Page 55 - 1901-12
P. 55
Nr. 277—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
Din străinătate. lor societâţei Ateneului. Seria conferinţelor ou sergentul. Trei cadavre au fost găsiie. mite a o aduce în aşa chip pe scenă, în
va fi inaugurată Duminecă, 16 Decemvrie v. O companie diu batalionul alpin operâzâ la ţeleg persâua lui Isus. Titlul fabulei era:
liusia şi Japonia. In Petersburg la 6rele 8 şi jumătate. D-l Gr. G. Tooilesou desgroparea soldaţilor. „Jesus und der todte Bund . (Isus şi cânele
a
a ţinut o conferenţă loootenentul-oolouel va ţine prima oonferinţă şi va vorbi des mort).
Agapeff, întors de ourând din Madşuria. Co pre călătoria studenţilor români la Atena. Un criminal Frances. Curtea cu ju „Modernul** fabulist spune, oă Isus
lonelul Agapejeff a vorbit de ocupaţiuuea raţi din Chartres, un oraş în Francia, a
Cluşienii la fişpanul din Braşov. condamnat la inârte pe criminalul Brierre, umblând pe pământ ou cei doi-spre-4ece
rusă a aoestei provincii. apostoli, a vă4ut odată la un oolţ de stradă
Aoâstă ocupaţiune — 4’ oficerul — După oum oetim în „Br, Lap.“. Duminecă din Corancez, acusat, că şi-a omorît copiii. un câne mort. Fie-care apostol îşi esprima
00
0
a produs o mare nemulţumire în Japonia. în 22 Decemvrie n. o delegaţie a funcţio In acest prooes, care a durat 6 4'l i Brierre disgustul asupra vederei urîte. Unul se ţi
Dâoă ar fi isbuonit răsboiul între aceste narilor oomitatului Cojocna a venit la Bra a tăgăduit faptul. Trei-4eoI de cestiunl au nea de nas, fiind-oă puţia, altul se scârbise
două ţări )a începutul acestui an, Rusia s’ar şov, ca să înmâneze fostului lor vioe-şpan, fost puse juraţilor şi la t6te curtea a răs
contele Ştefan Lazar, actualul fişpan al puns afirmativ. Brierre ş’a asoultat sentinţa de vermii oe mişunau în hoit, singur Isus
fi găsit într’o posiţiune fbrte perioulâsă, căci a fost acela care a găsit ceva frumos la
oomunicaţiuuile pe căile ferate nu erau oomitatului Braşov, un tablou colectiv ou de morte ou indifereuţă, 4’oend : „Domnilor oânele mort, şi anume dinţii lui frumoşi, ca
stabilite şi flota din apele Extremului Orient fotografiile 'funcţionarilor oomitatului Co juraţi, puteţi fi siguri, oă aţi condamnat un nisce mărgăritare. Şi t6te aoestea le-a spus
1
era cu totul insnfioientă. O forţă navală jocna splendid înoadrat, drept dovadă a re- inocent *. autorul pentru-oa să potă trage de păr ob
japonesă de importanţă secundară, ar jfi cunosoinţei şi alipirei lor. Delegaţia a fost B. Efect sigur vindecător. Toţi aceia, cari servaţia „spirituală** oă: „Un Dumne4eu şi
putut să împiedece debaroarea tuturor pro- oondnsă de fisolgăbirăul Hanko-Veress Ka- sufer de nemistuire, lipsă de apetit, seu stomacul un poet chiar şi în cele mai spuroate lu
visiuuilor. Japonia posedă un esoelent ser roly. Acesta a tălmăcit printr’o vorbire nu le funcţioneză regulat, pot conta la vindecare si cruri, găsesc oava frumos".
gură în scurt timp prin folosirea cunoscutelor
viciu de transporturi şi ar fi putut debarca urările funcţionarilor oomit. Cojoona, ru prafuri seidlitz ale lui Moli. Preţul unei cutii 2 cor Se pote, că majorităţii publicului,
70 000 soldaţi în Mandşuria. In acelaşi timp gând pe fişpanul, să păstreze suvenirea tim Se trimite dilnic prin postă cu rambursă, de far oompus din coreligionari de ai artiştilor, să
ar fi putut să oheme sub arme 200.000 pului, ce l’au petreout împreună. D-l conte macistul Moli, liferantul curţii din Viena Tuchlau- fi plăout fabula, eu mărturisesc, că am sim
6menl, dintre cari în 15 cjile 150.000 ar fi Lazar a răspuns mulţumind pentru frumâsa ben 9. In farmaciile din provinciă să se câră pre ţit un adânc disgust la au4ul ei şi nu mă
fost espediaţl pe teatrul răsboiului, âr 50.000 aducere aminte. Urmâ apoi delegaţia ora paratul A. Moli, provăcjut cu marca de contra îndoiesc, că mulţi vor fi de acord ou mine
ar fi rămas, să apere Japonia. Dâoă acâstă şului Cluşiii în frunte cu primarul Ronay venţia şi subscriere. în privinţa acâsta.
eventualitate s’ar fi produs, oraşul Port- Elemer, care presentâ d-lui fişpan diploma
Artur s’ar fi găsit în posiţiunea Sevastopo- de oetăţân de onâre, la ceea-oe contele „Cafe chantant“. Câoteoele eseoutate de damele şi
lului în momentul răsboiului din Crimea, Lazar răspunse emoţionat, mulţumind pen domnii trupei au fost destul de bine re
tru distinoţiunea, ce i-se face de oâtră ora uşite, deşi vooile de cari dispun nu întrec
Ruşii având la spate o populaţiune străină Numirea de mai sus, dâoă ar denota
şi ostilă. şul Cluşiă. în adevăr ceea-ce spun cuvintele, ar fi să mediooritatea.
Teatrul modern va da astă4l a doua
w
Oratorul a declarat, că deşi în urmă Telefon între Budapesta-Cluşiu- însemneze o „cafeuea, în care se oântă ,
starea de lucruri s’a modificat într’un sens va să 4ioă un looal publio de distracţii, şi ultima representaţie.
Braşov. Direcţiunea de poştă şi telegraf
favorabil Rusiei, guvernul din Petersburg diu Cluşiii aduce la cuuosciuţa publioului, unde se bea cafea şi se ascultă diferite r.
a avut tot resonul, să nu provoce un răs- că înoepând ou (jitia de 29 Decemvrie a. c. oânteoe.
boitt cu Japonia.Crede însă, oă cu timpul, la oficiul telegrafo-poştal din Braşov (Bul. în realitate însă ceea-ce se bea mai S C I R I U L T I M E .
Rusia va ajunge, să nu se mai târnă de Rudolf nr. 33) se deschide o staţiune tele puţin în asemenea localuri, este eafâua, âr
puterea Japoniei. fonică, unde se pote realisa legătura cu în ce privesoe cântecile, vai de ureohile Viena, 26 Decemvrie. Din Pe
centrele telefonice şi ou abonenţii trecuţi în visitatorilor maltratate de nisce ţipete stri tersburg se anunţa, că în convorbi
JRecepfiune la JPapa. In cjiua de 23 dente ale unor femei cu voci ruinate. rea sa cu prinţul Nichita, Ţarul ar
Decemvrie Leo XIII a primit în sala de lista oe se află la numitul oficiu. Abonen fi insistat asupra necesităţii unei ali
ţii din Braşov ai reţelei telefonioe vor pută Localurile de felul aoesta sunt forte
tron pe cardinali, episcopl şi membrii pre- anţe între Muntenegru, Serbia şi
întrebuinţa telefonul de acasă, dâoă vor răspândite în ţerile din peninsula balcauioă
laturei romane, veniţi a-1 felioita cu ooasiu- Bulgaria.
anunţa aoâstă dorinţă a lor în soris şi vor şi se scie, că în Sofia d. e. „cată ohantant“-ul
nea sărbătorilor Crăciunului. Erau de faţă este looul de întâlnire al celor mai de sâmă
26 cardinali. Cardinalul Oreglia, decanul depune o taxă de 50 cor. Autorităţile, cari Atena, 26 Decemvrie. Erî a fost
au dreptul a trimite telegrame de stat nu omeni din capitala Bulgariei. Aici îşi oaută ârăşî o mare manifestaţie a studen
sacrului colegiu, a pronunţat discursul de
vor depune taxă, oi li-se va acorda credit, distracţie profesorii, magistraţii, ba chiar ţilor în cestiunea traducerei Evan
felicitare, la care a răspuns papa printr’o
şi la sfîrşitul lunei vor achita taxele cerute şi personalul legaţiunilor străine. gheliei. Incidente nu s’au întâmplat.
alocuţiune, pe care a cet.it’o prelatul Sca- în România fie-care oraş îşi are „cafâ
piuelli. Alocuţiunea deplorâză proieotul de pentru întrebuinţarea eventuală a telefonu Londra, 26 Decemvrie. Din Pre
lui. Taxa unei oonvorbirl telefonice este ohantant“-ul său. în oraşe mai mari, mai
lege italian asupra divorţului, se relevâză toria vine scirea, că o luptă crân
2 corâne pentru o oonvorbire de 3 minute. ales în oraşele de port, cum e Brăila, Ga
cu regrete progresul sooialismului şi perse cenă s’a dat lângă localitatea Beth-
Pentru convorbire urgentă 6 corâne. laţii, sunt ohîar mai multe localuri de felul
cuţiile, la caii este espusă biserica în mai leem între Englesî şi Buri. Pierde
acesta. Antreprenorii, firesce, fără eseepţie
multe state catolice. După discursuri, toţi Avisarea de bani pe cale telegra jidovi, fac bune daravărî cu asemenea lo- rile sunt mar! de ambele părţi.
au defilat în faţa Papei, care a schimbat fică. Pănă acum se puteau avisa bani pe
cu fie-care oâte-va cuvinte. cale telegrafioă numai dâoă se afla staţiune oalurl, căci mâncările şi beuturile, deşi de
calitate prostă, se vând cu preţuri enorme.
t"legrafică în looalitatea adresatului. Minis Ei îşi fac însă socotâla, oă muşterii lor e ii v e m n &.
trul de oomeroiîi al Ungariei a dat acum vin pe la mie4ul nopţii, după-oe au eşit La Dalai-Sama. Călătorul suedez
SOIRILE DILEI. o ordonanţă, prin oare' dispune, oa sume dela club, uude 8U câştigat pâte mii de Sven-Hâdin a trimis pjilele aoestea regelui
pănă la 1000 oor. să pâtâ fi avisate tele
—• 14 (27) Decemvrie. lei, ori au făcut în acea 4> afaceri bune Oscar II soiri despre misiunea soienţifioă,
grafic şi în localităţi unde nu este staţiune în port şi puţin le pasă de oâte-va sute cu oare a fost însărcinat în Tibet. Sven-
Apel. Toţi membrii români ai con- telegrafioă. Bine înţeles, espediţia se face
gregaţiunei oomitatului Bistriţa - Nâsâud, dela ultima staţiune telegrafioă pănă la de lei. cheltuite pe şampanie în orgii cu Hâdin anunţă pe scurt, că £dupâ mii de
damele decoltate şi demoralisate, a căror peripeţii a putut, ou oâţl-va companioni,
sunt îuvitaţl a-se presenta neoondiţionat la looul destinaţiunei prin curier postai. Avisa meserie este de a jupoia pe bonvivanţii ou a-se retrage sănătos din regiunile sacrate,
congregaţia din 30 Decemvrie a. o. şi a-se se pot însă banii pe cale telegrafioă nu- moravuiî uşâre.
acomoda în privinţa oonduitei, deoisiunilor .mai din staţiuni cu oficiu telegrafic. * unde se aventurase. Deşi oaravana s’a per-
luate. — Clubul municipal român. * dut, au putut fi salvate totuşi dooumeutele
espediţiunei, oarl se pare a fi de cel mai
Iconoclaşti moderni. Iu oraşul Arles - în timpul din urmă s’a ivit în ţările
Deschiderea conferinţelor annale mare interes. Sven-Hâdin, îmbrăoat oa pe
(Franoia) se alesese un consiliu municipal din apus tendinţa, de a ridica „cufâ chan-
la Ateneul român (BucurescI) au fost amâ regrin, a reuşit a se apropia de oraşul
modern de tot. înţelepţii părinţi ai oraşu tant“-urile, seu aşa numitele „teatre de va
0
nate pentru 15 4’le î semn de doliu, pen sfânt Lassa când fu prins, apoi lăsat liber
lui au hotărît, să răstârne şi să înlătureze rietăţi * * la un nivel mai înalt, de a da re-
1
tru mârtea regretatului V. A. Urechiă, în din ordinul lui Dalai-Lama. Lassa este oapi-
tote răstignirile ridicate de pietatea părin presentaţii ou cântece de 6re-oare pretenţii
r
urma votului adunărei generale a memb i tala eolesiastieă a marelui Lama. Acest
ţilor pe teritorul oraşului. Hotărîrea oa ho- literare, cu musică mai alâsă etc.
personagiu misterios este şeful religiunei
tărîrea, dâr oând era vorba de eseoutare, O asemenea trupă de varietăţi „mai
budhiste a Tătarilor atât în Tibet, oât şi
1
s’a împotrivit populaţia şi răstignirile au alese *, a venit şi în oraşul nostru să dea
îuamte nu puteam durmi de griji, acuma în Mongolia. Dalai-Lama nu se arată nici
rămas la locul lor. Mai deunăcjl însă servi doue representaţiunl. Trupa s ă sub oondu-
de fericire. odată în public, persâua sa este obiect de
1
torii oraşului au înlăturat răstignirile nop- cerea „fabulistului * Dr. Hanns Heinz E-
* cult. Când Dalai-Lama m6re, nenumăraţii
* * tea. A doua c}i, oând au vă4 poporanii wers şi pârtă numele „Teatru modern—tîber-
ufc
preoţi, cari populâză oraşul sfânt sunt în
batjocura oe s’a făcut, s’au înfuriat grozav brettl."
A doua c}i m’am dus la un tîmplar. sărcinaţi a căuta pretutindeni un băiat,
şi găsind pe stradă o restignire din cele A sâră am avut ooasiune a asista la
A înţeles îndată ce voiesc. El mi-a arătat care se ofere âre cari caractere suprana
înlăturate, au dus’o în prooesiune solemnă representaţia acestui teatru modern în sala
diferite mobile, pe oarl văcjendu-le, îmi ima turale confirmate de astrologi. Dalai-Lama
la biserică. Treoend pe lângă loouinţa pri de concerte dela redută.
ginam fârte viu viitârea mea gospodărie este intronisat în Lassa, capitala sa, der
marului, au făout demonstraţiunl ostile. Pri Dirigentul Dr. Ewars, un tînăr sim
ou Tola. Tote acestea le soieam eu mai numirea lui este supusă învesti;urei guver
marul îşi spală mânile oa Pilat şi pune patic, a venit pe sceuă şi a espus în câte
mainte şi totuşi inima îmi bătea puternic nului chinezesc, căci acest pontifice dela
vina pe subalternii săi. Poporul din Arles va cuvinte istoricul teatrului de felul acesta.
la vederea lor. Tîmplarul mi-a dat sfatul, 1742 şl-a perdut orl-oe putere teritorială.
să pun să zugrăvâscă păreţii, căci tapetele să înveţe minte şi să-şi mai alâgă oonsilierî Apoi s’au cântat diferite oântece, s’au ju Hven-Hâdi, după două înoercărl infruotnâse
sooialiştl. cat câte-va soenete oomioe, s’mu făcut câte
dehârtie nu se uscă aşa iute. Acest om pre de a pătrunde în oraşul sfânt, a abando
va recitări de poesii „moderne * şi fabule.
1
venitor mi-a promis, că pentru o retribuţie Divorţul Marelui Duce de Hessa. nat întreprinderea, nu însă fără a fi cules
convenabilă se va ooupa singur de acâsta. Din Darmstadt se scrie ou data de 23 T6te bucăţile portă timbrul „modernismu- o mulţime de documente de cel mai mare
Dela el am mers la doi oolegl, buni Decemvrie: Tribunalul superior al marelui lui**, care se manifestă prin "alusiunî |şi interes pentru lumea scienţifică.
prietini, să-i rog a primi să-mi fie cavaleri ducat de Hessa a pronunţat divorţul între glume lubrioe, ce nu se deesebeso întru ni-
de onore. Din familia mea nu mai aveam Marele Duce şi Marea Duoesă. mioa de oelea au4ite în alte teatre de va „Carnetul lîoşu , o interesantă no
u
pe nimeni. îmbrăţişările prietinilor se ames rietăţi. velă nihilistă, tradusă din germană de Moşul.
tecau în capul meu cu alte impresii şi se Victimele zăpedii. Din Chambâry Am au4it între altele un cântec, în O broşură de 104 pagini, format octav mic.
(Franoia) se scrie, că în 4i de 22 Dec. care s’a persiflat spovădania şi o fabulă de
ua
produse un adevărat chaos. Broşura oferă o lectură uşoră şi distractivă.
(Dumineoă) o seoţiune a batalionului alpin a dirigentului, recitată de însuşi autorul, care —„ Moşul“ e cunoscut cetitorilor noştri din
Pe Tola o găsii în salon. Abia apucai
din reg. 97 de linie, compusă dintr’un ser nu pot crede să fi plăout niol celui mai numărosele sale lucrări publicate în foiţa
a-i săruta mâna şi ea se ridica în vîrful 4iarului nostru. Ppreţul cu posta 60 bani.
gent şi 10 soldaţi se ducea la postul lor în enragiat adorator al modernismului, deâre-
■degetelor şi-mi spuse la ureohe:
Frejus. Pe drum au fost surprinşi de masse ce pe lângă că se distingea prin un spirit
„S’&u învoiţi"
(7a urmai) de zăpadă, oarl s’au rostogolit de pe munţi forţat, tras de păr,—avea de subieot o per- Proprietar: Dr. Aurel Mureşîanu.
asupra lor. Au dispărut 6 6menî împreună sonfc, pe care bunul gust nicl-odată nu per Redactor responsabil: Traian BL. Pop.
t
