Page 57 - 1901-12
P. 57
REDACTIUNEA., „ftAZETA» iese !n Mcaro iţi.
MmMstraţmea şiTipgrala A!iojiam8nte pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe nn an 24 oor., pe ştise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori not'rancate nn se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru Somânia şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 frnnol, pe ştiso
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se primesc !a Admlnlstraţluna in N-rii do Duminecă 8 frunoT.
Braşov şi la uwnătorele Se prenumeră la tdte ofî-
BIBOUitl de ASTOTŢtJBi; oielo poştale din Intru şi din
în Vlena : la N. Dulcea Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Eus:. Augenfeld & Emeric Les- 56
ner, Heinricli Sehalek. A. Op- Abonamentul pentrn Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Adminisirafiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. Y. G-old- Târgul Inului Nr. 80, etaeiu
berger. Ekstein Bemat, Iuiiu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Loopold(VII ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o oolonă (Numer d e D u m i n e c ă 50). 24 oor., po 6 luni 12 o., pa tre:
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cortine__ Dn esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe c,8t şi insorţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 2 7 8 — Anul 1901.
Se ns dăm semă de tdte. o luptă neegală pentru bunurile ei când pregătiri pentru conferenţa na nici un singur moment, că lupta
cele mai scumpe din ce în ce mai ţională din Ianuarie 1892. nostră naţională are să hotărască
: t-.v'•
....In lupta, nostră pentru esis- ameninţate de cătră un sistem de De atunci s’au mai făcut în între a fi sâu a nu fi, şi că noi Ro
tenţă, când nu e vorba de mai pu guvernare vitreg şi asupritor. două rendurî alegeri dietale, în tămna mânii asupriţi ne putem răzima nu
ţin, decât de a fi seu a nu fi, noi A purta un pătrar de veac ne anului 1896 şi în tomna trecută. In mai pe propriele ndstre puteri.
..."
ece
Românii din Transilvania, Bănat şi curmat o luptă atât de desperată periodul acesta de 4 ani poporul
Ţâra ungurâscă ne putem razi in a nu este, cjeu, lucru puţin. Şi putem nostru a îndurat şi mai mari prigo
numai pe propriele nostre puteri. cţice, că puţine popore în Europa au niri şi mai amare lovituri ale sorţii. Revista politică.
Nimeni nu ne portă grija. Gu manifestat atâta tărie de vieţă şi pu Din cei douăzeci şi cinci de
vernul se îngrijeşte numai ca nu tere de resistenţă, câtă a dovedit po anî de lupte desperate s’au făcut Sărbătorile Crăciunului grego
cumva se ne desvoltăm şi se pro porul român în acest lung period de trei-cţeci şi cinci. Poporul nostru rian n’au adus de rândul acesta pace
41
gresăm în cultura nostră românescă, asupriri şi de prigoniri naţionale. oţălit în suferinţe a ţinut piept cum şi linişte cârmuitorilor „fericitei Un
în spiritul şi în aspiraţiunile nostre De alta parte nu putem se nu numai a putut noului asalt al ad garii.Spiritele celor dela conduce
românescî, căci scopul lui este de recunoscem, că acest resultat îl da- versarilor vieţei sale naţionale. Ce rea afacerilor statului sunt adânc
a face ca totă suflarea din ţeră se torim mai cu semă vînjoşiei natu au făcut însă şi cum au lucrat fac turburate şi neliniştite din causă,
îmbrăţişeze numai şi numai cultura rale a poporului nostru şi şcâiei torii din sînul său chiămaţi a-1 îm că situaţia în cestiunea pactului econo
ungurâscă, limba şi sciinţele ungu- triste, ce a avut’o el de veacurî, bărbăta şi a-1 conduce în luptă? mic austro-ungar a devenit de-odată
rescî. care l’a învăţat se scie îndura si su Unitu-s’au ei între sine şi contri- fdrte nesigură şi mult mai îngrijitore,
Stă de ce lupta nostră este aşa porta mai uşor loviturile sorţii. buit’au prin faptele lor, prin ener de cum era înainte, căci guver
de grea şi anevoidsă, âtă de ce ea Unde am fi înse noi ac}î, dâcă gia voinţei lor a întări organisaţia nele din Viena şî Pesta — deşi au
are se hotărască între a fi seu a nu fi ! luptătorilor pentru libertate şi drep căcjut la învoială asupra a numărdse
pe lângă acesta am fi desfăşurat în tate? Yenit’au ei ast-fel în ajutorul puncte din tariful vamal comun—nu
Ceea-ce ne vine bine şi ne ser- cei 25 de anî o lucrare mai con- poporului strîmtorat şi prigonit? s’au putut învoi însă asupra multor
vesce spre mare mângâiere şi spe scienţiâsă şi mai energică pentru puncte esenţiale. Tratările între cele
ranţă în starea strîmtorată de apă a-ne îndoi puterile prin unirea fac Răspunsul la intrebările aceste două guverne vor fi reluate îndată
rare naţională, în care ne aflăm, este torilor noştri naţionali şi printr’o este de cea mai mare însemnătate după sărbători, dâr puţine speranţe
pentru noi, fiind-că ne va pune în
sprijinul moral, ce ni-1 dau simpa cât mai strînsă organisare; decă ma sunt, ca ele să ducă la bun sfîrşit
tiile fraţilor noştri din regatul român rele principiu de viaţă al solidari posiţiă să cunăscem starea nostră de
faţă şi se seim ce trebue să facem şi ca cestiunea pactului să vină cu
vecin, precum şi simpatiile, cu cari tăţii naţionale n’ar fi rămas în cele
şi cum trebue să procedăm în vii rând înaintea parlamentelor, ungar
parte mare a opiniunei publice din- mai multe caşuri numai o dorinţă tor, ca ceea-ce a fost dorinţa şi ide şi austriac. Maghiarii se mângăe,
monarchiă şi din celelalte state apu frumosă, fără a-se preface în fapte ce-i drept, cu îmbunătăţirea situa-
sene urmăresco causa nostră, despre demne naţionale, carî se fi venit în alul nostru înainte cu un deceniu,
să se realiseze, să eşim odată din ţiunei.
a căreia dreptate se convinge pe cji ajutorul nostru? Una din oficiosele guvernului
ce merge tot mai mult. Unde am fi noi astăzi în stima buimăcela, în care am ajuns după a publicat chiar în numărul său de
Constatând acesta nu trebue se lumei şi în respectul contrarilor noş atâtea lovituri şi desamăgirî. Crăciun un articol, în care ocupân-
Ca nisce fraţi adevăraţi de ace
uităm, că numai un popor consciu tri, dâcă am fi realisat numai ju du-se cu cestiunea pactului cjicea,
eaşi sorte, carî împreună avem să
de chiămarea sa, harnic şi stăruitor mătate din ceea-ce ne am propus se
stăruim pentru a ni-o indrepta, tre că dâcă nu se va pute face nimic
în lupta pentru drept şi dreptate, facem pentru binele neamului nos
bue să ne desbrăcăm de or!-ce pa nici acum, nu rămâne alt espedi-
se face vrednic de simpatiile lumei tru, pentru apărarea drepturilor sale
timă şi prejudiţiu şi să ne dăm sâmă ent, decât cu Ungaria să se îngri-
culte şi, ceea-ce e de-o însemnătate şi a dreptăţii causei sale? de tdte cele ce s’au petrecut între jâscă de o lege de necesitate, cu alte
şi mai mare, se pdte face respectat noi, mărturisind sincer greşelele nds cuvinte (Ţs, să voteze un nou provi-
înaintea adversarilor sei.
Se împlinesc acjî tocmai c}ece tre, dâcă greşeli am făcut. soriu al pactului, adecă votarea unui
Sdrtea nostră e dâr în mânile ani, de când am făcut, în numărul Numai pe acâsta cale vom putâ provisoriu al provisoriului.
nostre. de Duminecă al fâiei ndstre, refl.ec- s’ajungem a pătrunde situaţiunea *
Decă atenţiunea amicilor popo siunile de mai sus. Era în ajunul di- de faţă a poporului nostru din tdte Nimic mai firesc, decât ca
rului nostru s’a. îndreptat asupra-ne, solvării dietei unguresc! şi a rendui- punctele de vedere, vom putâ se acesta situaţiune penibilă să inspire
acâsta avem s’o mulţumim în pri rei de nouă alegeri. Hotărîrea acăsta aflăm mijlocul de reculegere a for cele mai mar! îngrijiri şi temeri
mul rend statorniciei ndstre în lupta a guvernului venise fără do veste şi ţelor ndstre interiore de luptă. asupra viitorului, politicianilor un
pentru limbă şi naţionalitate. produse o mare mişcare şi în sinul Acâsta se impune fiilor luminaţi gur! din Budapesta. O fdie guver
In curend se vor împlini 25 de alegătorilor noştri, car! începură a ai naţiunei ca o datoriă sfântă, căci namentală dând espresiune acestor
ani de când naţiunea nostră susţine ţină întruniri prin tote ţinuturile fă nu trebue să trecem cu vederea îngrijiri şi temeri, etă ce scrie:
FOILETONUL „GAZ. TRANS . La Rusale-un caş mai mare, în comuna Şoim — apr6pa de Beiuş — este Ou gura m’o blăstămat,
44
La Crăciun un suman bun. o datină veche de Crăciun. Tinerimea, vre-o 10—12 Să fiu fiara codrului
feciori, îmbrăcaţi uniform, au datina de a umbla
Sântul Petru asculta, Nouă anî şi nouă luni
cu toba colindând prin comună din casă în casă. Şi p’atâtea săptămâni.
C o l i n d e . Din inimă suspina, Respectivii îi aşteptă cu mesele încărcate cu d’ale
Şi cătră oi cuvânta: Crăciunului. Dâo’acelea împlinile-oiii
Jos la ţâră io veni-oiii
Ei încep colinda după tactul tobei:
Colo ’n josu mai în jos — Lăsa-voiu la biata oi, Cheile în mâni prinde-oiii
Se vede un rît frumos. Că de când umblu la voi Colinda vânătorilor. Şi biserici d’ăscuia-oiii
Der pe rît ce se mai vede? Părul mi-s’a cărunţit, Slujbă mândră că ceti-oifi.
Eşit’au Domne eşit
Mândre fior! şi ărbă verde. Picidrele mi-au slăbit, Vânători d’a lui Crăciun Dâră slujba cine-o ascultă?
Printre erbă sunt floriţe După voi nu pot umbla Oorinde-ml Domne. O’o d’ascultă Maica sfântă
Şi o turma de oiţe. Eu la alţii voiîi lăsa.
Er o oie bălăioră Ei vînară cât vînară Ou cosiţa despletită
Dâr de oi cine grijesce? Peste fiu mic slobozită,
Sântul Petru şi grăesce: Se uita şi nu păscea, ţ)i de vară pănă seră. Fiiu mic îşi dete a plânge
Cătră Sân-Petru grăia: Când era de cătră seră
— Lăsa-voiu la focul oi, Mândră fâră ce-şî vînară, Cu grele lacrămî de sânge.
Că de când umblu la voi, — Dâcă tu ni-i părăsi Un cerbuţ cam stretinior Maica sfântă îi grăia:
Barba-mî bate genunchii, Noi pe tine te-om jeli: Şi la corne gălbinior. — Ian taci fiu mic nu tot plânge
Cele negre şi cornute
Sprâncenele umerii, Plângând te-om cerca pe munte, Vânătorul cel mai mare Că eu ţie daţi-oifi
Piciorele mî-au slăbit Trase arcul să-l săgete Două mere, două pere,
Şi capul mî-a cărunţit. Cele sure şi bălăi Dâr cerbul din graifi grăia: Două ţîţe albe a mele
Der o oie bălădie Plângând te-om cerca pe văi. Nu păzi pe mortea mea, De tu te-i juca cu ele.
Cătră Petru aşa grăia: Să fii gazdă vesel bun, Oă nu-’s eu ce-’tî pare ţie — Da cum maică nu oiQ. plânge?
C’ai ajuns sân tu Crăciun.
— Tu pe noi nu ni-i lăsa, Ci-s Iuăn lui Sântîuăn, Când văd puntea raiului
Că multe daruri ţi-om da. Culese de: Constantin Mânu, Nănaşul lui Dumnecjeu. Cumu-i firu părului.
La Sân-Georz un miel frumos, învăţător. Când măicuţa m’a făcut Maica sfântă mi-’i grăia
La Păsciţă o jintiţă, S t r î m b u l . Grele munci ea ş’o d’avut, — Lesne*) fiu mic şi p’acea.
La Ispas un bruş de caş, * Ou’n picior m’o legăuat,
* * •) Uşor.