Page 53 - 1901-12

KEDACŢIUNEA, GAZETA" iese Iii.
ÂiMistraţieea şi Tiţografla Atjonameate pentru Anstro-tJngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri- N-rii de Duminecii 2 fi. pe an.
moso.—Manuscripte nu se Pentrit lomânia şl străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 frânei, pe ştise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se prlmoso la Admlnlstraţluns în N-rii de Duminecă 8 franoi.
Braşov şi la următorele Se prenumeră la ttit.e ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştalo din întru şi din
In Vlona: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nur. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentul neutru Braşov
pelik Naclif. Anton Oppelik. Âdtmnistrafiunea, Piaţa mare.
în Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etapiu
barger. Elcstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe ştise
Leopold(VTI Erzstibet-feiirut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină N U L L X I V . 24 oor., pe 6 luni 12 o., pe tre!
10 bani pontru o publicare. — luni 6 cortine. — Un esomplar
Publicări mai dose după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
oăt şi inserţiunilo sunt a se
fă şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
Nr. 277. Braşov, Sâmbătă 15 (28) Decemvrie. 1901.

zel la alegerile municipale. Pasivi­ M. Sa Monarchul si academia
Diare'e streine şi Românii. Maghiarii şi Croaţii.
tatea a fost părăsită aici cu totul". consulară. M. Sa Monarchul a adresat
Am făcut observarea, că de Etă cum în câte-va rânduri se ministrului de esterne, oontele Goluohowsky, Sub titlul „Stdua croată" a publioat
vre o doi anî încoce chiar şi acele p6te presenta situaţiunea politică a următorul autograf: mai dăunăcjl „Bud. Hirlap" un articol pe
cfiare din străinătate, cari nu s’au Românilor într’o lumină contrară Iubite conte Goluohowsky! Lucrarea şâse oolâne, în care autorul şl-a pro­
arătat antipatice causei naţionalită­ realităţii. iniţ ată de repausatul meu fiiu Rudolf la pus să „olarifioe" situaţiunea croată, după-
;
ţilor din Ungaria şi în deosebi cau­ Nu este adevărat mai întâiii, că 1884 „ Austro- Ungaria în cuvinte şi ilustraţii oe mai întâiti hasardâză următârea afir­
1,1
sei poporului român atât de vitreg naţionalităţile au luat parte mult s’a terminat deja. mare: „Oasei de Habsburg, încredinţată ou
tratat, se dedau a publica corespon­ mai numărâsă la alegerile munici­ Cu mulţumire am luat ounosoinţă, oă îngrijirea monarohiei, nu îi este dată altă
denţe, cari dau informaţiunî eronate pale de faţă, decât alţă-dată. Ici acâstă operă a pătruns îu cercuri largi şi politică, decât întărirea statului ungar şi
cu privire la Români, făcând s’apară colo în câte un comitat pote să se oţelirea naţiunei maghiare, dimpreună cu
că aceştia nu numai că nu se mai fi desfăşurat la stăruinţele conducă­ că prin aoesta s’a oontribuit la răspândirea naţiunea croată, soră cu noi prin comuni­
simt asupriţi, der s’au împăcat cu torilor o activitate mai viuă la aceste cunosoinţelor şi iubirei de patrie atât la unea istorică".
starea lucrurilor. alegeri, der în total nu pote fi vorba populaţia ţărilor representate în Reichsrath, Toţi Croaţii de semă din Slavonia şi
de-o participare mult mai numărbsă, cât şi la cea din ţările corânei sfântului Croaţia să fi ajuns la „adevărul", că oele
E învederat din ce parte pot Ştefan. două rasse slave din Orient, Croaţii şi
primi amintitele 4> are astfel de in­ din simpla causă, că terenul de ac­ Sârbii, se deosibeso aşa de mult între sine,
Alăturea de ounoscinţele despre pa­
formaţiunî greşite şi tendenţibse ţiune municipală pentru naţionali­ trie, tinerimea trebue însă, să ounâsoă şi încât un adevărat antagonism esistă între
chiar, şi trebue să regretăm adânc, tăţi a devenit cu timpul tot mai ele, antagonism, pe oare-1 înăspresoe şi di­
că din parte română nu se mai face strimt, aşa că pe alocurea ele nu se ţările şi poporele străine şi fiiind-oă acade­
mia consulară este chemată a promova vergenţa confesională. Sârbul acusă pe
aprăpe nimic spre a împiedeca lu­ mai putură validita de loc. aoeste ounosoinţe în prima linie, mă simt Croat, oă vrâ se-i răpâscă limba şi cultura,
crul acesta şi a paralisa acţiunea Nu aşa a fost îuaintecu 15 — 20 îndemnat a oferi venitul ediţiunei germane Croatul învinuesoe pe Sârb', că-i inundâză
biroului de pressă unguresc, ce are de anî, când participarea naţionali­ a publicaţiunei amintite drept contribuţie pământul. Sârbul, provocându-sa la numă­
de scop a reabilita politica de naţi­ tăţilor la alegerile municipale era rul cel mare al fraţilor săi din Balcani, do-
onalitate maghiară înaintea opiniu- mai vină şi mai cu efect. pentru zidirea unui edifioiu pentru acade­
nei publice europene. Nu vrem să dicem că nu sunt mia consulară, esprimându-ml tot-odată do­ resoe să înfiinţeze marea Serbie cu ajutor
rinţa, ca cugetul patriotic, oare a oălăuzit ruseso şi având de conducător religionarpe
şi naţionalităţile de vină dâcă acjî
Cel mai recent esemplu despre pe îutemeietorul acestei opere, să fie întă­ Ţarul oel alb din Petersbarg; Croatul pro-
metoda, ce-o practică adversarii noş­ nu mai jbcă aprbpe nici un rol în rit prin presenta donaţiune. vooându-se la calităţile sale mai nobile, la
tri în informarea cţi are l° străine, viaţa comitatensă, dâr fără îndoiâlă, rolul său istoric, lâ puterea catolicismului
r
ni-1 dă o corespondentă din Buda­ că vina cea neasemănat mai mare în conseoinţă transpun averea activă şi mijlâoele acestuia, voesoe să înfiinţeze
pesta, apărută în „Allgemeine Zei- cade pe sistemul de guvernare cel atât a acestei întreprinderi literare, care actual­ marea Croaţie, căutând în Vatican pe con­
tung din Munchen asupra alegeri­ de esclusivist, intolerant şi asupritor. mente se află sub comptabilitate separată ducătorul său. OrI-oare din aceste dorinţe
K
oa aparţinătore fondurilor mele private, cu
lor municipale în Ungaria. In ce privesce pasivitatea Ro­ s’ar realisa, acâsta ar însemna unitatea te­
mânilor se scie, că acâsta a fost de­ bilanţul oe se va oonstata în cfiua de 31
Autorul relatâză, că alegerile de cretată numai faţă cu alegerile die- Deoemvrie 1901 — cu esoluderea desemnu- ritorială a Ţarismului baloanic, oare în urma
funcţionari municipali sunt aprâpe tale, 6r la luptele din comitat şi rilor originale şi a foilor artistice — îm­ marelui număr de credincioşi ortodoxl şi
terminate, că ele au decurs în ge­ din comună s’a enunţat, că Româ­ preună cu obligaţiunile, oe se vor afla în prin ajutorul marelui frate rusesc, ar oon-
nere liniştit, der în anumite co­ nii vor lua parte activă. sarcină, în proprietatea Ministeriului de topi în sine şi ar nimici rassa croată.
mitate s’au petrecut viue agitaţiuni esterne, şi voiă da ordinele neoesare în Croatul — continuă autorul — numai
şi certe înfocate, mai ales între ve­ Participarea Românilor la ale­ privinţa acâsta directorului general al fon­ aşa îşi va putâ salva individualitateu na­
chii liberali şi aderenţii fostei par­ gerile municipale nu indică deci durilor mele, baronul de Chertek. ţională, dâcă se 'razimâ pe putersa maghiară,
tide naţionale, cei din urmă ocupând nici o schimbare a situaţiunei lor şi dimpotrivă, în oaşul uniunei slave şi la­
tot mai mult teren. Apoi continuă politice şi şi mai puţin pote în­ Viena, 23 Dec. 1901. tine Ungaria şi monarchia austro-ungară se
aşa: „multă mişcare şi scene gălă- semna , că ei nu s’ar mai simţi Francisc Iosif m. p. pot răzima tot ou aceeaşi linişte pe pute­
giose s’au petrecut la alegerile de aşa de asupriţi ca înaînte. Academia consulară s’a născut de rea croată, cum s’a răzimat în luptele se-
funcţionari şi in comitatele naţio- Din contră, tocmai resultatul câţl-va ani din aoademia orientală şi pănă oulare contra Turcului.
nale-mixte, deore-ce naţionalităţile alegerilor municipale din anul acesta în momentul de faţă nu dispune de edi­ Din premisele acestea „Bud. Hirlap"
nemagbiare au luat de astă-dată ilustrâză mai viu ca orî şi ce ne­ ficiu propriu. trage eonelusiunea, că : croatisarea în B&l-
parte mult mai numărâsă la aceste dreptatea cea mare, ce se face Ro­ canul vestio şi în insulele din Adria, oe
alegeri. Aşa de esemplu conducătorii mânilor sub stăpânirea şi sub siste­ cad aprâpe de acest B&lcan, nu este numai
Românilor au fost provocat direct mul de faţă unguresc. un interes croat, ci şi maghiar, — fiind-oa:
pe conaţionalii lor să participe cu 1) îa contra unei eventuale înaintări

FOILETONUL „GAZ. TRANS". „Eu eram de asemenea nefericită,**, tot nu ghioisem, oe însemnâză literele, pănă aminte aşa de bine de aceste esoursiunl.
răspunse ea. „In adevăr în primul moment înoepu singură: Tola avea înfăţişarea unei vedenii din bas-
u
(4) nu putui scâte un singur cuvânt, pe „Je vous ..„ murl. Pielea străveifie a obrăjorilor ei părea
urmă însă ini am dat silinţa a drege Apoi îşi acoperi faţa ou manile şi-şi şi mai fină împrejmuită de blana nâgră.
L a isvor. totul". aplecâ capul aşa de tare, încât îi vedeam Toţi se uitau la noi ou mirare şi invidie.
Un minut tăourăm amândoi. In sfirşit părul scurt la câfă. Eu începui să repet: Afară de bariera oraşului, trecând pe
De H. Sieu.kie'wicz.
îmi veui idea nedibaoe, aşi putâ cfioe chiar „Acuma este permis, este permis"... lângă o serie de oase jose, sosirăm în fine
(Continuare.) Ea se ridica zimbind....
idiâtă, de a o întreba, dâcă şi ea mă iu- la oâmp. Printre răzâre strălucia apa, în
In sfirşit mi-am deschis şi eu gura şi besce niţel. In acest moment ne chemară la de­ oare se refleota lumina în dungi lungi. Li-
jun. Eu aşi fi mânoat şi cuţitul şi furculiţa, ve(file erau inundate, arborii JipsiţI de po-
am început să povestesc cu zor, oum am Ea se gândi puţin, ce să răspundă, şi
fără să bag de sâmă. dâba fruncfelor; dâr începea a mirosi a pri­
iubit-o din primul moment, când am vă- negăsiud răspuns potrivit, se ridica şi pă­
* măvară. Veni amurgul, întincfend asupra
cfut-o din întâmplare în Wieliczka. Ea era răsi odaia. * *
în saline în societatea unor familii străine. După cât-va timp se întârse înapoi Omul cu nimica nu se deprinde sşa împrejurimilor o linişte binefăoătâre. După
De-odată o apuca o slăbiciune şi leşină. cu un album în mână, se aşecfâ în faţa uşor, ca ou fericirea. Tot ce s’a întâmplat, impresiile sguduitâre ale (filelor trecute,
Eu am alergat la lac şi i-am adus apă. A mea şi-mi arăta un desemn, care repre- nu era decât o serie de minuul, âr peste îmi făcea acum atât [de bine liniştea. Vis-
doua (fi am făcut părinţilor ei o visită' şi senta portretul meu. două (file mi-se părea, oă oel mai na­ a-vis de mine şedea Tola, ai oărei obraji
m’am întors acasă amoresat. Tâte aceste „Acesta l’arn desemnat din memorie", tural luoru din lume este, oă Tola e mi- îi înroşise vântul, âr ou drăgălaşii ei ochi
detailurî îi, erau forte biue cunosoute, to­ privia în adâncimea amurgului.
(fise ea. râsa mea. Mi-se părea, oă nici nu putâ fi
tuşi asoulta cu plăcere şi zîtnbia, se înro- Tâoeam amândoi şi ne priviam din
„D-ta?" întrebai eu. alt-fel şi oă se ouvenia, să fie a mea, toomai
şia, ori punea vr’o întrebare. Am vorbit oând în când zîmbind. Pentru întâia dată
„Dâr mai este ceva aici", oontinuâ fiind-că nimeni nu o iubia aşa de mult,
multe şi în cele din urmă nu mai spuneam oa mine. în viâţă simţiam oe va să cfică ferioirea
ea, arătând ou degetul la desemn.
atâtea prostii după-cum mă temusem. I-am * neoonturbată. Eram înoă fârte tînăr şi n’a-
spus, cum ea îmi devenise unica mea ţîută, Abia acuma observai, oă la un oolţ * * veam păcate grele pe conscienţă, dâr ca
unica mea mângâiere, i-am spus cât de ne­ erau trei litere mititele: J. v. a. Se făouse ounoscut în oraş, că sunt orl-oe bărbat aveam şi eu bagajul meu de
fericit erum eu încă erl, când am vădut, „Asta-i pe franţnzesce". logodit şi oolegii mă felicitau. Eu făceam rătăciri, greşeli şi viţii. In acest moment
că totul s’a risipit şi când îmi perdusem „Franţuzesce ?" ou Tola şi părinţii esoursiunl prin împreju­ însă îmi eăclu sarcina acâsta de pe inimă.
orl-ce credinţă îu ea. In naivitatea mea fără margini încă rime, unde ne vedea lumea. îmi aduc Nu simţiam nici o amărăciune în mine,