Page 51 - 1901-12

Nr. 276—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

w
să-şi răscumpere felicitările de „anul nou inteligenţei slovace mână de ajutor şi se Atât elementul aşa dis cult, cât şi cel glesî a căcjut 1 om, au fost răniţi un ofi-
în folosul „Casei Naţionale , se atrage aten­ va achita şi el de partea sa în nobila lu­ semidoct săcuesc, urgisesce la fel pe bieţii oer şi 10 soldaţi. Generalul Spens rapor­
44
ţiunea publioului nostru braşovean şi din crare pentru trezirea naţiunii slovace la „Valahi , cari din vremuri mai bune au ră­ tâză: Comandantul indigen Britz a ataoat
44
împrejurime, precum şi a tuturor iubitori­ oonsoienţa de sine. Căi şi mijlâce întru mas aici. Cismarii săoui şi maghiaronl ne cu 300 buri şi 40 indigeni pe EnglesI,
lor de cultură poporului nostru, că răscumpă­ realisarea acestui scop, conferenţiarul pro­ arată cu degetul şi adesea se întâmplă, că cari erau 200. Englesii au fost bătuţi,
rările din bestiune se pot face Ia cassarul pune: a-se distribui poporului (jiare şi văclându-ne din când în când preumblân- înainte de a-le fi venit Spens în ajutor.
despărţământului „Asooiaţiunii" din loc, d-1 oărţî sorise anume pentru el, şi a i-se ţiuâ du-ne cu vre-un „biidbs olah pe stradă, Cu data de 22 Deoemvrie Kitchener
44
Corneliu Aisăr. Sumele contribuite se vor prelegeri publioe, concerte, etc. 'prin piaţa lui Kossuth şi Bem, aucjându-ne raportâză:
ouita prin (jiare ŞÎ — preoum suntem in­ vorbind românesce ne aldueso cu câte-un Colonelul Mackenzie a atacat în tjiua
Cât a câştigat Szemere. „Magyar-
formaţi — fie cărui contribuitor i-se va „Isten ungureso. de 19 Deo. ne comandantul Bareud-Smith.
44
orszig“ spune, că deputatul Nic. Szemere a
trimite o mică publicaţiuue festivă şi de Veţi vrâ, pâte, să vă spun câţi Ro­ Au căcjut 6 buri, âr 16 au fost făcuţi pri-
câştigat în jocul de cărţi dela contele Po-
cuprins variat şi interesant, ce va apără mâni sunt în Târgu-Mureşului? Câţi sciu sonierî. Muller-Triohardt a ataoat în 19
tocTti nu mai puţin oa 2,075.000 corâne.
pe diua de anul nou. şi vorbeso românesce? Câte familii curat Dec. colâna colonelului Park. Englesii au
Prietenii Turcilor. La 1877/78, când românesol sunt, cari se afirmă că sunt ro- respins duşmanul, oare a avut 8 morţi şi 3
Pentru maseriaşii noştri. Duminecă,
cu isbuonirea răsboiului ruso-româno-turc, mânesel? O, nu mă întrebaţi, că mi-e jale răniţi. Englesii au perdut 7 âmenl, răniţi
16 (29) Decemvrie, la orele 4 d. a. se va
naţiunile oreştine au urmărit cu simpatie să răspund ia astfel de întrebări. Aţi dori, 6 ofioerl şi 18 âmenl. In oieouirea oolone-
oontinua seria prelegerilor începute, în lo­
sforţările îndreptate spre slăbirea semilunei pâte, să vă fao cunoscut oâte-oeva despre lului Damant cu Burii, oolonelul a fost
calul „ Asociaţmnei meseriaşilor.
44
şi tendinţele popârelor, ce se aflau sub serviciul dumnedeeso înaintea sfântului altar, grav rănit.
A miia bibliotecă. Ou mare bucurie suzeranitatea turoâscă, pentru redobândirea ori despre lucrurile, ce se întâmplă pe la Lordul Kitchener mai raportâză diti
constată o fâie ungurâscă din Pesta, că independenţei lor. Tinerimea maghiară de înmormântări? Inima mă dâre, ochii mi-se Johannesburg: Dela 16 Decemvrie au că­
ministrul de agricultură Daranyi a espedat pe acele vremuri era de altă părere. Un umplu de lacrăml, âr mâna ml-e incapa­ cjut 45 Buri, 25 au fost răniţi, 310 priso-
de Crăciun a miia biblioteca economică la comitet de 60 s’a constituit în sînul tineri- bilă a descrie stările aceste vrednice de nieri. Englesii au luat pradă 250 pusei,
sate. Am amintit la timpul său despre mei universitare din Budapesta, care a în­ plâns. 11.280 oartuşe, 163 oară şi 1200 oai (! ?)
aoâstă „acţiune culturală" a ministrului şi ceput o aoţiune de simpatie pentru Turci. Nu pot însă totuşi a nu releva, oă
am arătat, că şi prin mişcarea acâsta se O delegaţie de 12 s’a dus la Cîonstantino- aici de cele mai multe ori la înmormântări
urmăresce esclusiv propagerea limbei ma­ pol şi au oferit lui Abdul Kerim o sabie alături cu preotul românesc participă şi S C 1 R 1 U L T I M E .
ghiare, scurt (jis maghiarisarea. Firesoe, de onâre. De-atunoî s’a împlinit un sfert popa reformat şi oimiterul românesc răsună
bibliotecile din oestiune se fac pe chel­ de secol. Tinerii maghiari de-atuncl, astăcjl de predica ungurâscă, căoî — cjice-se — Roma, 25 Decemvrie. în cercu­
tuiala statului. bărbaţi în vârstă matură, au de gând să asta ar fi dorinţa celor rămaşi după mort. rile diplomatice se vorbesce, că ime­
serbeze amintirea aventurei lor oonstanti- Nu sciu cum se face, de par’că preo­ diat după anul nou se va face un
Un deputat-secretar ministerial. serios schimb de vederi între cabi­
ua
nopolitane şi la 4 Februarie 1902, cji îb- ţilor noştri lî-e frică să predioe românesce
Deputatul Dr. Ebergenyi a fost numit se­ netele marilor puteri pentru a lua o
târcerei din Constantinopol a delegaţilor, la înmormântări. Mulţi sunt de părere, oă
cretar în ministeriul de interne. Ebergenyi decisiune în cestiunea Orientului. Cu
carî au dus sabia, vor pune la cale o oon- predica româuâscă n’ar avâ nici aţâţi as-
representa în dietă ceroul Abrudului. Se ocasia acâsta se va readuce în dis-
venire. Convocarea este iscălită de câţl-va oultătorî, câţi sîmburl sunt într’o nucă.
cjioe, că mandatul vacant va fi oferit lui cuţiune şi cestinnea cretană.
fişpauî, mai mulţi deputaţi dietall, ingi­ Te cuprinde mila, când întri în vre-o
Coloman Tisza. Londra, 25 Decemvrie. Se vor­
neri eto., foşti odiniâră membri ai comite­ biserică de-ale nâstre şi abia în colţuri
Un pictor român, piarele „Munche- tului studenţesc. zăresol câte-un credincios. Pe oei mulţi besce cu multă insistenţă de o imi­
ner Allgemeine Zeitung şi „Neueste Naoh- par’oă i-a înghiţit pământul. Dâr şi pe oei nentă chemare la guvern a liberali­
44
Frigul în Paris. Pe când la noi lor imperialişti, sub conducerea lui
richten publioă articole elogiâse despre puţini numai melodiâsele şi mişcătârele
44
avem un timp aprâpe primăvăratio, în Pa­
esposiţiunea dela Kunst-Verein din Miiu- nâstre cântări bisericesol îi mai atrag la Roseberry. Schimbarea acâsta de re­
ris şi împrejurimi a căcjut la 6 1. c. zăpadă
ohen a pictorului român Obedeanu, fiiul biserică. Aiol se ţin predici, c^cî dâcă alţii nu gim ar însemna un pas serios spre
mare. îu diua precedentă pe la 6 sâra în-
d-lui colonel Obedeanu. Tablourile espuse oei puţin soldaţi români ai garnisânei, obli­ încheierea păcii cu Burii.
oepuse să ningă şi fulgii cădeau aşa de deşi
de pictor represintă diferite episode din gaţi a cerceta biserica, asoultâ cu sete şi Sofia, 25 Septemvrie. Sobrania
şi de repedl, încât diminâţa un strat gros
răsboiul dela 1877/78. Anul viitor pictorul evlavie cuvântările bisericesc! în limba lor. a respins cu 79 voturi împrumutul.
de zăpadă învălia t6te aooperişele oaselor
Obedeanu se va stabili definitiv în Româ­ Nu mai continuu : îmi reserv pe altă Primul ministru a declarat, că gu­
şi grădinile. îu aoelaşî timp s’a lăsat un
nia şi va organisa ia Ateneu o esposiţie a dată a sorie mai pe larg. Şi pănă atunci vernul îşi dă dimisia. Situaţia e târte
frig; mai multe persâne au pierit. O vreme
lucrărilor sale. însă nu întârdiu a pune la inima celor che­ critică.
aşa de aspră e îu Paris, încât poliţia a
maţi,'de a nisui din tâte puterile spre sus­
Rescumperarea felicitărilor de anul avut mult de lucru ou transportarea la
ţinerea vieţii românesc! în aoest centru al
îlOU. Io scopul răscumpărării felioitârilor spitale şi asile a celor îngheţaţi de frig pe
şovinismului, oă. de unde nu, nici decenii
de anul nou au contribuit pentru Casa Na­ strade şi a âmanilor lipsiţi de adăpost. ' O nouă descoperire in Pompei.
44
ţională d-nii: 1) Dr. Nioolau Veeerdea, nu vor trece si s’a finit cu noi Românii In cursul lunei Septemvrie, făcându-se să­
Artiştii contra studenţilor. Ca răs­ din Târgu-Mureşului.
adv., secret, de bancă, Sibiiu 10 cor., 2) pături într’o mică grădină a unei case dn
puns la demonstraţiile studenţilor maghiari Sincer.
Dr. Liviu Lemeuyi, adv. 10 oor., 3) Dr. Pompei, s’a găsit un altorelief de marmoră,
44
din Budapesta în potriva „oafâ Chantant -
Octavian Russu, adv. 10 cor., 4) Iosif St. oare se consideră a fi o operă din secolul
urilor germane, „artiştii" au convocat o în­
■Şuluţiu, oonsilier de trib. în p. 10 cor., 5) Crăciunul Burilor. IV înainte de era vulgară. Altorelieful este
trunire în <ji de 24 Decemvrie, în care
ua
Dr. Ilie Beu, medio 5 cor. în total 45 cor. asupra unei table de marmoră fârte bine
au hotărît să protesteze contra terorismului
— S i b i i u , în 24 Dec. 1901. — Dr. O. Pentru a treia-âră serbâză Burii Cră­ oonservată, înaltă de centimetri 47, 50, lată
studenţilor. întrunirea a fost presidată de
Diaconovich. ciunul în mijlocul toiului de răsboiii, şi En- de centimetri 60 şi grâsă de oetimetri 4.50
44
„Steiner Jânos, âr doleanţele artiştilor au glesii sunt tot aşa de îndepărtaţi de ajun­ şi represintă un saorifioiu în faţa simula­
Pentru masa studenţilor români fost interpretate de Liehtenstein Samuel, 0
din Braşov au îutrat dela Prea On. Domn „Kiss David, „Szirmay , „Bodrogi , „Con­ gerea ţîntei lor, oa şi înainte ou doi ani. crului <j R8.ţei Afrodita. In drâpta şâde
44
44
44
La 1899 Anglia putea oei puţin să pretex­
(jeiţa diademată îmbrăcată ou peplul doric.
Ioan Petric, protopresbiter în Braşov, suma 44
dor şi Wollner. teze, că mai are la disposiţie miliarde pen­ Piciorul sting, nud, se racjimă pe oeva, ce
de 10 co dne, drept cunună eternă pe mor­
r
mântul iubitului său strănepot Dionisie Mortea unni Bonaparte. Foile ameri- tru răsboiii şi în reservă trupe în număr sâmănă a talpă de sandal. Iutre pioiâre are
Nisior, fost parooh gr.-or. român în Arpă- oane soriu, oă în casa săracilor din Fila-’ de 150.000 âmenl, gata de pleoare în Afrioa- un lung sceptru, oare se racjimă pe umârul
de-sud. Astăcjl însă oasa statului e gâlâ şi drept. Ea privesoe măestâsâ şi liniştită la
tao. Primescâ piosul donator cele mai vii delfia a murit un bătrân, Francisc Bona­
mulţămite. — Direcţiunea şcdlelor medii gr. parte, oare a fost descendent al unui frate soldaţi în reservă nu mai sunt. un berbeo, ce i-se aduoe ca jertfă. Lângă
<or. din Braşov. de al lui Napoleon I. Dâcă judeci la disposiţiile naţiunei victimă este victimariul cu un oiooan îu
euglese din tonul (j’ are l° din Albion, mână. In dosul animalului trei figurine,
r
0 conferenţă despre Slovaci. Mier- Timpul de muncă a funcţionarilor. atunci trebue să-ţi formezi convingerea, oă două sâmănă a fi fete şi una băiat. Una
■curia treontă, învăţătorul Kalal din Mora- „B. H.“ sorie, că guvernul are de gând să în Angba singurul om este Chamberlain, dintre fete, eşită din companie, îmbrăţişâză
via, de origina Slovac, a ţinut o oonferenţă sohimbe 6rele de lucru a funcţionarilor, care stărue pe lângă eontinuarea răsboiului, cu mâna drâpta gâtul berbecului, băiatul
în Praga despre situaţia slovăcimii din Un­ în loc de 9—2 6re, birourile oficiale vor fi restul aştâptă cu dor momeutul, când Burii nu e îmbrăcat deoâtîntr’o hlamidă. Urmâză
garia şi despre mijlâoele, prin carî s’ar deschise dela 10—4 ore. vor depune armele de bună voie, căci la o alte trei figuri, cari de sigur representă fa­
putâ lucra pentru ridicarea stării oulturale eventuală victorie a Angliei nu se mai milia, care ofere sacrificiul, prima este a
44
„Original, Berliner îîberbrettl , o
şi desvdtarea simţului naţional în poporul gândesce nimeni. Acâsta se vede lămurit unui om cu barbă, îmbrăcat ou o manta,
interesantă trupă din Berlin va da în sâra
slovac. Naţiunea slovacă — a cjis oonfe- din efectul produs de discursul lui Rose- celelalte sunt femei. Fără să fie o capo-
de 26 şi 27 Decemvrie representaţiunl în
renţiarul — e divisată în două pături ine­ berry. Tâte partidele doresc „o pace cins­ d’operă, altorelieful e totuşi opera unui
44
sala de ooncerte dela „Redoute . Coducă-
4
gale. Prima e minoritatea patriotică trs- tită *, pe oare însă numai Chamberlain şi-o bun artist şi va îmbogăţi rnuseul pompeian
torul trupei este Dr. Haus Heinz Ewers şi
4itâ deja la oonsoienţa de sine, âr a doua imaginâză cu capitularea Burilor, cei-lalţl încă on un monument însemnat din epoca
(jiarele străine sunt pline de laude la adresa
pătură e majoritatea brută, indolentă. Strat membrii ai guvernului şi marea tabără im­ păgână. (L’Illustr. Italiana).
trupei berlineze.
despărţitor între oeie două e ooteria lipsită perialistă cere anexiunea ou autonomie li­ Napoleon 1. şi biserica. Când Na­
de orî-ee principii, inertă, nepatriotică, a mitată, âr antiimperialiştii se mulţumesc poleon I. îşi petrecea tristul amurg al vieţii
maghiaronilor. Inteligenţa slovaoă merită ou protectoratul engles ou autonomie de­
Din Tergu-Mureşului. sal» pe S-ta Helena, într’una din (jil© i-se
stimă şi respect din orl-ce punct de vedere. plină. presentară sufletului său ruinele înegrite
Escelâză prin cultură, talent şi voinţă de — 25 Deoemvrie 1901. Burii însă, oonform situaţiei actuale de fum ale oraşelor, pe cari le-a aprins şi
jertfire, dâr fiind-că nu are popor oonsoiu Stimate d-le Redactor! Sârtea m’a adus de pe oâmpul de răsboiii, sperâză, că-şl vor pe cari le-a înecat în sânge, apoi sutele
de sine, pe care să se p6tă basa, sucoese abia de oâtă-va vreme în Târgu-Mureşului, putâ stâroe completa independenţă şi în de mii de soldaţ.1, cari cădură victime or­
nu are şi e impotentă faţă ou aparatul ofi­ aoest cuib al şovinismului seoueso, în pa­ speranţa aoâsta a lor sunt seoondaţl de goliului său pe diferitele oâmpurl de răs-
cial al guvernului.. Uâcă inteligenţa slovacă tria lui Makkai. Elementul în mijlocul că­ tâtă lumea civilisată. Ore al patrulea Cră­ boiu. De-odată i-se opri privirea asupra
ar avâ popor asemenea ei, ar sta la grad ruia trăeso, înţelegSăouii, e de un timp în- ciun îl vor putâ serba în paoe şi linişte şi turnului unei biserici şi deveni tăcut, şi se­
de cultură şi libertate ou mult mai înalt. oâoe stăpânit de o ură fanatică în potriva îu posesiunea preţiâsei lor neatârnări?.... rios, âr după o pausă de câte-va minute
Nioî astfel însă nu e pierdut nimica. Sîm- a tot ce e „străin de urmaşii Hunilor. In Kitchener raportâză din lohannes- esclamâ ou glas solemn: „Popârele pier,
44
burele poporului e sătiătos şi doritor de şovinismul lor Săouii nu mai ved Bltă na­ burg ou data de 21 Deoemvrie urmă- tronurile se răstârnă, numai biserica ră­
fapte. E cremeue, căreia numai oţel îi lip- ţiune pe pământul aoesta, nu vor să soie, târele: mâne! (Zsohokke)
44
sesoe, pentru-ca să dea schintei din ea. oă în patria aoâsta străveche a Ardealului Dewett a atacat în <j’ de 18 Dec.
ua
Ceea-oe nu ni-a suooes pănă acum, ne va are drept la esistenţă şi altă limbă, afară pe generalul Dartuell. Burii au fost res­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
succede îu viitor, dâoă publicul ceh va da de limba nngurăsoă. pinşi cu perderl de 20 omeni. Dintre En- Redactor responsabil: Traian II. Pop,