Page 58 - 1901-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 278—1901.

„Stăm înaintea deslegărei unei rămâne fără de resultat, parlamen­ aprobat. La Viena şi Roma inse au din Africa-de-sud. Charles Dilke i-a
probleme grave, trebue croit viito­ tul nu va fi în stare de a înainta sosit cu totul altfel de scirî. în cer­ spus, că răsboiul e aprdpe de sfîrşit
rul economic al ţării, legătura co­ cu lucrările lui, şi au dreptate Un­ curile politice din Viena se vorbesce, şi că probabil în trei luni i-se va
mercială şi economică cu Austria şi gurii când se tem, că şi de rendul că într’o convorbire, ce a avut’o Ni- pune capăt. Atât căpeteniile bure,
străinătatea. E o problemă mare şi acesta din pact nu se va alege ni­ chita cu Ţarul, acesta ar fi insistat cât şi guvernul engles sunt gata să
grea acesta, de a cărei deslegare mic. asupra necesităţii unei alianţe între tracteze pentru încheierea păcii. Este
cu succes e legată întrega esistenţă a * Muntenegru, Serbia şi Bulgaria. La însă eshisă posibilitatea despre in­
viitorului nostru. Putem însă se des- In camera din România s’au Roma a sosit o scire mai gravă. Se stituirea unui tribunal arbitrai, seu
legăm acâsta problemă mare şi grea desfăşurat nisce interesante discu- c]ice, că Ţarul ar fi declarat prinţu­ despre intervenire.
corespuncjStor situaţiunei proprie a ţiunî în timpul din urmă asupra lui Nicliita, că e serios hotărît se
ţerii nâstre, conform necesităţilor stării financiare a ţării. Crisa din anii resolve Gestiunea balcanică, chiar dâcă
separate, a desvoltării viitorului nos­ din urmă a făcut să sufere ţâra forte va fi necesară o schimbare în stă­ Alegeri municipale.
tru şi al interesului naţional şi de mult şi în budget e’au făcut redu­ tu-qiio.
stat? Der putem 6re peste tot des- ceri de mai multe miliâne. Banche * Tn oele in&i multe comitate s’au să­
lega marea problemă economică şi rii mar! din străinătate au avut Pilele trecute se lăţise prin ma­ vârşit alegerile funcţionarilor. Aceste ale­
nu vom fi bre siliţi — în urma stă­ mari speranţe, că îu urma crisei, rile gazete europene svonurî, că Italia geri au fost cele din urmă, căci ministrul-
rilor şi turburărilor streine (aus- România va fi nevoită a face îm­ ar ave de gând se cucerescă pro­ preşedinte Szoll are de gând a aduce uu
triace) — se ne espunem şi pe mai prumuturi onerose, primind condiţi­ vincia Tripolis, unica provincie, ce proiect de lege prin care să ştârgă alege­
departe nesiguranţei, clătinărei de ile puse de ei, ca să se schimbe ar­ i-a mai rămas Sultanului în Africa. rile cornitatense şi de acum înainte să nu-
acjî pe mâne cele mai însemnate in­ ticolul 7 din constituţie şi să dea 0 telegramă din Roma spune, că mâscă şi pe diregătorii diu comitate, cum
terese, a căror cea mai de căpete­ drepturi politice jidovilor. Speran­ între Italia şi Turcia s’au urmat es- îi numesce de pildă pe cei dela judecă­
nie condiţie este tocmai: basa tare? u ţele acestea însă nu s’au realisat, plicaţii amicale în privinţa svonu- torii.'
$tă, aşa vorbesc acum organele căcî opinia publică a ţării este con­ rilor amintite. Italia a declarat for­ Se scie, că in părţile ardelene oele
de publicitate unguresc!, vorbesc în tra acordării de drepturi politice pe mal, că nu are intenţiunî de a tur­ mai multe comitate sunt ioouite în majo­
tonul desnădejduitului, cu amără­ sâma jidovilor. Aceştia chiar şi fără bura pacea şi că nu va permite ni- ritate de Români, de asemenea şi mai multe
ciune şi cu prefăcută resignare, după drepturi s’au făcut stăpân! pe co- merui se turbure echilibrul în Me- oomitate din părţile nngurene.
ce văd, că nu-i încătrău, că Ungurii merciul şi industria României. Unde diterană. Astfel relaţiunile turco- Ne-am fi aşteptat cu drept cuvânt, că
nu pot face de capul lor ce vreu şi ar ajunge ţâra, dâcă acuma li-s’ar italiene au redevenit cordiale Sul­ la aoeste alegeri să fi reuşit mai mulţi Ro­
ca vrând nevrend ei trebue se sus­ da tote drepturile? — Intre proiec­ tanul a promis, că va plăti Italiei mâni, on atât mai vîrtos, că dmenî ouali-
ţină comuniunea economică şi co­ tele de lege, ce s’au pus pe biuroul câte-va datorii vechi. lioaţl avem destui, cari şi-an pus candida­
mercială cu Austria, chiar şi cu pre­ corpurilor legiuitore, este de mare * \ tura, însă puternicii cjilei s’au împotrivit la
ţul jertfirei aspiraţiunilor lor la o însemnătate proiectul de lege des­ acâsta şi trebue să constatăm cu durere,
independenţă desăvârşită economică. pre poliţia rurală, în care între al­ După ultimele scirî sosite din că în oomitate şi pe viitor tot funcţionari
Diseusiumle, ce vor urma în tele se cuprinde şi articolul despre Sofia, în Bulgaria a isbucnit erăşî crisă de aceia vor fi, cărora le lipsesoe prima şi
dieta din Pesta cu privire la stările stabilirea ţiganilor vagaboncţi. Toţi ţi­ ministerială. Sobrania (dieta bulgară) oea mai de frunte cualifioaţiune, adecă pri-
acestea deplorabile, de sigur, că vor ganii vor trebui în sensul acestei a respins proiectul de împrumut cu oeperea limbei, obiceiurilor şi nevoilor po­
fi forte interesante şi putem fi cu­ leg! să se aşeje în comuna, unde un sindicat de bănci din Paris şi în porului în fruntea oărora sunt puşi şi din
rioşi, ce va (jice la tâte acestea se vor fi aflând în <Ţ când se va urma acestui vot negativ ministru- sudârea cărora îşi îucasâzâ lefurile fru-
ua
Coloman Szell în vorbirea sa de promulga legea. Tot aicî se mai cu­ preşedinte Karavelov a presentat ime­ mose.
anul nou. prinde şi disposiţia, care (Ţ ©) că în diat prinţului demisiunea cabinetului. A b i a pe ici pe colo se mai aude de
c
* Situaţia în Bulgaria e forte critică
comunele rurale nu vor putâ face oâte uu funcţionar doi români, reuşiţi la
Intr’acea situaţiunea In Austria comerciu străinii. Disposiţia acâsta, şi greutăţile financiare se accentueză alegerile trecute, cum e de pildă în comi­
continuă se fie mereu grava şi în­ dâcă se va esecuta cu rigâre, atunci mereu. * tatul Făgăraşului, Aradului, Caraş-Severi-
curcată. Sesiunea parlamentară a vor fi seoşî dela ţâră toţî comerci­ uului.
fost întreruptă şi acolo prin feriile anţii jidov!, cari esploatâză poporul Foiavienesă „Neue Freie Prese“ Mai multe comitate însă ou absolută
Crăciunului gregorian. Drept epilog cu înşelăciunile lor. primesce din Roma scirea, că prinţul majoritate româuâsoă, cum e de esemplu
la acâsta sesiune clubul parlamentar Pilele aceste s’a adresat mi­ Greorge, guvernorul insulei Creta, a comitatul Sâtmariului, nu au ales un sin­
al Cehilor tineri a publicat o enun- nistrului de culte şi instrucţiune adresat marilor puteri un memoriu, gur diregător român, 6r în Solnoo-Dobâca,
ciaţiune în care se accentuâză, că publică o interpelaţie relativ la des­ care cuprinde postulatele (cererile) Cre- unde alegerea s’a făcut ieri, nu a’a pus
planurile guvernului privitore la bud­ fiinţarea mai multor şcoli românesc! tanilor. Printre aceste postulate sunt: nici un Român în candidatură. Lucrurile
get au fost zădărnicite şi că acum din Macedonia. Ministrul a răspuns, recundscerea drapelului cretan; pro- acestea sunt fdrte triste şi nu dau certifi-
este dominantă convingerea, că o că a fost nevoit se reducă budgetul tecţiunea Cretanilor din străinătate, oat prea bun ocârmuirei actuale a lui Szell,
continuare favorabilă a lucrării par­ acestor şcoli atât din eausa crisei, în deosebi a celor din Turcia; a-se care se laudă, ea va fi ooârmuirea legii,
lamentare nu este de aşteptat, dâcă cât şi din causa, că multe din ele preda Cretei toţi Cretanî aflători în dreptului şi a dreptăţii.
privitor la cesiiunea limbilor nu se va nu aveau elevi. închisorile turcesc!; recunoscerea vă­ In Maramureş diregătorii de naţiona­
•face o înţelegere între Ceh! şi Ger­ milor şi taxelor de port cretane, litate română au rămas tot cei din trecut,
man!. Nimeuî nu se cugetă la amâ­ precum şi a contribuţiunei din par­ aşa în postul de protofiso a fost alea ârăşl
narea acestei cestiunî pană după Pilele trecute principele Nichita tea streinilor, ce locuesc în Creta; Dr. I. Mihalyi, harnic cercetător al tre­
finalisarea pactului cu Ungaria, chiar al Muntenegrului a făcut o visită primirea Cretei în uniunea poştală cutului Românilor maramureşeni şi mem­
şi Germanii au recunoscut necesi­ Ţarului Nicolae la Petersburg. Unii cjic, universală; plătirea ajutorului promis bru corespondent al Academiei Române.
tatea unui armistiţiu între ei şi că visita acesta ar fi avut de scop de cătră marile puteri şi regularea Afară de acesta au mai fost aleşi sâse Ro­
Cehî. principal să pregătâscă visita părechei jurisdicţiunei consulare. mâni în funcţiuni mai de frunte oomita-
Gravitatea situaţiunei politice regale a Italiei la Petersburg şi la * tense.
în Austria stă aşa-dâr din nou în care Ţarul va răspunde mergând cu Corespondentul din Paris al c]ia- Nu este mulţumitdre de loc acestă
pretensiunea întroducerei limbei ce- mare suită la Roma. Deosebit de rului „Wiener Journal“ a avut o stare de lucruri şi cei dela putere ar tre­
liice ca limbă oficială internă şi în asta Nichita a presentat Ţarului Ni­ convorbire cu bărbatul de stat engles bui să viuă odată la conviugerea, că nu
afacerea universităţii din Moravia. colae proiectul amănunţit al căii fe­ şi conducător al partidului conser­ mai merge aşa şi oă e o nedreptate stri-
Dâcă conferenţele do înţelegere vor rate balcanice, pe care Ţarul l’a vator Charles Dilke asupra resboiului gătâre la cer a esciude diu diregătoriile

Cine bine o slugia Şi băgâ mâna ’n jeb*) pănă ’n cot
N’a oâştigat cest colac, Ci având doi cocişi
Lesne puntea trece-oa Şi scose un zlot
Cum nouă, vouă vă pare, Pe ocoş şi pe sfătos,
Cine râu mi-o slugia Şi făcii voia la feciori pe loc.
Cu pipa pocotind I-a trimis după beutură bună:
După punte pica-ua Aşa să nu se gate dela jupânul gazdă
Dintr’o uşe ’n alta minţind; Cu doi cai fiţîcai,
Groznic iad înfunda-oa. Cinstea şi omenia,
Oi-a prins 16 tulucl Piţîcăruţă de mălai,
Cruce sfântă ’ntorsă ’n masă. Cu eârnele lungi Rotele de putrigai, Mâncarea şi beutura,
Sâ fie gazdă sănătosă, D’aci pân’ la turci, Ruda de lapte dulce Cum nu se gată apa
Se te Domnul veselescă Şi a strins grâul la olaltă Cioplită ’n patru dungi. Din cele trei isvoră reci,
Cu d’albăi corinda nostră. Şi s’au dus pe la Hăşrnaş Din cei trei munţi întregi,
Şi l’a dus acas’ odată
* Şi din paie l’a ales, Printr’un loc cam tăgaş, Stătătore ca piatra,
După aceea unul dintre colindători numit Din ţepe l’a> dires însă smintind calea Curgătore ca apa.
11
altcum şi „Grăitor , păşesce în faţa mesei şi luând Că decă din paie nu l-o vrut alege, Pe-la Băndărăsău Atunci toţi colindătorii cu un glas răspund:
colacul pe mâni, începe următdrea cuvântare :
Din ţepe nu l’o vrut direge, Printr’un loc cam rău, Amin, amin, amin!
Hei feciori feciori, în paie ni-am vrut îneca, Când ajunseră pe un deal ascuţit, Culese din gura poporului, de:
De bine aţi stat în ţepe ne-am vrut orbi. Ca spatele la cuţit Teodor Popa,
Şi aţi colindat De noi şi de jupânul gazdă Se vorbi ocoşu cu sfâtosu înv. gr. -or.
In capetele oselor, Nici un bine n’o vrut fi, Că împedeca-vor fiţîcaii ori fiţicăruţa? în Cbelmac (lâugă Lipova.)
în tălpile piciorelor, Eră se ’ntorse jupânul gazdă AtuucI sfătosu răspunse:
Doră şi jupanul gazdă Bucuros şi veselos. — Să împedecăm fiţîcaii!
S’a gătat de-o lună Şi ne cinsti c’o cupă de vin, Apoi când pe pogor pogorea Un monument de pietate.
De o săptămână, Drept, că-i o cupă de vin, Dumnedeu trăsnea.
Dela CălimăneştI, eâţl-va chilometri
Mai vârtos pe asta di bună. Der nouă ni pare, că-i vasul întreg, Hârdăul se prăpădea,
în susul Oltului, ţinând drumul divului Tra-
Şi el ne-a cinstit Der nici acesta cupă de vin Dogele umpleau bârlogele,
ian, la polele muntelui Cozia, pe valea ce
Cu’n colac mândru frumos; Nu o-a câştigat jupânul gazdă Fundurile riturile,
Drept că-i mândru şi frumos, Cum nouă, vouă vă pare: Cercurile bercurile. se deschide spre Olt, se află situată mă­
/ năstirea Turnu.
Că-i din peliţa lui Christos. Cu pipa poootind, Eră să întorse jupânul gazdă
Dâr jupanul gazdă Dintr’o uşe în alta minţind, Bucuros şi veselos *) buzunar.