Page 47 - 1901-12

Nr. 275—1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

Belgrad va veni la ordinea 4>lei proiectul Cea mai betrânâ domnişorii din de infirmităţi incurabile, a preoteselor vă­ imploreze pacea. Ei însă sunt aplecaţi a
de lege despre reforma şeâlelor medii. După Ungaria esta de sigur d-ş6ra Hermina Rei- duve şi a orfanilor preoţilor lipsiţi de orl-ce asculta pe teren neutral, d. e. în Olanda,
acest proiect limba rusâscă va deveni stu­ ner, oare aouma a împlinit 105 ani. Ea s’a alt mijloc de traiâ. pe un bărbat de stat engles autorisat, oare
diu obligâtor în şoâlele medii. Serbii se bu- născut la 1796 îu Tirol şi a venit oa fată Casa biserioei va fi administrată de să le comunice condiţiile păoii. •
oură-de acesta. ţ)ilele trecute s’a format în tînără ou părinţii săi în Ungaria. Pe la 1826 un administrator numit pe oincl aul şi pus Prinderea lui Kruitzinger, continuă
Niş un olub pentru studiarea limbei rusesol, a oerut’o un ofiţer de cavalerie franoes, pe sub autoritatea ministrului cultelor şi al Wolmarans, e lucru fârte dureros, dâr se
membrii olubului sunt mai ales ofiţeri. care l’a iubit şi ea, dâr nu s’a putut ho­ instrucţiei publice. El va trebui să fie oreş­ pâte repara prin altceva. Pentru aoum
tărî să-l ia de bărbat şi să mârgă aşa de­ tin ortodox şi să posâdâ titlul de licenţiat 40.000 de Buri sunt sub arme şi ei dispun
Lucruri de necrednt. Creştinii apu-
parte. Mai târfliu a oerut’o un comerciant sâu doctor în teologie, ori pe aoela de de comandanţi iscusiţi. Wolmarans crede
seul îşi serbâză astăzi Crăciunul şi din mai armean, pe aoesta nu l’a iubit. Şi aşa a profesor la facultatea de teologie sâu la în câtva, oă Roseberry va merge în ourend
multe părţi ne vin soiri despre furtuni ca
rămas fată pănă în fliua de astăcjl. In viâţa unul din seminarele ortodoxe ale Statului. la Paris şi cu prilejul aoesta se va afla
în mijlocul verei. In Petroşani a fost Du­
ei' n’a fost bolnavă nici odată. Dela 1851 Serviciul cultelor din minister se des- pâte modalitatea unei înţelegeri, oăol Burii
minecă nâptea o furtuuă şi plâie ou tunete loouesce în Pesta şi dela 1872 este internă fiinţâză, âr personalul lui, împreună cu t6te din Olanda vor trata bucuros ou el.
şi fulgere, oare a durat mai bine da o 6ră. în asilul săracilor din stf. Alsâ-Erdosor. atribuţiunile şi archiva lui, trece la admi­
Zăpada s’a topit ohiar şi pe munţi. S’au
ţlilele acestea a rugat pe medicul asilului nistraţia Casei Biserioei.
văcjut număroşl oărăbuşî de Maiu şi fluturi.
să întrebe în comuna sa natală, dâcă mai Acestea sunt în esenţă, disposiţiuuile S G I R I U L T I M E .
trăesoe cine-va din neamurile ei ? I-a venit proiectului de lege depus la biuroul se­
Promovarea unei doctoriţe. Anul
răspuns, oă nimeni nu mai trăesoe. De si­ natului. Constanţinopol, 24 Decemvrie.
trecut a fost promovată la universitatea din
gur, că puţini 6menl vor fi, cari să se p6tă Ambasada ruaâsca a atras luarea
Budapesta prima doctoriţă în medicină,
lăuda, oă au trăit în 3 secole oa şi d-şâra aminte a Portei asupra incidentelor
d-şora Steinberger. în c^iua de 23 Decem­ Din Almasul-mare.
vrie a. o. s’a promovat a doua doctoriţă Reiner. provocate adesea de Albanesî şi Bul­
în persâna d-ş6rei Konigsberger Lea. — 24 Dcoemyrie 1901. garii macedoneni. După raporte con­
sulare în contra metropolitului din
Casa bisericei în România. On, comitet ceutral al „Asociaţiunei
Trenuri înâmolite în zăpadă. Din Monastir s’a plănuit un atentat de
pentru literatura română şi oultura popo­
Petersburg se depeşâză, că Ia Charkow sunt S’a depus pe biroul senatului proieo- rului român , din Sibiiu, prin deoisul de cătră comitetul macedonean, înse
u
nisoe înspăimântătâre viscole ou zăpadă. tul de lege aloătuit de Spiru Haret, minis­ sub numărul 751 — 1901 a binevoit — la din norocire metropolitul a scăpat
Ciroulaţia trenurilor e îutreruptă. Mai multe trul cultelor, şi instruoţiunei publioe asupra rugarea subsorisului, a dărui pe sâma şcâlei Londra, 24 Decemvrie. în lupta,
trenuri sunt îngropate în zăpadă şi oălă- organisărei unei case a bisericei, după mo de adulţi din acâsta comună, opurele ur- ce a avut’o colonelul Damant la Taa-
torii primeso provisiunile, oe li-se aduc, ou delul casei şoâlelor. mătâre:
a) Loser: Istoria agrioulturei. b) Bar- felkop cu Burii, colonelul a fost
săniile. Sunt viscole mari, oarl au produs Casa bisericei, înfiinţată pe lângă mi­ dosi: Regulament de serviciu, o) I. P. Re- grav rănit.
pagube grave şi la Eoaterinoslav, Rostow nisterul oultelor şi instruoţiunei publioe, teganul : Poveşti din popor, d) Stoica: Hi­
şi Nowocerkask. este declarată pers6nă juridică ; ea va avea giena copilului. e) Dr. Ilarion Puşoariu: Prin-
îu căderile ei : oipiidin pedagogia generală, f) Foişâra „Te­
Conte falşificător de documente. legrafului Român" pe anii 1876 şi 1877.
A asigura conservarea averei mişoă-
Din Colonia se scrie, oă acolo a fost ares­ g) I. P. Reteganul: Povestiri din viâţa ţă­ Academia se numia la Greci şcâla
t6re a bisericilor catedrale şi ohiriarchioe,
tat alaltâerî contele Ti bor Sztăray, pe oare, ranilor, voi. I şi II. filosofică îutemeiată de Platon şi aşa numită
a monastirilor şi sohiturilor astăcjl în fiinţă,
pentru falsifioare de dooumente, îl curen- Fiind-că prin primirea aoestor opuri după păduricea de lângă Atena, consaorată
a bisericilor parochiale şi filiale, precum şi ni-s’a făcut un mare serviciu în progresa­
teză de mult poliţia din Budapesta. eroului attio Akademos, unde Platon şi
a tuturor aşezămintelor bisericescl actuale rea ou şcâlă de adulţi — care o ţinem
sera, — din partea ascultătorilor şi docen- discipolii sei, Academicii, obiclnuiau a în­
Sortea misionarei răpite. Din Cons- şi viitâre.
K
telui, On. oomitet central al „ Asooiaţiunei văţa. Se deosebia Academia veche, mijocie
iantinopol se anunţă, oă misionarul ameri­ A administra, conform legilor, t6te
se aduce cea mai fierbinte mulţămită. şi nouă, dintre cari aceste două din urmă
can Peet şi dragomanul ambasadei englese, fondurile aoordate prin budgetul anual al
Tot-odată am rara buourie a în­ erăşl se divizau în două JdirecţiunI. Astăfil
cari se află în Salonic, au trimis delegaţi statului pentru administraţia biserioasoă şi registra, că noi aici în Almaşul-mare, prin
la bandiţi, ca să trateze ou ei în afacerea întreţinerea cultului oreştin ortodox. îndrumările despărţământului nostru al sub numirea de Academie se înţelege o
liberârei misionarei Stone. — Din Sofia se Controlul de pănă aoum al primării­ „Asociaţiunei", ne-am format, o biblioteoă. şcâlă superiâră, sâu o societate de savanţi.
telegrafâză : Bandiţii, cari ţin prinsă pe miss lor asupra administraţiei epitropiilor bise­ Sperăm în propăşire şi progres oultural ! Academia ca şcâlă superiâră este în oposiţie
■Stone, după lungi sfătuirl, oe le-au avut cu ricesc! înoetâză. Apoi banca „Vlădeasa® din B. Hue­ cu universitatea, mărginită la singuratice fa­
din, la iniţiativa vrednicului său preşedinte cultăţi sâu sciinţe (Acad. de răsboiii, acade­
plenir>ot,»nţiatul bulgar din Gonstantinopol Averile Eforiei spitalelor oivile din
d-1 Ioan Pop protODop în Morlaca şi a mie de marină, montanistică, silvică, agro­
au declarat, oă sunt apleoaţl a libera Bucurescî, epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi, d lui Iuliu Poruţiu direotor eseoutiv, ni-a
pe misionară în schimbul celor 14.000 fuuţl, epitropiei nşpdârnintelor Brancovenesoî şi provăcjut şoâla din Almaşul-mare — şi pre­ nomică, comercială). Esistă şi academii de
art.e, âr în unele locuri se numesc acade­
<je au fost colectaţi în America, ’der numai epitropiei bisericei Madona-Dudu din Cra- cum aud şi alte multe şcâle din ţinutul
sub condiţia, dâcă banii vor fi număraţi în iova vor continua însă a fi administrate acesta — cu vre-o 40 esemplare, oărţl mii societăţile de ooncert (Sing-Akademie-
şcolastice pentru copiii săraci. Berlin). Se mai numesc academii şedinţele
Bulgaria, âr miss Stone să fie pusă îu liber­ oonform disposiţiunilor lor speciale.
In numele părinţilor împărtăşiţi cu corporaţiunilor savante, producţ’unile fes­
tate pe teritoriu turcesc. Fondurile puse direot la disposiţia
acâsta binefacere, subsorisul aduo căldurâsă tive ale şcâlelor superiâre eto. In America
Casei bisericei se oompun: mulţămnâ mariuimoşiior domul dăruitorî.
0 principesă — fată de casă. La esistă sute de academii, cari nu sunt alt­
Din aoele acordate prin budgetul
un spital din Kiew s’a presentat dilele Emanoil Mocean, ceva, decât nisce şcoli superiâre. Aoade-
anual al statului pentru administraţia şi în­
acestea o femeie de o rară frumseţă, oare învăţător. miile cele mai însemnate (pănă acuma 19)
treţinerea oultului creştin-ortodox.
a fost primită îu secţia pentru bâlele in­ s’au unit cu Şooasiunea iubiieului de 200
Din 10°/ diu veniturile averilor bise-
0
terne. Ea spunea, că o chiamă Anastasia ani al academiei din Berlin într’un cartel
rioesol şi reljgiâse aflate sub administraţia Rgsboiul din Africa-de-Sud.
Nikolaew. Ceroetându-i-se mai de-apr6pe internaţional cu scop de a facilita cercetă­
oasei biserioei ;
■actele, s’a aflat, oă o chiamă Olga B. şi că rile scienţifioe mai importante. Acest cartel
Dm fondurile donate ei de particulari (Sui-prlsc «îe Crăciun pentru Enjşlesi)
e soţia unui principe rus. Olga a jucat pănă este împărţit în secţiunea sciinţifică şi îu
în scopuri piâse, dâr fără destinaţie spe­ Preşedintele Kriiger emisese nu de mult,
mai anul treout un rol de frunte în sali­ cea literară. Primul congres al acestei reu­
cială;
nele din Petersburg, din oausa brutalităţii că situaţia Burilor pe oâmpul de luptă n’a niuni de academii s’a ţinut în April 1901
Din fondurile donate ei de particulari fost de mult atât de favorabilă ca atjl.
soţului ei însă a părăsit casa conjugală şi la Paris. — După modelul academiei lui
cu destinaţia de a servi pentru construcţii Vorba lui Kriiger era adevărată, oăol după
a întrat la un comerciant din Kiew ca fată Platon, pe timpul renasoerei numele de
sâu înzestrări bisericescl; cele mai uoue veşti sosite din Afrioa-de-
âu casa.. acaiemie se întrebuinţa în Italia pentru
Din fondurile cari, prin legi se hotă- sud, Burii au pregătit Englesilor o durerâsă
reso său se va hotărî a fi vărsate la Casa societăţile de savanţi. Pomponiiis Laetus
surprisă de Crăciun.
biserioei; Lord Kitchener însuşi telegrafâză din a întemeiat la 1460 în Roma „Romana
u
se preface în speranţă, el însă îşi stăpâni Diu 10°/ al prisosului de venit al bi- Academia di storia e di archeologia , oare
0 Pretoria, că 800 de Buri au atacat lângă
emoţia şi dise: serioilor cari se întreţin din averea lor Tafelkop (Oranje) avangarda colonei lui şl a câştigat mari merite cu interpretarea
„Tu ai rostogolit de sigur munţi asu­ proprie; Damant. Burii au ouoerit un kopje, care do- şi păstrarea vechilor monumente. Mai amin­
u
pra nâstră; noi suntem însă nisoe âmenl Din ameucjh suspendări şi suprimări minâzâ terenul şi pe care se mişca grosul tim aşa numita „Accademia dei lincei din
animaţi de oea mai mare bunăvoinţă, deşi de salariu, pronunţate ooutra servitorilor colonei şi artileria engleeă. Colonelul Da­ Roma întemeiată la 1603 şi numită aşa
oam pripiţi, şi ca dovadă îţi spun: dâcă bisericescl; mant şi âmetiii săi căutau acoperire pe cât (Academia celor cu ochii de rîs (Luchs),
*Tola îţi este mai dragă, deoât supărarea, Din arenfiile pământurilor şi vetrelor se pute şi s’au luptat pănă când, aja* *ă de fiind-că întrebuinţau sticlele atunci inven­
•atunci vino încâce..." vechilor mănăstiri, bi seri ol şi schituri des 41 dmeni, toţi ceilalţi au endut seu au tate pentru mărirea obieotelor. — O . . . .
Aici îşi îutinse braţele, âr eu oăcjui fiinţate, şi oarl eventual, nu ar mai pută Mâncători de păment. In St-Louis
la pieptul lui, pe jumătate conscient, pe ju­ esista îu viitor. fost răniţi. Intr’aceea sosi colâna lui Re- (Amerioa-de-nord) s’a format o sectă, ai
mington, oare isgoni pe Buri. Ei n’au per-
mătate nebun de fericire. Simţiam, că mi-se Deosebit de ucâsta, Casa biserioei va dut decât 6 omeni omorîţl. cărei membrii se unesc în aceea, că mă­
strînge gâtlejul şi oă nu puteam alta, de­ avea dreptul la o treime din averea rămasă nâncă pământ. Fondatorul sectei este un
cât să suspin. Voiam cu ori ce preţ să pro­ pe urma călugărilor şi călugăriţelor din Cu data 21 1. c. se anuuţă din K-o- advocat cu numele Winsor William, bărbat,
nunţ oâte-va ouvinte şi nu puteam. în su­ aceea oe ei vor deolara, oonform caninelor, onst.adt, că majorul Mbx Micking, care a ce se pretinde fârte învăţat. Winsor purce-
fletul meu răsuna un singur strigăt de fe- la tunderea lor, preoum şi la aceea oe vor treout prin valea Val cu 90 de. omml, fu cjend din „doctrina", că animalele nu sciu
rioire, de uimire şi de gratitudine. Tâte dobândi în urmă. atacat fără de veste de Buri. După o luptă ce va să dică bâlele de stomac, pentru-că
acestea au năvălit asupra mea pe neaştep­ Aceste fonduri vor fi întrebuinţate vehementă Englesii au fost bătuţi. mănâncă adesea pământ, dice, oă şi pentru
tate, ca fulgerul, aşa că nici inima, nici ca­ pentru a ajuta la clădirea, repararea, res­ * sănătatea omului ar fi avantagios, dâoă pe
pul nu puteau oonoepe lucrurile şi simţiam taurarea şi dotarea ou mobilierul religios, Din Utrecht se vestesce, oă în antura­ fiecare cj' ar consuma 1—2 linguri de ţă-
aprâpe durere de aoâstă schimbare estra- ou oărţl, vesminte şi vase saore a biseri- jul lui Krtigtr se urmeză tocmai acum con­ rînă. Adepţii lui Winsor s’au sporit iute şi
ordinară a sentimentelor şi cugetelor mele. oelor şi mănăstirilor; pentru clădirea, re­ silii importante. Wohnarans anunţă despre de grabă la 75 şi se sporesc (ji d 4'* Lu-
0
Tatăl Tolei îmi îndepărta uşor braţele de pararea şi mobilarea de palate metropoli­ acesta, că conducătorii buni au primit din crul însă dă de bănuit, căci adepţii Ini
pe umerii săi, mă săruta pe frunte şi cj'ss: tane şi episcopale, şi a localelor adminis­ loc binevoitor sfatul, să faca paşi nemijlo­ Winsor mănâncă numai pământul oe-1 vinde
„Aoum ne-am împăoat. Mă aşteptam trative respective; pentru clădirea de pro- cit la Londra, în interesul încheierii păcii, el în săouleţe â 1 cor.
la acâstă emoţie din partea ta. Uită oe s’a topresbiterii, pentru locuinţa protoiereilor fiind-că momentul e cel mai potrivit. La
intâmplat între noi şi liniştesce-te ! tt şi pentru oanoelaria lor; pentru clădirea acâsta conducătorii buri au deolarat, că nu
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
(Va urma.) de case paroohiale pe lângă bisericele pa- pot primi propunerea, fiind-că nu se pot
roohiale; pentru ajutorarea preoţilor atinşi considera de învinşi şi nu li-se cuvine să Redactor responsabil: Traian H. Dop»