Page 57 - 1901-12
P. 57

REDACTIUNEA.,                                                                                                                                             „ftAZETA» iese !n Mcaro iţi.
               MmMstraţmea şiTipgrala                                                                                                                                     A!iojiam8nte pentru Anstro-Ungaria:
              Braşov, piaţa mare nr. 30.                                                                                                                                   Pe nn an 24 oor., pe ştise luni
                                                                                                                                                                             12 oor., pe trei luni 6 oor.
               Scrisori not'rancate nn se pri­                                                                                                                             N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
                mesc.—Manuscripte nu se                                                                                                                                    Pentru Somânia şi străinătate:
                      retrimit.
                  I  N  S  E  R  A  T  E                                                                                                                                  Pe un an 40 frnnol, pe ştiso
                                                                                                                                                                          luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
               se primesc !a Admlnlstraţluna in                                                                                                                             N-rii do Duminecă 8 frunoT.
                 Braşov şi la uwnătorele                                                                                                                                     Se prenumeră la tdte ofî-
                BIBOUitl  de  ASTOTŢtJBi;                                                                                                                                 oielo poştale din Intru şi din
              în Vlena : la N. Dulcea Nachf.,                                                                                                                             afară şi la d-nii colectori.
              Eus:. Augenfeld & Emeric Les-                                                                                                                           56
              ner,  Heinricli  Sehalek.  A.  Op-                                                                                                                             Abonamentul pentrn Braşov
              pelik  Nachf.  Anton  Oppelik.                                                                                                                                Adminisirafiunea, Piaţa mare.
              In  Budapesta:  la  A.  Y.  G-old-                                                                                                                          Târgul  Inului  Nr.  80,  etaeiu
              berger.  Ekstein  Bemat,  Iuiiu                                                                                                                             I.:  Pe  un  an  20  oor.,  pe  şese
              Loopold(VII  ErzsĂbet-korut).                                                                                                                               luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
               P  R  E  Ţ  U  L    I N  S  E  R  Ţ  I U    N  I L  O  R  :                                                                                                Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
               o  seria  garmond  pe  o  oolonă                         (Numer  d            e   D    u   m   i n   e c ă   50).                                          24 oor., po 6 luni 12 o., pa tre:
               10  bani pentru o publicare. —                                                                                                                             luni 6 cortine__ Dn esemplar
               Publicări  mai  dese  după  tari­                                                                                                                          10 bani. — Atât abonamentele
              fă şi învoială. — RECLAME pe                                                                                                                                c,8t  şi  insorţiunilo  sunt  a  se
               pagina 3-a o seria 20 bani.                                                                                                                                plăti înainte.
             Nr. 2 7 8 —  Anul                                                                                                                                                       1901.



                Se ns dăm semă de tdte.                    o  luptă  neegală  pentru  bunurile  ei  când  pregătiri  pentru  conferenţa  na­          nici  un  singur  moment,  că  lupta
                                                           cele  mai  scumpe  din  ce  în  ce  mai  ţională din Ianuarie 1892.                        nostră  naţională  are  să  hotărască
                                         : t-.v'•
                   ....In  lupta,  nostră  pentru  esis-  ameninţate  de  cătră  un  sistem  de               De  atunci  s’au  mai  făcut  în        între  a  fi  sâu  a  nu  fi,  şi  că  noi  Ro­
             tenţă,  când  nu  e  vorba  de  mai  pu­      guvernare vitreg şi asupritor.                două rendurî alegeri dietale, în tămna       mânii  asupriţi  ne  putem  răzima  nu­
             ţin,  decât  de  a  fi  seu  a  nu  fi,  noi       A  purta  un  pătrar  de  veac  ne­     anului 1896 şi în tomna trecută. In           mai pe propriele ndstre puteri.
                                                                                                        ..."
                                                                                                                                  ece
             Românii  din  Transilvania,  Bănat  şi  curmat  o  luptă  atât  de  desperată               periodul  acesta  de  4   ani  poporul
             Ţâra  ungurâscă  ne  putem  razi  in  a  nu  este,  cjeu,  lucru  puţin.  Şi  putem        nostru  a  îndurat  şi  mai  mari  prigo­
             numai pe propriele nostre puteri.             cţice,  că  puţine  popore  în  Europa  au   niri şi mai amare lovituri ale sorţii.                  Revista politică.
                   Nimeni  nu  ne  portă  grija.  Gu­      manifestat  atâta tărie de vieţă şi pu­            Din  cei  douăzeci  şi  cinci  de
              vernul  se  îngrijeşte  numai  ca  nu  tere  de  resistenţă,  câtă  a  dovedit  po­       anî  de  lupte  desperate  s’au  făcut             Sărbătorile  Crăciunului  grego­
              cumva  se  ne  desvoltăm  şi  se  pro­       porul  român  în  acest  lung  period  de    trei-cţeci  şi  cinci.  Poporul  nostru  rian  n’au  adus  de  rândul  acesta  pace
                                                                                                                                                                                          41
             gresăm  în  cultura  nostră  românescă,  asupriri şi de prigoniri naţionale.               oţălit  în  suferinţe  a  ţinut  piept  cum  şi linişte cârmuitorilor „fericitei  Un­
              în  spiritul  şi  în  aspiraţiunile  nostre       De  alta  parte  nu  putem  se  nu      numai  a  putut  noului  asalt  al  ad­       garii.Spiritele  celor  dela  conduce­
             românescî,  căci  scopul  lui  este  de       recunoscem,  că  acest  resultat  îl  da-    versarilor  vieţei  sale  naţionale.  Ce  rea  afacerilor  statului  sunt  adânc
             a  face  ca  totă  suflarea  din  ţeră  se    torim  mai  cu  semă  vînjoşiei  natu­       au  făcut  însă  şi  cum  au  lucrat  fac­    turburate  şi  neliniştite  din  causă,
             îmbrăţişeze  numai  şi  numai  cultura        rale  a  poporului  nostru  şi  şcâiei       torii  din  sînul  său  chiămaţi  a-1  îm­    că situaţia în cestiunea pactului econo­
             ungurâscă,  limba  şi  sciinţele  ungu-       triste,  ce  a  avut’o  el  de  veacurî,     bărbăta  şi  a-1  conduce  în  luptă?  mic  austro-ungar  a  devenit  de-odată
             rescî.                                        care  l’a  învăţat  se  scie  îndura  si  su­  Unitu-s’au  ei  între  sine  şi  contri-  fdrte  nesigură  şi  mult  mai  îngrijitore,
                   Stă  de  ce  lupta  nostră  este  aşa   porta mai uşor loviturile sorţii.            buit’au  prin  faptele  lor,  prin  ener­     de  cum  era  înainte,  căci  guver­
             de  grea  şi  anevoidsă,  âtă  de  ce  ea          Unde  am  fi  înse  noi  ac}î,  dâcă    gia  voinţei  lor  a  întări  organisaţia  nele  din  Viena  şî  Pesta  —  deşi  au
             are se hotărască între a fi seu a nu fi !                                                  luptătorilor  pentru  libertate  şi  drep­    căcjut  la  învoială  asupra  a  numărdse
                                                           pe  lângă  acesta  am  fi  desfăşurat  în    tate?  Yenit’au  ei  ast-fel  în  ajutorul  puncte  din  tariful  vamal  comun—nu
                   Ceea-ce  ne  vine  bine  şi  ne  ser-  cei  25  de  anî  o  lucrare  mai  con-       poporului strîmtorat şi prigonit?             s’au  putut  învoi  însă  asupra  multor
             vesce  spre  mare  mângâiere  şi  spe­        scienţiâsă  şi  mai  energică  pentru                                                      puncte  esenţiale.  Tratările  între  cele
             ranţă  în  starea  strîmtorată  de  apă­      a-ne  îndoi  puterile  prin  unirea  fac­          Răspunsul  la  intrebările  aceste      două  guverne  vor  fi  reluate  îndată
             rare  naţională,  în  care  ne  aflăm,  este  torilor  noştri  naţionali  şi  printr’o     este  de  cea  mai  mare  însemnătate         după  sărbători,  dâr  puţine  speranţe
                                                                                                        pentru  noi,  fiind-că  ne  va  pune  în
             sprijinul  moral,  ce  ni-1  dau  simpa­      cât  mai  strînsă  organisare;  decă  ma­                                                  sunt,  ca  ele  să  ducă  la  bun  sfîrşit
             tiile  fraţilor  noştri  din  regatul  român  rele  principiu  de  viaţă  al  solidari­    posiţiă  să  cunăscem  starea  nostră  de
                                                                                                        faţă  şi  se  seim  ce  trebue  să  facem     şi  ca  cestiunea  pactului  să  vină  cu­
             vecin,  precum  şi  simpatiile,  cu  cari  tăţii  naţionale  n’ar  fi  rămas  în  cele
                                                                                                        şi  cum  trebue  să  procedăm  în  vii­       rând  înaintea  parlamentelor,  ungar
             parte  mare  a  opiniunei  publice  din-  mai  multe  caşuri  numai  o  dorinţă            tor,  ca  ceea-ce  a  fost  dorinţa  şi  ide­  şi  austriac.  Maghiarii  se  mângăe,
              monarchiă  şi  din  celelalte  state  apu­   frumosă,  fără  a-se  preface  în  fapte                                                   ce-i  drept,  cu  îmbunătăţirea  situa-
             sene  urmăresco  causa  nostră,  despre  demne  naţionale,  carî  se  fi  venit  în        alul  nostru  înainte  cu  un  deceniu,
                                                                                                        să  se  realiseze,  să  eşim  odată  din      ţiunei.
             a  căreia  dreptate  se  convinge  pe  cji  ajutorul nostru?                                                                                  Una  din  oficiosele  guvernului
             ce merge tot mai mult.                             Unde  am  fi  noi  astăzi  în  stima    buimăcela,  în  care  am  ajuns  după         a  publicat  chiar  în  numărul  său  de
                   Constatând  acesta  nu  trebue  se      lumei  şi  în  respectul  contrarilor  noş­  atâtea lovituri şi desamăgirî.                Crăciun  un  articol,  în  care  ocupân-
                                                                                                              Ca  nisce  fraţi  adevăraţi  de  ace­
             uităm,  că  numai  un  popor  consciu  tri,  dâcă  am  fi  realisat  numai  ju­                                                          du-se  cu  cestiunea  pactului  cjicea,
                                                                                                         eaşi  sorte,  carî  împreună  avem  să
             de  chiămarea  sa,  harnic  şi  stăruitor  mătate  din  ceea-ce  ne  am  propus  se
                                                                                                        stăruim  pentru  a  ni-o  indrepta,  tre­     că  dâcă  nu  se  va  pute  face  nimic
             în  lupta  pentru  drept  şi  dreptate,  facem  pentru  binele  neamului  nos­
                                                                                                        bue  să  ne  desbrăcăm  de  or!-ce  pa­       nici  acum,  nu  rămâne  alt  espedi-
              se  face  vrednic  de  simpatiile  lumei  tru,  pentru  apărarea  drepturilor  sale
                                                                                                        timă  şi  prejudiţiu  şi  să  ne  dăm  sâmă   ent,  decât  cu  Ungaria  să  se  îngri-
             culte  şi,  ceea-ce  e  de-o  însemnătate  şi a dreptăţii causei sale?                      de  tdte  cele  ce  s’au  petrecut  între  jâscă  de  o  lege  de  necesitate,  cu  alte
             şi  mai  mare,  se  pdte  face  respectat                                                  noi,  mărturisind  sincer  greşelele nds­     cuvinte  (Ţs,  să  voteze  un  nou  provi-
             înaintea adversarilor sei.
                                                                Se  împlinesc  acjî  tocmai  c}ece  tre, dâcă greşeli am făcut.                       soriu  al  pactului,  adecă  votarea  unui
                   Sdrtea  nostră  e  dâr  în  mânile      ani,  de  când  am  făcut,  în  numărul            Numai  pe  acâsta  cale  vom  putâ      provisoriu al provisoriului.
             nostre.                                       de  Duminecă  al  fâiei  ndstre,  refl.ec-  s’ajungem  a  pătrunde  situaţiunea                                 *
                   Decă  atenţiunea  amicilor  popo­       siunile  de  mai  sus.  Era  în  ajunul  di-  de  faţă  a  poporului  nostru  din  tdte         Nimic  mai  firesc,  decât  ca
             rului  nostru  s’a.  îndreptat  asupra-ne,    solvării  dietei  unguresc!  şi  a  rendui-  punctele  de  vedere,  vom  putâ  se  acesta  situaţiune  penibilă  să  inspire
             acâsta  avem  s’o  mulţumim  în  pri­         rei  de  nouă  alegeri.  Hotărîrea  acăsta  aflăm  mijlocul  de  reculegere  a  for­       cele  mai  mar!  îngrijiri  şi  temeri
              mul  rend  statorniciei  ndstre  în  lupta   a  guvernului  venise  fără  do  veste  şi  ţelor ndstre interiore de luptă.               asupra  viitorului,  politicianilor  un­
              pentru limbă şi naţionalitate.               produse  o  mare  mişcare  şi  în  sinul           Acâsta  se  impune  fiilor  luminaţi  gur!  din  Budapesta.  O  fdie  guver­
                   In  curend  se  vor  împlini  25  de  alegătorilor  noştri,  car!  începură  a  ai  naţiunei  ca  o  datoriă  sfântă,  căci  namentală  dând  espresiune  acestor
             ani  de  când  naţiunea  nostră  susţine ţină  întruniri  prin  tote  ţinuturile  fă­      nu  trebue  să  trecem  cu  vederea îngrijiri şi temeri, etă ce scrie:




                  FOILETONUL „GAZ. TRANS .                      La Rusale-un caş mai mare,                    în comuna Şoim — apr6pa de Beiuş — este      Ou gura m’o blăstămat,
                                              44
                                                                  La Crăciun un suman bun.              o datină veche de Crăciun. Tinerimea, vre-o 10—12   Să fiu fiara codrului
                                                                                                        feciori, îmbrăcaţi uniform, au datina de a umbla
                                                                    Sântul Petru asculta,                                                                  Nouă anî şi nouă luni
                                                                                                        cu toba colindând prin comună din casă în casă.    Şi p’atâtea săptămâni.
                          C o l i n d e .                       Din inimă suspina,                      Respectivii îi aşteptă cu mesele încărcate cu d’ale
                                                                Şi cătră oi cuvânta:                    Crăciunului.                                       Dâo’acelea împlinile-oiii
                                                                                                                                                           Jos la ţâră io veni-oiii
                                                                                                              Ei încep colinda după tactul tobei:
                      Colo ’n josu mai în jos                      —  Lăsa-voiu la biata oi,                                                               Cheile în mâni prinde-oiii
                   Se vede un rît frumos.                       Că de când umblu la voi                           Colinda vânătorilor.                     Şi biserici d’ăscuia-oiii
                      Der pe rît ce se mai vede?                Părul mi-s’a cărunţit,                                                                     Slujbă mândră că ceti-oifi.
                                                                                                              Eşit’au Domne eşit
                   Mândre fior! şi ărbă verde.                  Picidrele mi-au slăbit,                       Vânători d’a lui Crăciun                     Dâră slujba cine-o ascultă?
                   Printre erbă sunt floriţe                    După voi nu pot umbla                           Oorinde-ml Domne.                          O’o d’ascultă Maica sfântă
                   Şi o turma de oiţe.                          Eu la alţii voiîi lăsa.
                                                                Er o oie bălăioră                             Ei vînară cât vînară                         Ou cosiţa despletită
                      Dâr de oi cine grijesce?                                                                                                             Peste fiu mic slobozită,
                   Sântul Petru şi grăesce:                     Se uita şi nu păscea,                         ţ)i de vară pănă seră.                       Fiiu mic îşi dete a plânge
                                                                Cătră Sân-Petru grăia:                        Când era de cătră seră
                     —  Lăsa-voiu la focul oi,                                                                Mândră fâră ce-şî vînară,                    Cu grele lacrămî de sânge.
                   Că de când umblu la voi,                        —  Dâcă tu ni-i părăsi                     Un cerbuţ cam stretinior                     Maica sfântă îi grăia:
                   Barba-mî bate genunchii,                     Noi pe tine te-om jeli:                       Şi la corne gălbinior.                          —  Ian taci fiu mic nu tot plânge
                                                                Cele negre şi cornute
                   Sprâncenele umerii,                          Plângând te-om cerca pe munte,                Vânătorul cel mai mare                       Că eu ţie daţi-oifi
                   Piciorele mî-au slăbit                                                                     Trase arcul să-l săgete                      Două mere, două pere,
                   Şi capul mî-a cărunţit.                      Cele sure şi bălăi                            Dâr cerbul din graifi grăia:                 Două ţîţe albe a mele
                     Der o oie bălădie                          Plângând te-om cerca pe văi.                     Nu păzi pe mortea mea,                    De tu te-i juca cu ele.
                   Cătră Petru aşa grăia:                          Să fii gazdă vesel bun,                    Oă nu-’s eu ce-’tî pare ţie                     —  Da cum maică nu oiQ. plânge?
                                                                C’ai ajuns sân tu Crăciun.
                     —  Tu pe noi nu ni-i lăsa,                                                               Ci-s Iuăn lui Sântîuăn,                      Când văd puntea raiului
                   Că multe daruri ţi-om da.                          Culese de:  Constantin Mânu,            Nănaşul lui Dumnecjeu.                       Cumu-i firu părului.
                   La Sân-Georz un miel frumos,                                        învăţător.             Când măicuţa m’a făcut                          Maica sfântă mi-’i grăia
                   La Păsciţă o jintiţă,                     S  t r î m  b u  l .                             Grele munci ea ş’o d’avut,                   — Lesne*) fiu mic şi p’acea.
                   La Ispas un bruş de caş,                                     *                             Ou’n picior m’o legăuat,
                                                                               *   *                                                                       •) Uşor.
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62