Page 54 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 277—1901.

a elementului sârbesc dinafară, monarchia ar fi pentru oroăţime viotoria domnitorului la şoăla română din Abela avem 140 elevi neni şi dela preoţii şi epitropiile de acolo,
posedă în Croăţime un scut viu de apărare. munţilor negri, pe atât e de lipsă oa Cro­ ou 4 profesori faţă ou 6 elevi şi 2 profesori oarl au semnat împuternicirea delegaţiunei.
2) Dâoă ar isbucni între noi şi Italia aţii să profite de tătă ooasiunea pentru a-şl în şcăla grecâscă; la Turia avem 70 de Voci: Să se publica numele!
un conflict, fie pentru Dalmaţia, fie pentru garanta în cea mai mare măsură puterea elevi faţă cu 13 la şoăla grecâscă. D 1 Haret: Aşi vrea să văd cine a
Albania său pentru posesiunile oomeroiale şi bunele inolinaţiunl ale patriei mame. D-l ministru al cultelor a voit să pro- semnat, aceste împuterniciri.
din Adria vestică, flota slabă a monarchiei Astfel stâua croată va străluci îucă“. văoe numai ilaritatea camerei vorbind des­ D-l Vlădescu: Oa să soiţi pe cine să
n’ar pută să se lupte ou 9ueees în contra * pre comuna Prepeliştea. Ea nu e în vilae- prigoniţi ârăşl? (Mari protestări. Sgomot
8
flotei italiene mult mai tari. în oaşul unui Li-se cere deol Croaţilor, să cultive tul Salonio, cum a «Ţ d-nul Haret, ci în în cameră).
atao italian, abia dăcă am pută să apărăm sentimentele de frăţietate cu Maghiarii şi să vilaetul Monastir. Revisorul, ca s’o inspec­ D-l Haret: Declar, că nu mă jvoiît
şi susţinem Istria, Pola, Triestul, apoi litora­ fie devotaţi slugitori ai ideii de stat naţional teze, trebue să faoă o cji oălare, ceea-oe atinge de nimeni. De alt-fel, ouvintele d-lui
lul ungaro-croato-dalmatin, dăcă teritoriile maghiar, — dâcă, ţin ca stâua lor să stră- nu e lucru puţin. Apoi d-l Haret face oon- Vlădescu nu mă ating.
aoestea ar fi în posesiunea poporaţiuuei ou lucăsoâ şi în vâourile viităre. fusie între revisorul Hondrosom, care are D-l Ferekide : Sunt sigur, că d-l Vlă-
sentimente italiene, şi dăcă politica oasei inspecţia şoălelor din Epir şi Albania, cu desou regretă, că a mers prâ departe.
austriaca nu s’ar fi ocupat cu oroatisarea reşedinţa în Seres, şi revisorul Nuşi Tuliu. D-l Vlădescu dă citire pstiţiunilor
populaţiunei din aceste teritorii şi insule. Din Camera română. D-sa a dat afară pe actualul său revisor semnate de profesorii, preoţii şi comunită­
Trebue să reounâscem, că a fost un lucru Hondrosom, oare în realitate se proolamase ţile române din Macedonia, oarl au §dat
Şedinţa dela 10 Decemvrie v. director la gimnasiul din Ianina, âr nu Nuşi
înţelept dela membrii oasei domnitâre de-a mandat delegaţiei sosite în capitală, oa să
apare adese-orl in aceste insule şi de-a câş­ D-l M. Vlădcscu spune, oă cea mai Tuliu a făcut acâsta. trateze cu d 1 Haret asupra sărtei şoălelor
ce
tiga sentimentele. O victorie ca aceea dela mare activitate în Macedonia a fost des- D-l Haret a desfiinţat şcoli vechi ca românescl. Deci, «Ţ oratorul, să rămână
Lissa numai aşa se mai păte închipui a<jl, voltată de eătrâ guvernul conservator din acele din Laoca. bine stabil’n, că avem a face cu o delega­
dăcă populaţiunea de pe usoat nu va ţine 1890. D-l Haret a trecut fărte uşor peste Voă: Cu câţi elevi? ţie seriăsă. D-sa citâză o sorisăre prin care
la Italia, şi dăcă acăstă populaţiune îşi va aoâstă activitate. Guvernul conservator a D-l Vlădescu : 41. De asemenea a des­ răposatul bărbat de Stat oonservator Ales.
1
aştepta fericirea şi garantarea tendinţelor înfiinţat revizorate, şcoli primare, cărţi di­ fiinţat şcoli din Grebeniţa şi Metzova. D-l Lahovari vorbesce despre memorabila şe­
sale de rassâ dela victoria flotei austro-un- dactice speciale, şoăla de fete din Bitolia, Haret din Septemvrie pănă acjl a făcut dinţă a Senatului din 1896, Noemvrie 22,
gare. Putem să spunem, că în planurile fărte bine organisată, şi despre oare d-nul peste 50 de transferări. Tăte aoestea au când s’a discutat ou aprindere cestiunea ma­
viitorului răsboifi maritim, ideia acăsta stă Haret n’a pomenit nimic toomai de asta. produs o desogregare şi o desordine menită cedoneană. Lahovari arată oum în aoâstă
la primul loo. (D-l Ştefan loan, secretar al oamerei, în­ a nimioi şcălele macedonene. Oratorul oi- şedinţă, fiind prim-ministru d-l D. Sturdza,
După tâte aceste, autorul artioolului trerupe). tâză o mulţime de şcoli, caii nu funcţio- s’a strigat cu entusiasm : Trăiâsoă Sulta­
învită pe Croaţi s& cultive, din interes croat, D-l M. Ferekide: Rog pe d-l seoretar nâză, pentru-oă profesorii transferaţi fără nul ! — pentru-că ar fi încuviinţat numirea
sentimentele de frăţietate cu Maghiarii, fiind­ să binevoiâscă a ajuta pe preşedinte în motiv nu vor să se ducă la noile loca­ Mitropolitului român Antim la Const^nti-
că politica maghiară n’a împiedecat nici­ menţinerea ordinei. lităţi. nopol, şi aoâstă manifestaţie s’a făcut Sul­
odată pe teritoriul ungar propriu «Ţ feri­ D-l M. Vlădcscu: Pentru tăte aoeste Acum să venim la şcălele secundare. tanului a doua cji după masaorul celor
3
cirea şi validitarea rassei croate şi pe pă­ motive Macedonenii îşi îndrâptă ochii spre In ce privesoe liceul diu Bitolia desa- 30.000 de creştini. In realitate nu se ob­
mântul ungar Croaţii o au mai bine, deoât pe partidul conservator. gregarea acestei şcoli se datoreză guvernu­ ţinuse nimic dela Sultan, căci nu am avut
pământul croato-slavon, deşi în privinţa D 1 Haret, ministrul instrucţiunei, a lui liberal din 1897, care a destituit pe şi nu avem Mitropolit în Constantinopol.
economică trăim timpuri grele. „De aici declarat că nu oonsideră delegaţia macedo­ oei doi profesori de limba română şi mate­ După acea memorabilă şedinţă, tăte «Ţârele
vine, că pe când în contra tendenţei na­ neană ca espresie a Românilor din Mace­ matică, fără să numâscă pe alţii, desfiin­ străine au relevat nesuccesul nostru.
ţionale maghiare şi a ordinei de drept ua- donia, ci ca instrument al partidului con­ ţând astfel două catedre ooupate de doi La ârele 4 jum. şedinţa se suspendă
ţional maghiar ne întâinim mai adese-orl servator. licenţiaţi ou studii din Buouresoî. Guvernul pentru 5 minute.
ou agitaţia şi ura Românilor, Sârbilor, Slo- D-l Matah oere ouventul. liberal a distrus instrucţiunea secundară în La redesohidere se dă cuvântul d-lui
vaoilor şi a Saşilor, pe atunci fidelitatea D-l Vlădescu: în 1899 noi am înfiin­ Macedonia, spre a nu forma şi acolo un Haret.
populaţiunei oroate de pe teritoriul ungar, ţat şcălele oomeroiale din Salonio şi din proletariat intelectual de sluşbaşi. Unde D-l Sp. Haret spune, că d-l Vlădescu
u
a susţinut proba . Nimic nu va sta în ca­ Cruşova. Eu cred, oă nu e ridioul faptul, sluşbaşî? La Părtă de sigur. Şoăla din a fost slab în fondul acestei cestiunî. D-sa
lea validitării Croaţilor ca rassă pe terito­ că s’a introdus în acele şoăle dansul, mu- Cruşova a avut în momentul desfiinţărei revine apoi din nou asupra neregulelor
riul ungar, dăcă ei „vor da dovadă despre sica şi bioicleta, ca eseroiţii fisioe. Bicicle­ 16 elevi. E un număr destul de mare pen­ oonstatate în admiuistraţiuuea şoălelor diu
sentimentele lor frăţesc! şi despre devota­ tele, notaţi, au fost numai în proieot, ele tru o şcălă nouă. Dâcă nu era desfiinţată, Maoedonia. Spune, că a desfăşurat o muncă
mentul lor în serviciul ideii de stat naţional nu s’au introdus. numărul elevilor creştea de sigur, oa la tăte uriaşă, pentru-ca să pue ăre-oare regulă.
maghiar“. Etă în câte-va cuvinte istorioul ces- şcolile, oarî sunt mai vechi. Acum 10 ani, D-l Haret întrâbă, că dâcă s’au făcut âre-
La urmă politicianul din „Bud. Hrlp* tiunei macedonene pănă la venirea aotua- d-l Haret era profesor la faoultatea de oarl reduceri la acele şcoli, s’a prăpădit
atrage atenţiunea Croaţilor la următorul lului guvern. j sciinţe, unde nu avea deoât un singur elev. lumea ?
lucru însemnat, ce se pregătesoe: D-l Haret a acusat pe conservatori, Cred Că îşi amintesce asta d-sa (Ilaritate). D-sa declară, că nu va cruţa nimic,
între dinastiile din Muntenegru şi oă au plătit institutori fără să fi avut elevi D-l profesor de astronomie, Petresou, nu pentru-ca să restabilâscă ordinea în Maoe­
Serbia se pregătesoe o luptă pe viâţă pe şi şcoli. Ei bine, d-sa nu cunăsce situaţia avea decât un singur elev şi, când acesta donia. Spune, oă pentru liberali oestia ma­
mârte. De-oparte stă regele Alesandru, un din Macedonia. A fost nevoie întâiii de lipsea, profesorul îşi fâoea cursul ou sala cedoneană este o cestie de fapte, âr nu de
oap de stat, care nu e la înălţimea che­ profesori, cari să faoă propagandă, să creeze găla. (Ilaritate). Să fi desfiinţat facultăţile? vorbe găle. D l Haret termină întrebând de
s
mării sale, e aprâpe histerio şi pervers, viito­ şooll şi să lupte di ou Ţi P re a atrage Ele s’au desvoltat şi au căpătat elevi cu ce parte este farsa şi minciuna? De par­
rul dinastiei lui e nesigur; de altă parte elevi şi să capete autorisaţia de funcţio­ timpul. Aşa şi cu şcoli le din Macedonia. tea oelor cari muncesc, sâu de partea oelor
între muuţii negri stă un şărpe violăn ou nare. Profesorii şoălelor grecesc! au spriji­ Nu se oontâză cu centima în cestiunî cari fac agitaţii sterile!
visuri napoleonide în fruntea unui popor nul clerului lor; ai noştri însă erau sin­ atât de mari şi nu se numără serviciile. D-l D. Sturdm declară, oă tătă ac­
ou cultură primitivă. Pe după munţi însă guri. Nioî ohiar consulii guvernului român State mai mici fac saorifioii mai mari ca ţiunea liberalilor în Macedonia a fost o ac­
el păte naviga îu dragă voie, are litoral, n’au depus nici o aotivitate. Şi dăr trebuiau noi în Maoedonia. Aşa Bulgaria are pentru ţiune de ordine şi în bună înţelegere ou
are de amic pe Ţarul Rusiei şi e socrul să facă oeva. şcălele macedonene un budget de un mi­ guvernul Majestăţei Sale Sultanul.
regelui italian. Pe cât e de precaut, pe în asemenea împrejurări e natural, ca lion şi jumătate, Serbia un budget de D-l Sturdza esplioă apoi în ce stă
atât e de îndrăsueţ, are limbă aspră pen­ în unele şcoli românescl din Macedonia să 800,000 lei. Şi noi, noi să fim mai pe jos? afaoerea Mitropolitului Antim. D-sa ter­
tru dinastia-Obrenovicî, dâr şi o limbă oa fiă lipsă de elevi. Dâr în looalitâţile în Să lăsăm pe alţii să oâştige terenul nostru? mină spunând, oă nu pâte menţine biserici
mierea pentru a câştiga înolinaţiunile sâr- care activitatea oulturală se desvâltă de Se contestă delegaţiei macedonene şi şcăle, la cari se face agitaţie anarhică
bimei. Lupta între aceşti doi âmenî nu mai mult, şcolile năstre stau mai bine ca oalitatea de a representa pe profesorii ro­ într’o ţâră vecină şi amică.
păte fi trasă la îndoială. Croaţii se bage cele greoescl. Aşa la şoăla română din Go- mâni din Maoedonia. Dâr aoeştl delegaţi au Discuţia se închide.
de sâmă ce fac, căol „pe cât de periculos peştl sunt 150 elevi faţă ou 60 la cea grâcă, autorisaţiunl dela toţi profesorii macedo­

nioî o supărare pe âmenî, eram gata a-1 Şi înoă şi mai adesea o ruinâză ou ajutor şi mă hotăril a o iniţia în pla­ „Bine, bine! Deoe să amânăm ? Asta-
erta pe fie-care, a ajuta pe orl-oiue, ou un propriile lor mâni. îmi cjioeam: Gine nu nul meu. mi plaoe. Fârte bine! Nâpte bună! Mă
ouvent mă simţiam ou desăvîrşire regene­ ounâsce acea înţelepciune de tâte (Jilele, Intr’o «Ţ fiind ârăşl singuri, i-am oo- tem numai de mama, ea va face dificultăţi
rat, oa ’şi oum iubirea ml-ar fi sohimbat care ca o monetă falsă oiroulâ între omeni, municat gândul meu. Ea mă ascultă ou bu- din prioina trusoului“.
sufletul şi ar fi turnat în locul lui, sufletul şi oonform căreia Iubirea îmbătrânesoe, se buourie. Am observat, că nu numai pro- Eu nu înţelegeam de loo, cej nevoie
unui înger. veştezesoe, dispare şi apoi rămâne numai ieotul, dâr şi înţelegerea aoâsta secretă, este de trusou, oăol damele tinere vor tre­
Şi tâte acestea numai din motivul, obiclnuiuţa oa singura legătură între băr oare avea farmocul unui complot, îi făcea bui să aibă şi ca fete o anumită reservă
:
fiind-oă mi-se permisese a iubi şi mi-se dă­ bat şi femeie. Eu pot să dovedesc, oă le­ multă plăoere. Une-orI avea aerul unui co­ de haine şi rufe. Pe de altă parte tâte ou­
duse mie aoâstă scumpă fiinţă, ce şedea în gea acâsta se potrivesoe esclusiv numai la pil, căruia i-s’a promis, că o petrecere es- vintele de felul aoesta, ca „trusou“ mă
faţa mea. încă şi mai mult. In aoâstă tră­ âmenii proşti şi ordinari. Esistă suflete de tra-ordinară i-se va îngădui cât mai curând, făoeau estraordinar de fericit, eâol ele îmi
sură se aflau acum patru âmenî, cari din elită, cari i-se sustrag; eu însu-ml am în­ şi nu se putea reţinea nu juca de bucurie confirmau, că nu visez şi oă eu în adevăr
aoelaşl motiv nu numai că erau nespus de tâlnit în viâţă asemenea omeni şi şi eu am să prin odaie. In aoea sâră însă nu amintirăm mă însor cu Tola. îu drumul spre casă re­
fericiţi, dâr erau şi moralioesce mai buni, aparţin acestora. Dâcă aoâstă iubire mă face ou un singur cuvânt planul nostru, âr la petam neîncetat: „Trusou ! Trusou ! Nu în­
u
decât mai nainte. T6te detailurile mici ale pe mine astăcjl aşa de ferioit, atunci este masă povestii despre speranţele mele pentru ţelegeam, cum pâte cineva să facă dificultăţi
lumei aoesteia, ca: ambiţie păoâtâsă, consi- o oestiune de cel mai simplu egoism, a nu viitor şi despre prospectele, oe mi-se des­ din causa acâsta. Cu ochii mei sufletescl
deraţiunl ordinare, tot ce înjosesoo în fine o lăsa să se stingă, a nu o lăsa să se mic­ chid. Părinţii mă ascultau ou aerul, oa şi vedeam o mulţime de haine: deschise, pes­
viâţa şi o fâoe amară şi hipocrită, am des- şoreze în viitor. cum tâte aceste speranţe ar fi deja împli­ triţe şi întunecate şi de fie-care din ele
brăcat, odată ou amărăciunea şi supărarea De-odată îmi veni o dorinţă iresisti- nite. Dâcă aşi fi putut admite, că aoeştl eram amores&t.
de mai nainte. Din momentul ce pă­ bilă de a începe viâţa acâsta cât se pâte âmenî de o simplicitate de porumb, ar face Apoi îmi veni în minte, că pen­
rinţii Tolei au primit în casa lor acest de curând. Soiam, că obiceiul se împo- oeva din calcul, ar trebui să reounoso, oă tru primirea Tolei trebue să mă adjus-
âspe aducător de fericire, viâţa nâstră a trivesoe şi că o tînără păreche, numai acâsta ar fi fost cea mai bună diplomaţie, tez şi eu mai bine. Aoest gând îmi pri-
devenit mai profundă, mai înaltă, mai multe săptămâni sâu ohiar luni după căci văcjând încrederea lor, îmi «liceam: oinui alte delicii. Ce e drept, îmi cam lip
amplă. logodnă, se pâte oăsăsori. Apoi trebuia „De o fi sâ-ml pun capul, şi tot nu vă voiţi siau banii, ou tâte acestea însă mă hotării
De aceea nu puteam oonoepe în su­ să am în vedere, că am de a face cu face desilusiunl.“ a procura totul cât se pâte de curând. îu
fletul meu, de ce omenii refusă aoâstă unioă âmenî estrem de prevâdătorl. De alt­ Era târejiu, când am plecat. Tola m’a aoea nâpte nu putui durmi. Capul îmi era
şi supremă fericire a vieţii. fel eram convins, oă Tola îmi va sta în însoţit pănă la uşă şi înantretîml Ţcea încet: plin de haine, dulapuri, măsuţe, scaune eto