Page 49 - 1901-12
P. 49
REDACŢIUNEA, 3 gazeta« iese în fiEcare fii.
Afiministraţiunea şi Tipografia Aiioasmento nsiitm Austro-Dagarla:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 8 oor.
Scrisori nefrancato nu se pri N-rii de Duminecă 2 jl. pe an.
mesc.— Manuscripte nu so
retrimit, Pentrn România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se prlmooo la Admlnlstratlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următirele Se prenumeră la tote ofi-
3IK0URI de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
în Vlena: la -\ T . Dukes Naehf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich. Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Niiohi'. Anton Oppelik. Admtnistrnfiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Q-old- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
borger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şâse
Ueopold (VII Erzsbbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIU NILOR: Ou dusul în casă: Pe un an
o aeria garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 cor., pe 6 luni 12 o., petre:
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone___ Un osemplar
Publicări mai deso după tari 10 bani. — Atăt- abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe o&t şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
sxMotstmatoa&tVDtM mmu«i
Nr. 276. 'Bmşm, Vineri 14 (27) Decemvrie. 1901.
u de Austria şi cât de mare rol jocă Pactul. Oficiosul „Magyar Nemzet se vor nasce înţelepţi, bărbaţi de 9tat, poeţi,
u
Stagnarea în „cucerire
principiul oportunităţii în raporturile publică sub titlul acesta un articol de Cră suflete înflăcărate.
Oe contrast mare au produs în ei cu statul vecin dualist, au înce ciun, care are pretenţia de a marca punc Multe neamuri „duşmane" a înşirat
câtî-va anî timpul şi împrejurările! put se întelâgă cu toţii, că „periculul tul de vedere al guvernului în ce privesce mai sus kossuthist, cari — după cum
Altă dată foile maghiare, la oca- kossuthist", cu care de ordinar erau pactul economic. Noul tarif vamal şi noua crede el — subminăză solul ţării, de Jidovi
siunî solemne, ca aceea a sărbători spăriaţî cei din Viena, a încetat de a convenţie vamală şi comercială negreşit nu pomenesce însă nimic. O fi omisiunea
lor Crăciunului, scrieau articulî plini mai ave caracterul „ameninţător", trebue să formeze condiţiile prealabile ale acesta din pricina, că articolul va fi scris
de speranţe şi ilusiunî şi cu o incre- ce se presupunea la el. couvenţiuuilor cu statele străine, Acâsta în- de vr’un „Mezei" Moritz, ori din pricină,
dere orbă în destinul şi ’n forţa „ire- Ce vedem ac}î? sâmnă, că guvernul ungar nu e aplecat să că Jidovul astăcjl nu mai subminăză, ci ară
sistibilă“ a maghiarismului „cuceri Guvernamentalii unguri aştâptă amâne pănă la tâmnă desbaterea asupra solul patriei în tătă libertatea, căci lanurile
tor", 6r astăcjî pare că a dispărut soluţiunea formulei date de Szell, tarifului şi că pretinde o decisiune şi în rodităre ale patrioţilor din veacul trecut,
cu totul entusiasmul, spiritul acela aşteptă încheierea pactului, stabili afacerea convenţiei vamale, căoî altfel nu au treout rând pe rând în mânile lor?
năbădăios, şi a remas numai reflec- rea noului tarif vamal şi a nouei se pâte contracta cu străinătatea. Ofioiosul
siunea egoistă şi flegma. convenţiunî vamale şi comerciale aus- d.ioa mai departe, oă suspendarea constitu Curentul „panslavist" se întâresoe
" Starea, în care se află ac}î cei tro-ungare, dâr sunt mereu cu frica ţiei în Austria cade înafară de combina- straşnic în comitatul Arva — aşa spune cel
ce esercită puterea în partea ungară în sîn, că crisa din Austria va pută ţiunile guvernului ungar. Dâcă art. de lege puţin organul koşutbist din Budapesta. Dăoă
XII: 67 nu s’ar mai pută aplica, şi dâcă
a monarchiei dualiste, se p6te ase zădărnici tote aşteptările aceste. Cu în scurt timp nu se iau măsuri pentru apă
măna cu starea celui ce în fămea şi tote astea guvernul Szell nu face maşinăria constituţională în Austria n’ar rarea maghiarismului, tendinţele „penslave"
mai pută să funcţioneze, se va ajuta o’o
lăcomia sa a consumat mai mult nici o pregătire pentru o eventuală lege din necesitate, basată pe art. XII din se vor întări aşa de mult în comitatele
decât păte suporta şi se simte forte desfacere a comuniunei vamale cu dela nord, înoât „cunoscutul (?) atentat al
indispus şi slăbit de frigurile diges- Austria. 1867. Românilor în potriva unităţii statului ma
tiunei. Oposiţionalii din stânga estremă, ghiar", are să fie nimioa pe lângă ouoeri-
S’a găsit şi medicul, oare a luat independiştii, strigă în contra gu „Mântuitorul". Cu ocasiunea Cră rile „panslave". Corespondentul din Arva al
ar
asupra-şi să facă să reînviie erăşî vernului, că nu prevede caşul unei ciunului, diferitele cjiare fac reprivirl asu numitului cj' acusă pe însuşi şeful jude
organismul prâ săturat al „naţiunei" rupturi cu Austria, încolo nu fac pra situaţiei politice. Organul kossuthist ţului, oă patronăză nisuiuţele „trădătăre de
şi să funcţioneze mai viu. Se pare nici ei nimic pentru realisarea vi „Egyetârtâs" sub titlul de mai sus lansăză patrie" ale Slovaoilor şi că sub egida sa se
însă, că medicina, ce a întrebuin- sului independenţii, ci se mărginesc nisce meditaţinni fărte pesimiste. „Mântui redactăză chiar la casa comitatului un d>ar
ţat’o, este prâ slabă ori chiar cu a scrie articulî, constatând, că rassa torul omenimei s’a născut — dice numitul în limba maghiară (Testvârisâg), care sus
totul necorăspuncjătore, căci de doi maghiară îşi pierde succesiv stăpâ rjiar — dâr pe mântuitorul Ungariei înoă ţine, că „Slovacii nu fao parte din cadrul
ani şi mai bine nu s’a văcjut în urma nirea asupra celor-lalte naţionalităţi nu-1 ounoscem. Şi cine ar fi mântuitorul unităţii maghiare şi că ei sunt o naţiune
ei nici un efect favorabil. şi că trebue să vină un „mântui Ungariei, după părerea şi dorinţa koşutişti- deosebită"
tor", care să scape Ungaria de tâte Jeremiadele corespondenţilor şoviniştl
Avântul îndrasneţ al păturei ma- lor? — Acela, care ar realisa independenţa
ghiarisătore, avent cu care acâsta miseriile ce-o bântuie ac|î, s’o scape ţării, ar ridica aven tul comerciului, indus nu mai au sfîrşit!
era gata în tot momentul a provoca şi de naţionalităţi şi de sărăciă! ?.... triei şi ar da pâne muncitorilor şi proleta
o lume întregă, şi-a găsit de-odată Maghiarisatorii au început să se rilor şi... oare ar sdrobi naţionalităţile. „Pen- Un nou împrumut frances. Sta
o stavilă curiosă în faimâsa formulă ’ndoescă, că vor pute scăpa din situa tru-că — continuă „Egyetârtâs" — rassa bilimentele finanoiare din Fr&noia, precum
a lui Szell, formulă ce ţîntuiesce ţia critică de faţă prin propriile lor maghiară îşi pierde stăpânirea încetul ou şi primăriile şi biurourile de percepţie eto.
viitorea bunăstare şi fericire a Ma- forţe. Acâsta caracterisâză declinul încetul osupra unei considerabile părţi a au deschis ghişeurile lor pentru împrumu
ghiariei de comuniunea vamală şi periodului fanfaronadelor „patrio ţării: Valahul, Sasul, Slovaoul, Sârbul, Croa tul de 26B milione (3°/ ) votat de camera
0
de continuarea legăturilor dualiste tice". Realitatea se ridică cu tâtă tul, Fiumanul şi Neamţul subminăză sub şi senatul frances.
cu Austria. seriositatea şi necruţarea dinain noi pământul. Toţi au libertatea a-se mişca, împrumutul a fost acoperit numai la
tea lor.
Pănă în anii din urmă se cre numai rasa năstrâ n’are libertate". în ase Paris de 23 ori. In acăstă cifră întră în
dea, că Maghiarii abia aşteptă oca- E deci firâscă stagnarea, ce a menea situaţie, cu un guvern fără energie, mare parte subsoripţiile unei mari bănci.
siunea de a-se pută rupe de Austria, cuprins spiritele „cuceritorilor" şi care nu soie, decât să pacteze pe tătă li Unul din institutele de credit francese a
că idealul lor de independenţă de care-i face să se lapede de optimis nia, Ungariei îi trebue un mântuitor ener- subsoris 120 milione.
stat era veritabil în deplinul sens mul, cu care au purtat păn’ acum gio, născut din pântecele unei feciore şi în total împrumutul a fost aooperit
al cuvântului. De când însă s’a con campania lor contra Austriacilor şi împodobit cu putere dumnecjeâsoă. Aoest aprope de 24 ori. Sumele subscrise întrec
vins lumea despre aceea, cât de a naţionalităţilor dinăuntru. mântuitor nu se păte nasce, decât din si suma de 6 miliarde şi jumătate, adecă l'/
2
mult atârnă Ungaria nu numai în nul poporului „patriotic", oare dăcă va fi ani miliard mai mult, decât despăgubirile plă
cele politice, ci şi în cele economice mat de patriotismul veacului trecut, atunci tite de Francia după răsboiul dela 1870.
FOILETONUL „GAZ. TRANS". mişcarea pe stradă, să văd înainte de tâte gândiam, că în viâţa mea n’am să mai văd îmi aduceam aminte de ouvintele
pe Tola, ca să mă conving, oă ea esistă pe Toia, afară p6te oa pe nevasta unui l u i : „Tu ai rostogolit de sigur munţi asu
(8) în adevăr, că tote acestea n’au fost nu altuia. Şi acuma mergeam la ea, ca să-i pra nostră, noi suntem însă âmenl animaţi
La isvor. mai nisce vedenii şi că în adevăr mi-o spui, că va fi a mea — şi mergeam, fiind de oea mai mare bună-voinţâ, dâr cam pri
dau mie,
că ea a fost aceea, care şi-a întins întâiă piţi". Aoâstă sinceritate mă ohinuia ou atât
De EC. Sienkie-wicz. Rugai deci pe tata, să mergem mâna după mine. ErI o numiam păpuşă mai mult, cu cât eu în adevăr erl rostogo
(Continuare.) acolo numai decât, oeea oe el aproba ou ou capul săo, âr ea stătea în acelaş timp lisem cei mai grei munţi asupra lor. Nici
Când vădu însă, că tot nu-mi vin plăcere. îngenunchiată la pioiorele părinţilor şi le un ouvent de prisos, nici o frasă umflată,
în fire şi oft nu-mi pot stăpâni emoţia, „Era sâ-ţl propun eu acest lucru", imploîa mila pentru noi amândoi. Inima numai un zîmbet glumeţ, atâta fu tot; Când
începu a mă înfrunta ou vorbe amicabile: răspunse el. „Căci acolo la noi este ci- îmi era plină de regrete, pocăinţă, emo- mă gânciiam acuma la aceste, nu mă putui
„Fi bărbat şi te reculege. Tu tremuri, ne-va, care îşi tnrfcesce năsuţul de geam ţiune şi de sentimentul, că nu sunt vred reţine, apucai mâna tatei şi o dusei res
par-că ai ave friguri. Nu-i aşa, oă fata şi aşteptă ou nerăbdare. Aouma tot nu ai nic de ea. In cugetul meu juram, să-i răs pectuos la buze.
s’a înouibat adîno aici în dosul câstelor fi în stare să vorbesc! despre afaceri, să plătesc fie oare lacrimă de erl cu delicateţă, El zimbi din nou atât de binevoitor
tale ?“.... le lăsăm deci pentru altă-dată". supunere şi devotament fără margini. şi cjise:
„ A h , adînc“, şoptii eu din greu. Peste câte va minute eram pe drum. Pe alţii iubirea îi orbesoe; eu nu „Noi amândoi, adecă soţia mea şi eu,
„Uit“, uit.e! Vorba cea: Apa lină"..... La început privism la lume, la case şi tră aveam nevoie să fiu orbit, căci pentru Tola ni-am cjis de mult, că ginerele nostru tre
Nu mai încăpea îndoială, dragostea suri, ca un om, care după o bolă îudelun- vorbiau faptele ei. Ea a operat acest mi bue să ne iubâsoâ".
mea oea mare, ce o aveam pentru Tola îi gată ese pentru prima 6ră pe stradă şi este racol. Eu am fost acela, care am greşit. „Şi s’a întâmplat după dorinţa lor,
măgulia mândria de tată, căci era mulţu apucat de ameţâlă. încetul cu încetul însă Eu i-am făcut nedreptate atât ei, oât şi căci încă înainte de a-le fi devenit ginere,
mit şi mereu repeta zimbind: mişcarea şi aerul curat m’au înviorat. Mai părinţilor. Dâoă ei ar fi fost aşa, după-cum îi iubiam ca propriul lor fiu. •
„Oe socitt! Oe soaifi!" pe sus de orl-ce alte cugete mă copleşia mi-i zugrăvisem eu, nu ar fi cedat, nici Eu mergeam repede de tot. Tata nu
Simţiam, că dâoă mai stăm un sfert următorul: „Tola te iubesce şi în curând odată nu s’ar fi înălţat la acâstă simplici mai putea. începu să se năduşe, spunea,
de oră în odaie, va trebui să mi-se stnin- ai să o vecjl". Simţ am, oă pulsurile la tate nu omenâsoă, oi curat [îngerâsoă, ou oă-i obosit şi se plângea de căldură. Id
:
tâseă oeva îu oreerl. In împrejurări nor temple bfiteau ca nisce oiooane şi în ade oare veni tatăl la mine şi-mî fiise: „Noi adevăr, de erl nu mai era ârnă. Un vânt
male sunt în stare să mă stăpânesc bini văr capul meu trebuia să fie bine cercuit, am fost aceia, cari am greşit — ia-o!" Căldicel făcea oercurl pe lacul din grădina
şor, de astă dată însă trecerea a fost prea pentru ca să pâtă resista la tote aceste. Niol consideraţiile lumei, niol ale amorului publică şi în aer respira oeva, oa o renascere a
bruscă. Trebuia să respir aer curat, să văd Dor nu trecuse nici o oră, de când mă propriu nu l’au reţinut. forţelor de primăvară. In sfîrşit ajunserăm
