerile din comitatul Albei-inferiâre In comitatul Maramureşului alegerea func
lăsăm, ca arta să se cobbre în sfe că numai poporul german mai păs- n’au fost după gustul Jidovilor şi al şovi- ţionarilor oomitatensî s’a făcut în Ziu& de
rele de jos. In contra unor ast-fel treză marile idealuri ale artei, pănă niştilor, dovadă expeotoraţiile publicate în 28 Decemvrie sub preşedinţa fişpanului Br.
de direcţiuni „maeştrii" ar trebui când celelalte popore le-au pierdut. „Egyetârtâs". Etă ce scrie corespondentul Roezner Ervin. Au fost realeşi în cea mai
să se opună mai energic ca pănă Asemeni sentinţe ar pută câştiga numitului <jiar din comitatul Albei-infe mare parte vechii funcţionari, între carî
acuma. Din partea pressei se face uşor importanţă politică şi ar pută riâre : găsim şi pe următorii Români : Balea Ioan
reclamă, de care artiştii în adevăr aduce cu sine discusiuni, cari nu i-ar „Ne temem, că şi în site comitate ale prim-notar, Pop Simeon fisolgâbirău, Mi-
mari n’au trebuinţă. Fie-care om fi nicî-decum binevenite împăratului ţării se vor împlini prognosticurile, ce le-am halyi Gavrila, fisolgâbirău, Pednic Stefau,
scie dela natură ce e frumos şi ce şi consilierilor săi! 44 făcut la timpul seu, relativ la politica pac- fisolgâbirău. în dările de sâmă, ce le avem
e urit. tistă a iui Szell. Cu ocliii lui deprinşi cu la îndemână, nu se spune nimica despre
Aşa a vorbit împăratul german relaţiile de dinoolo de Dunăre, „dreptatea, postul de fişcal oomitatens, pe care deja
FOILETONUL „GAZ. TRANS". aşi câştiga la loterie o jumătate de milion
atunci aşi putâ esolâma cu Shylock: „Nu din bătrânele vâstre maxile, încetaţi de a
— mâne m’ar saluta ou buourie, oa ginere.
suntem şi noi âmeni, ca şi voi ? Dâcă ne mai orede în durerea de dinţi. După con-
(2) Mâne ar veni tata la mine, şi m’ar primi
împungeţi, nu curge sânge? Şi dâcă ne oepţia vâstră reumatismul este îu adevăr
La isvor. supăraţi, nu ne curg laorămile?" Acâ-ita e un lucru serios; reumatismul prioiuuesce în braţele sale...
la fel. N’avem voie să supărăm pe uimenl, dureri adevărate, dâr iubirea nu este, de Cine vrâ să fie negustor, trebue să
De H. Siea^sievricz.
ori-cine ar fi acela. Exaltarea mea prostă, cât o exaltare. De câte-orl mă gândesc la soie oei puţin face socotâla, dâr voi, voi
(Continuare.) ori neprâstă, nu îndreptăţesoe pe nimeni să acâsta, am doi âmeni îu m i n e : unul esto âmeni pretinşi sobri, nu soiţi nici atâta.
Dâcă mi-ai fi rămas după acest nau tnă tortureze. Este bine, că acâsta lume a studentul spiritual, oare în numele noului Acâstă sobrietate a vâstră, acâstă minte
fragiu al meu tot aşa, cum te-am visat, nâstră, acâstă zidire mare lipsită de suflet, timp ar vrâ să taie cu toporul prostia ome- echilibrată, vă înşâlă. Sunteţi slabi calcula
mi-ar fi mai uşor, aşi avâ mângâiere şi compusă dm prostie, minciună, hipccrisie, nâscă, al doilea este un om mâhnit, care tori! Aţi auZit? Eu nu o spun asta în
speranţa. Nu soii tu, oă tot oe am făcut a început să plesnâsoă şi să se eguduie, ar viâ să înjuie şi să suspine. Aşa nu pot ferbinţâlă. Acestea nu sunt paradoxe. Iu
de câţi-va ani încooe, «m făcut prin tine căci nu mai poţi trăi în ea. Acuma am trăi mai departe. Ajunge atâta idealism în birea este de faţă, esistă, trebue oonside-
şi pentru tine? In adevăr, am lucrat ca un timp de ajuns: m’am făcut, fără să sciu la vorbe şi atâta utilitarism în fapte! Vine rată deci ca valâre reală. Dâcă ar veni un
bou, nu dormiam îu deajuns, îmi câştigam ce, doctor în filosofie şi ca filosof oontem- un timp, oând în sfîrşit trebue să ne con matematician genial şi v’ar faoe socotâla
medalii şi diplome, trăiam pentru tine, plez acuma diferitele relaţiuni ale o eni- formăm atitudinea principiilor, ori trebue îu b&nî, v’aţl pune mânile în cap de atâta
m
respiram pentru ţine, mă gândiam neînce lor, ale oăror efeote le simt aouma atât de să avem ouragiul a profesa nisce principii bogăţie. Iubirea este un lucru aşa de posi-
tat la tine. Şi aoum am înaintea mea vi amar. Vouă, a.şa numiţilor âmeni resona- tot aşa de cinice cum sunt şi faptele. Nu tiv, aşa de real, aşa de indispensabil în
dul, o pustietate, în care jalea urlă oa un bili, vă este de ajuns a găsi o frasă gâlă, mai Dumnezeu singur pâte să soie, de viâţă, ca şi banii. Socotâla este simplă:
câne. Nimic nu mi-a mai rămas! o numire deşârtă pentru un lucru, şi dâcă câte ori am auZit eu dela părinţii Tolei, viâţa are tocmai atâta valâre, câtă ferioire
Aşi vrâ să sciu, dâcă tâte acestea îţi oine-va din oausa acestui lucru îşi pierde că proprietatea înoâ nu acordă fericire, că este într’însa. Nu este iubirea un capital
trec ţie vr’odată prin cap. viâţa, nu vă jenâzfi. Exaltare! Ce-mi folo- caracterul este mai de valâre, decât bogă enorm, o mină inepuisabilă de ferioire?
Dâr părinţii tăi oei cuminţi îţi vor sesce numele, dâcă luorul mă costă viâţa ? ţia, că consoienţa liniştită este bunul su Acelaşi luoru se pâte spune despre tine
esplioa de sigur, oă eu nu sunt alt-oeva, Oe-ml folosesce mie dioţiouarul vostru ? Pe prem. Aşa? Ei bine, eu am niţel oaraoter, reţă şi sănătate. Şi asemenea lucruri sim
decât un student şi că tâte acestea nu lângă acâsta voi trageţi la îndoială dreptul mult dor de muDoă, o conscienţă liniştită, ple nu vă întră în cap. Repet: voi nu soiţi
sunt decât nisce probe de exaltare prâstă de asistenţă a tot, ceea-ce nervii voştri iubire şi tinereţă -— şi totuşi, totuşi, cu tâte faoe soootâlă. Un milion nu este deoât un
din partea mea. Dâcă sunt numai student, abrutisaţi nu pot simţi. Dâoă vă cad dinţii acestea mi-au arătat uşa; dâcă însă astâZi milion, nici ou o centimă mai mult, sâu
