Page 46 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 275 -1901.

de 30 ani îl ooupă ou multă. on6re d-1 Dr. ales în anul treout, într’un mod neplăout seso Lesar şi plenipotenţiaţii guvernului
seria representaţiunilor şi se-şl vadă de
Ioan Mihaly, cunoscutul autor al „Diplo­ pentru România, asupra capitolului trist chines s’au întrunit, ca să desbată asupra drum, fiind-că i-se notificase din partea po­
11
melor maramureşene . al oestiunei evreescl din România“. oonvenţiei referitore la Mandşuria. Pleni­ liţiei, oă ea (poliţia) nu pote garanta de si­
Bine, dâr ce crede corespondentul potenţiaţii ohinesî au pretins modifioărl în
guranţa personală a teatraliştilor.
buouresoân al lui „P. Lloyd“, că de dra­ convenţie, cari dâcă şe vor face, au să
Reforma poliţiei rurale în România. gul celor oâte-va sute de miel bâoanî evrei sohimbe radical oonvenţia isofilită de Li- Faptă nobilă. Ni-se sorie: „D-1 Simion
Am anunţa cailele aceste, oă ministrul de prin comunele rurale, p6te fi admisibil lungclang. Pretensiunea Chiuesilor oulmi- Moldovan, învăţător pensionat îu Betlean
de interne român a depus pe biroul came­ a-se mai tolera, ca soopul şi raţiunea dis- nâză în menţinerea suveranităţii Chinei asu­ (comit. Solnoc-Dăbâca) şi soţia sa Flârea
rei un proiect de lege relativ la reforma posiţiunilor legei spirtuâselor să fie com­ pra Maudşuriei. Moldovan n. Cârc, au depus 200 oor. la
poliţiei în comunele rurale din Româuia. promis? „Şomeşana“ din Deşiîi, în favorul biserieei
române gr. oat. din loo. Acesta nobilă faptă
Prin acest proieot de lege se modifioă în
u
se laudă de sine .
parte şi disposiiiunile asupra stabilirei strei­ Din străinătate. S O I R I L E D U E L
nilor şi a Evreilor nsnaturnlisaţîîn comunele Un monument istoric. Luni s’a fă­
rurale. Anglia şi lrlandesii. Guvernul en- — 12 (25) Decemvrie. cut inaugurarea statuei lui Baudin, repre-
Vechia disposiţiune, în puterea căreia gles pare dispus a întră pe calea perseou- Golucliowski la monarchal. Alal- sentat al poporului, ucis pe baricade în De­
numai oetăţenii români au dreptul de li­ ţiunilor contra Irlandesilor. Autorităţile din tăerl Majestatea Sa a primit într’o audienţă cemvrie 1851. -Inaugurarea & fost făcută
beră migrare şi dreptul de stabilire în co­ Dublin au primit ordin de-a urmări pe mai lungă pe ministru comun de esterne în presenţa preşedintelui Republicei, Lou-
munele rurale, pe când străinii, adecă şi membrii United Irish League (Asociaţiunea oontele Golucliowski. bet, a miniştrilor şi a delegaţiunilor parla­
Evreii neDaturalisaţl, cari vor să se aşecle patriotioă irlandesă). Deputatul irlandez mentului şi muuicipalităţei Parisului. Daus-
în vre o comună rurală, trebue să ceră în Hayden a fost citat înaintea tribunalului, Alegerea din Igliin. In cercul elec­ set, preşedintele consiliului oomunal, voind
scopul acesta permisiunea primăriei respeo- fiind-că a asistat la o şedinţă secretă a toral al Ighiului se va face nouă alegere să vorbâsoă, deşi nu era înscris printre ora­
tive, rămâne îu vigâre. în noua lege se Ligei. — Patrioţii irlandesl nu se vor lăsa de deputat, după-oe I. Werner a renunţat torii oficiali, a fost întrerupt prin strigăte
prevede însă, ca orl-oe astfel de permisiune să fie iutimidaţî. Deja de pe acum ei în­ la mandatul, ce i-se protestase prin petiţie. de „Jos naţionalismul! Huiduiţi pe Dausset!“
să fie aprobată de ministeriul de interne, cep o oampanie înverşunată împotriva pro­ Werner a candidat din nou şi s’au început Agenţii de poliţie ou mare greutate au nu-
oare ministeriu, ca şi pănă acuma, formâză prietarilor englesl, pe cari îi vor sili prin deja agitaţiile şi oorteşirile în favorul lui, tut să-l scape din mulţimea ostilă şi să pro-
instanţa de apelaţiune în t6te acele caşuri, vexaţiuni să părăsâsoă insula. — Un alt dâr numai în cercurile funcţionarilor şi ale tâgă plecarea pe străzile lăturalnice.

în cari un petent pentru dreptul de stabi­ deputat irlaudes, Conor 0'Kelly, urmărit sluşbaşilor de tot felul. La alegerea din Trei milione, doiie sute (le mii co­
lire voiesoe să facă recurs contra respin- fiind-că a organisat mai multe întruniri se­ Octomvrie Werner a avut de adversar pe
gerei petiţiuuei sale. crete de patrioţi, a declarat deunăcjl la o Dr. Sigismund Reiner, care şi de râodal rone. După soirile mai nouă acesta este
sumuliţa, oe a pierdut’o în jocul de cărţi la
îu legătură cu acâstă oonstatare co­ întrunire, oă dâoă Irlandesii s’ar înţelege, acesta voia să păşâsoă oa contra-candidat.
respondentul din Bucuresci al lui „P. Lloyd oitaţiuuile judiciare şi celelalte hărţii ofi­ Reiner publică însă acum o scrisâre deschisă olubul-Jockey din Viena aristooratul polon,
a
faoe următorele caracteristice observări: ciale ar fi bune „spre a-şî aprinde pipele în care deolară, că renunţă la candidatură despre oare am făcut erl amintire. Numele
„Prin aceea, că fie-care permisiune şi a-şi şterge oismele . Un poliţist, care a şi iese din partidul liberal. Renunţarea şl-o aristocratului e contele Iosif Potocki. Câş­
14
de stabilire, dată de-o comună, întră îu vi asistat la întrunire, a voit să aresteze ime­ motivâză cu aceea, oă în favorul lui Wer­ tigătorii sunt mai mulţi, între ei Nicolau
gore numai după aprobarea ei din partea diat pe O’Kelly pentru insultarea poporu­ ner se desfăşură o mare activitate din par­ Szemere deputat în dieta ungară. Contele
0 0
ministeriului, acâstă permisiune devine un lui engles, dâr mulţimea a eliberat pe de­ tea funcţionarilor. Afară de acâsta contra Potocki a pierdut şi în Paris, ZA ! trecute,
drept ce trece peste ceroul de competenţă putat. lui va păşi un candidat „ou program de 800,000 franci în jocul de cărţi, dâr a câş­
al oonsiliilor comunale, un drept garautat Turcia promite erăşi reforme. naţionalitate român (Dr. A. Muuteanu dela tigat 400,000 dela baronul Kdnigswarter în
de guvern, care nici nu mai pote fi retras Piarele rusescl află din Oonstantinopol, că Orăştie) cu scop de a înstrăina alegătorii Ziua când sosi din Paris în Viena.
K
09
printr’o simplă decisiune a consiliului oo- noul mare vizir Said-paşa a înaintat Sul­ românî . Mai Z' Reiner, că deşi păşirea Tempestate în Budapesta. In 22
munal. tanului un memoriu, în care recomandă in­ oandidatului român este numai o probă de Dec. n. s’a descărcat asupra Budapestei o
„Prinlr’asta li-s’a luat totodată şi pri­ troducerea de reforme. în primul rând, forţă şi n’ar fi avut nioî o însemnătate, to­ tempestate ca în lunile de vară. Pe la 8
marilor dela sate ooasiunea de-a aranja de Said-paşa oere să i-se acordeze dreptul tuşi în urma constelaţiei electorale renunţă 6re fulgere şi trăsnete începură de-odată
capul lor espulsărl de străini şi de Evrei, de-a forma el însuşi ministeriul şi de-a la candidatură din punct de vedere politic. să dea semnalul furtunei. Urma o plâie
u
cum s’a întâmplat repeţit în cursul anilor pută oonoedia pe miniştri. El mai cere re- — Alkotmany spune, că Dr. A. Munteanu mare. Tot aşa s’a întâmplat în Go f o l i o şi
r)
din urmă. duoerea lefurilor miniştrilor şi demnitarilor ar avâ asigurate deja 450 voturi de ale Ro­ în alte părţi. — Din Alfold se anunţă, că în
„Durere însă, că acâstă regulare mai ourţii, precum şi suprimarea spionilor. în mânilor. urma timpului abnormal socul a început să
strînsă a dreptului de stabilire în comunele oaşul când proiectul său de reforme nu va Dl*. Lueger, primarul Vienei, va în­ dea frunZe.
rurale, se paralisâză ârăşl prin resctricţiu- fi sancţionat, Said-paşa spune, că va demi­ treprinde în cursul luuei viitâre o călătorie Mortea unui căpitan austriac în
nile, ce noua lege Şa poliţiei rurale le face siona. — Noul mare vizir a declarat pa- prin Galiţia, Basarabia şi România, ou oare
activităţii de câştig a străinilor. în comunele triarchului armean, cu ooasia unei audienţe, ocasiune va visita şi Iaşii. Bucuresci. înainte de asta ou oâte-va săp­
tămâni s’a găsit în BuourescI cadavrul oă-
rurale. oă a dat cele mai severe instrucţiuni spre
„După legea spirtuoselor, ce este în- a-se garanta siguranţa Armenilor. Polonesele boicoteză pe Nemţi. Peste pitauului pensionar Ziegler din Viena, oare
vigâre, esercitarea oârolumăritului în comu­ o miie femei polone au ţinut Luni meeting petrecea tocmai în capitala României la o
Conflict turco-bulgar. Din Sofia se rudă a sa. Nu se soia în oe chip şl-a per-
nele rurale devenise un privilegii! al cetăţe­ în Cracovia şi au hotărît boicotarea comer­
are
anunţă, că Bulgaria a adresat P6rtei o notă dut viâţa şi unele Z' ostile României
nilor români. Noua lege a poliţiei rurale cianţilor germani. Tot-odatâ au hotărît, să
energică cu privire la refusul Turoiei de-a colportau soirea, oă Ziegler a fost omorît
merge însă un pas mai departe, cerând ca nu-şl mai dea copiii la şcâlă împreună cu
reounâsoe nouăle mărci poştale bulgărescl şi jefuit. Acuma s’a constatat, că Ziegler
proprietarul unui local public seu al unei pră­ ai Nemţilor, să lupte cu tâte mijlâoele
ou portretul principelui Ferdinand. Aceste eşind la plimbare spre Mogoşoaia a vrut
vălii de orl-oe f e l i n comunele rurale, să fie pentru escomuuioarea Z^relor germane şi
mărci poştale au fost fabricate în Rusia. să traverseze linia ferată, unde a alunecat
oetăţân român. să iniţieze colectă în favorul oond&mnaţilor
Turcia considerând aceste mărci poştale ca şi a căjut aşa de rău, încât şl-a frânt trei
„De va întră în vigore acâstă disposi­ dela Gnessn. — In favorul familiilor celor
nule, taxâză îndoit tote sorisorile francate câste şi s’a rănit şi la cap. Căpitanul s’a
ţiune, atunol multe sute de Evrei indigeni, osândiţi de tribunalul din Wreschen (pen­
ou aceste măroî. P6rta susţine, că princi­ dus la eleşteul din Herestreu să-şi spele
cari trăiau pănă acuma ca mici negoţătorî tru-oă ţin ou teuacitate la limba lor po­
pele Ferdinand ca guvernator al Rumeliei rana dela cap şi oum s’a plecat, şî-a per-
prin satele din România, vor fi cu-o sin­ lonă), s’au coleotat până acum 100.000 de
n’are dreptul să-şi pună portretul pe mărci dut echilibrul, oăZend în apă, unde s’a
gură lovitură scoşi din pâne şi cu familiile mărci. Despre înverşunarea contra Nemţi-
poştale. înecat.
lor vor fi daţi pradă aoelui nenorocit pro­ lar mărturisesce şi faptul, oă o trupă de
letariat, a căruia situaţiune în adevăr de­ Rusia şi Mandşuria. O telegramă teatraliştl germani, oare dădea represenla- Limba rusâscă îu şcolile serbescî.
plorabilă a atras atenţiunea generală, mai din Peking anunţă, oă plenipotenţiatul ru- ţiunl în Varşovia, a trebuit să întrerupă Intr’o proximă şedinţă a Skupştinei din

mai puţin. Voi însă credeţi, că un milion fără de cari omul m6re. O, voi, cari nu s’au petrecut, înainte de & fi aflat adevă­ pe neaşteptate, ne perdem cumpătul şi nu
afară de aoâsta are încă atâta va'âre, cât mi-aţl devenit părinţi, şi tu, soţia mea pier­ ratele oause. mai putem ţine măsura.
tâte oele lalte bunuri ale viaţii laolaltă. în dută! Oâte-odată mi-se pare, că nu vă daţi
A doua di dimiuâţa după acea umi­ „Ne era fârte neplăcut lucrul şi, să
urma aoestei socoteli greşite, rătăciţi într’o de loo cont despre ceea-ce aţi făcut, oăcî spun adevărul, ne era ruşine. Copila s’a
lire, veni la mine tatăl Tolei. Când l’am ză­
lume artificială, nereală, nu consideraţi lu- altfel ar trebui să trimiteţi după mine. Im­ rit, am încremenit. Era un moment, când tâte retras în odaia ei, âr noi bătrânii pu­
orurile în adevăratele lor relaţiunl Îşi vă posibil să nu vă fio milă de mine! cugetele mi-au sburat din cap, întoomai oum neam vina unul pe altul: Tu eşti de vină,
înşelaţi în preţuri. Voi sunteţi romantici, __ ' UV I ' ;
părăsesoe o oâtă de paseri un arbore. Cred, tu eşti de vină! Aşa e firea omului. Pe
decât oă 'romantica vdstră este ordinară, Oe foloseso aceste reproşuri? Dreptul urmă vine răsgândirea şi re .retul: el este
că în momentul morţii pâte să aibă cine­
căci obieotul ei suut banii, şi este pe dâ- este în partea mea. Tot ce am scris eu, nu
va asemenea sensaţii. Faţa lui însă era ve­ tînăr, harnic, talentat, iubesoe pe oopila
supra şi păgubitâre, oăol ruinâză viâţa nu este decât purul adevăr, dâr aoest adevăr
selă şi liniştită şi începu să vorbâsoă dela nostrâ din tâtă inima — oe dracul ne-a
numai a âmenilor, oarl nimio nu vă pri­ nu-mi va readuoe pe Tola. trecut prin minte, să-l refusăm? O singură
uşă, întinc}endu-şl braţele spre mine:
vesc, dâr chiar şi a copiilor voştri. Şi toomai aiol este prăpastia — căci sousă avem. Dâoă vei fi şi d-ta odată tată,
„Ei, nu-i aşa, oă ai avut o nâpterea?
Tola ar fi fericită ou mine. Ce mai nu vrâ să-mi între în cap, cum se p6te ca vei înţelege, că pentru părinţi nimic nu
voiţi deol? Nu-mi mai spuneţi gogoşi, oă adevărul şi dreptatea să nu folosâscă ni­ Eu înţeleg asemenea luorurl, oăol şi eu am este destul de bun, când e vorba de copi­
şi ea m’ar fi refusat. Dâoă prin educaţia, mica? Şi âtă mie nu-mi folosesc nimica. fost odată tînăr“. lul lor. însă ne-am răsgândit, oă ceea-ce
ce i-aţî dat’o, n’aţl fi ucis îutr’însa ori ce Se <jioe, că lumea e zidită, ca şi spiritul N’am răspuns nimica; nu înţelegeam pentru noi pâte este prea puţin, pentru
independenţă, dâcă nu i-aţl fi paralisat ori omeueso. De unde aşa-dâr acâstă contrazi­ aprâpe nici un cuvânt. Nu credeam, oă-1 fată va fi toomai sufioient, ne-am hotărît
ce voinţă şi nu i-aţi fi răpit orl-ee sinoe- cere? Er dâcă este altfel, atunol veolnio văd înaintea mea. El însă îmi strîngea mâ- deci a cerceta mai bine oum stă inima
ritate şi ouragiu, eu n’aşl şedâ aici singu- trebue să-ţi porţi durerea în sîn. Nu mai nile şi mă sili să iau loo, apoi se aşecjâ fetei şi am ohemat’o în faţa nâstră, să ia
ratio şi nu m’ar durâ capul, de mi-sa pare, pot scrie. faţă în faţă ou mine şi începu: parte la sfat. Să fi văZut, oe mai sfetnioă
*
oă vrâ să plesnâscă. Nimeni n’a privit în * * „Reculege-te şi fi liniştit. Să stăm ni­ a fost! Ea oăZu la piciârele nâstre, îşi puse
oohii Tolei aşa de adânc, ca mine, şi ni­ După un timp îndelungat iau conde­ ţel de vorbă oa nisce 6menl buni. Iubitul capul pe genunchii noştri, aşa... ei, ce mai
meni nu soie mai bine oum ar simţi ea, iul din nou în mână. Las să vorbâsoă rea­ meu, ce credl, că numai d-ta n’ai durmit? vrâi... inimă de părinte!“
cum ar fi ea, dâoă voi nu i-aţl fi otrăvit litatea dela sine — vrâu să istorisesc sim­ Nici noi n’am durmit. îndată ce ne-am mai La aceste cuvinte s’a emoţionat şi el
sufletul. plu şi fidel, ceea-ce s’a petrecut. Soluţia nu răcorit, după plecarea d-tale, ne simţirăm şi un moment am stat amândoi în tăcere.
%
Şi acuma am perdut’o şi ou dâusa se presentâ, decât după o serie lungă de forte neliniştiţi şi nu soiam ce e de făcut. Cele auZite mi-se păreau oa un vis, un
multe alte lucruri, necesare pentru viâţă şi întâmplări, pe oari vrâu să le descriu, cum Aşa se întâmplă, când ne surprinde ceva basm, o minune, chinurile mele începură a