Page 59 - 1901-12

Nr. 278—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

comitatense pe âmenii ctiahficaţî mai ales în numele comitetului paroohial. Sâra a fost omagiile lor. Adresându-se Ţarului ei îl cjib însă despre o pierdere aşa de mare,
în comitatele, unde majoritatea covîrşitâre o oină comună la hotelul „Sahling". la care felioîtă mai întâiă de cjiua lui onomastică, oum s’a aucjit cjilele acestea. Un ooute
este română. au participat toţi fruntaşii români, fără deo­ esprimându-şi iubirea şi devotamentul faţă polon, despre care se cjice, g, proprie­
c e
sebire de confesiune. S’au ridicat mai multe de Ţar şi Rusia. Apoi <ji°: „în speranţa, tarul unor intinse domenii în Rusia şi
toaste pentru buna înţelegere între cele oă Majestatea Vâstră imperială va împăr­ oare pârtă numele de Potocki, a venit săp­
S O I R I L E D U E L două confesiuni. — Este îmbucurător pro­ tăşi de graţia sa patria nostrft mult suferi- tămâna trecută la Vienă şi a piednt la un
gresul, ce-1 renliseză Românii din Bistriţă tore, sfânta ortodoxie şi naţiunea sârbâsoă, club în câte-va ceasuri suma de trei mi-
— 15 (28) Decemvrie.
atât pe terenul economic şi social, cât ;şi care sufere cele mai grozave perseouţiuni liâne şi 200.000 corâne. Din suma aoâsta
Pentru maseriaşii noştri. Mâne Du­ pe ce! bisericesc. Progresul acesta este on din partea guvernului, ce a ooupat’o, ră­ un milion de corone a câştigat deputatul
minecă, 16 (29) Decemvrie, la orele 4 d. a„ atât mai îmbucurător, cu cât e sciut, că mânem ai Majestâţii Vâstre cu adâno şi ungur Szemere, âr partea cealaltă a oâşti-
se va oontinua seria prelegerilor începute, nu e tocrnfti de mult de atunci, când Ro­ neţărmurit devotament fii oredincioşi — gat’o un aristocrat austriac. — Oâte sufe­
în localul „Asociaţiunei" meseriaşilor. mânii din Bistriţă erau opriţi a-şi cumpăra emigranţii bosniaci şi herţegovineni". Pe rinţe s’ar fi putut alina cu suma acâsta co­
sâu zidi case în centrul oraşului. regole Alesandru încă l’au felioitat în spe­ losală şi nebunul de ooute — oăci nu poţi
Contribuir! pentru „Casa Naţio­ ranţa, că el va realisa ideia mărâţă a bu-
nală". Avendu-se în vedere „Apelul" pu­ Gimnasin jidovesc. In ultima şe­ să-i <ji°I altfel — o prâpădesce în cărţi!
nioului său, principele Miloş, ca adecă „ra­
blicat, de „Asociaţiuuea pentru literatura dinţă a comunităţii jidovescl din B u d a ­ dele libertăţii să str&luoâsoă şi în Bosnia- Berăria „Gambrinus" din Bucurescî
română şi oultura poporului român , prin pesta, un membru a făcut enunciaţiunea, Herţegovina". şi Caragiaîe. Cetitorii noştri vor fi curioşi
K
oare publicul nostru româtieso e invitat, ca oâ este necesară înfiinţarea unui gimnasin a soi, cum de aducem numele cunoscutului
să-şi răscumpere felicitările de anul nou jidovesc şi a unei preparandii pentru învă- Inamovibilitate. Cetim în „Secolul", scriitor român şi amic al nostru 1. L. Cara-
în folosul „Casei Naţionale", se atrage, aten­ ţătâre israelite. Enunciaţiunea aoâsta a fost că d. C. I. Stoicescu, ministru român al giale în legătură ou berăria „Gambrinus" ?
ţiunea publioniui nostru braşovean şi. din primită ca aplause de cătră membrii co­ justiţiei, lucrâză actualmente la un proiect Auunoiul de pe pagina a V-a le va da
împrejurime, precum şi a tuturor iubitori­ munităţii, cari erau adunaţi în număr de de lege prin care se va întinde principiul ina­ desluşirea, că în acâsta berărie de lângă
lor de cultură poporului nostru, că răscumpă­ o sută trei-de ci şi unu. Faptul acesta pe­ movibilităţii*) magistraţilor şi la judecătorii Teatrul Naţional s’a introdus esoelenta bere
rările din cestiune se pot face ia cassarnl trecut în comunitatea jidovâscă din Buda­ de instrucţie şi judecătorii de tribunale. de Azuga şi că întreg stabilimentul este
despărţământului „Asociaţiunii" din ioc, d-1 pesta, este o dovadă destul de puternică, pus sub direoţiunea d-lui Caragiaîe, deve­
Mare concert la Ateneu. Marţi, 18
Corneliu Aisăr. Sumele oonti-ibuite se vor că Maghiarii s’au înşelat amar, orecjând că Decemvrie v. 1901, la ârele 9 sâra, se va da nind ast-fel un deosebit punct de atrac-
euita prin cjiare şi — precum suntem in­ jidovimea din Ungaria s’a mcghiarisat în în palatul Ateneului un mare oonoert de ţiune pentru Românii de pretutindeni,
formaţi — fie cărui contribuitor i-se va aşa măsură, încât a renunţat la tendinţele cari visitâză oapitala României.
inaugurare a societăţii corale Carmen, pen­
trimite o mioă pubbcaţiune festivă şi de sale partioulariste. Noi credem, că Maghia­
tru cultura şi răspândirea musicei în popor Căpitanii român! de stat-niajor Ru-
cuprins variat şi interesant, ce va apără rii vor avâ ooasinne a vedâ în viitor mai sub direcţiunea d-lui D. G. Kiriac, ou oon-
pe cjiua de anul nou. multe dovecji de felul acesta, va fi însă cursul d-şârelor eleve şi absolvente nle jinski, Stratilescu, Mihăescu, Şaltănescu, Lu-
prc-a târcjiu. pescu şi Prapurgescu, au plecat, scrie „Se­
Căsetoria Archiducesei Elisabeta Ma- Conservatorului din Buoureseî, şi al d-şorei col.", în Austria, trimeşi de marele stat-
0 plângere. De pe Secaş (comit. Albei- Oaliopi Şeinesou, al d-)or I. Dănescu, I.
I'ia. Căsătoria fiicei răposatului moştenitor de major spre a face exerciţii, fiind ataşaţi în
inferiâre) ni-se scrie: „Adevărul proverbului: Braunstein, G. Duport, E Waterstrat şi
tron, Rudolf, ou principele "Windischgrâtz se diverse corpuri de armată, timp de un an
„ajutâ-te şi Dumnedeu te va ajuta , e recu­ al d-lui D. Dimitriu.
u
va celebra în cjiua de 26 sân 27 Ianuarie. pănă la sfîrşirea marilor manevre austriaco.
noscut de toţi. Dâr lui Dumnedeu îi place,
După cununie p&reehea se va duce la See-
ca şi omenii să se ajute unul pe altul când Crăciun — cu vreme ea la Pascî.
bach (Oraiua) unde se află castelul princi­ Ilustrate românesc!. D-1 Io&n I.
pot, fără de a fi spre paguba celui ce aju- Săptămâna acesta şi-au serbat catolicii şi
pelui "W’indiscbgrâtz, şi vor petrece acolo Ciurcu, librar-editor, ne râgă să înregistrăm,
toreză. Etă de ce anume dic acâsta: Cu­ protestanţii Crăciunul, dâr aceste serbători
opt cjile. După acâsta vor face o călătorie că din incidentul SfF. sărbători ale Nasce-
nosc un domeniu câştigat de fericitul me- numai a Crăciun nu sămănau. Afară era
în Italia. rei Domnului şi ale Anului nou, a editat o
tropolit Alexandru Sterca Şuluţiu, care pe oald ca la Paso!, âmeni eşiau la plimbare serie de cărţi poştale ilustrate, lucrate artis­
„Popă vaiali batjocoritor de limba lângă agru [şi fân&ţ, constă şi dintr’un te­ fără paltone, âr din mai multe părţi ale tic în colori fine şi având tot-odată şi poe-
maghiară". Sub titlul aoesta foiRQungu- ritoriu frumos de pădure. Pănă acum pa- ţării ni-au venit soiri despre furtune ou
siâre potrivite pentru felicitare. O ilustrată
resol publică următârea soire: „Arde- rochul căpăta în fie-care an un stângin de trăsnete şi fulgere ca vara. In zadar: Cră­ de acestea costă 6 bani (3 cruoerî). Se pot
leanu Qlieorghe parooh gr. catolic din Sza- lemne de foc, fără a-şi reînoi în tot anul ciunul, par’că nu-şi ere farmecul sâu fără procura dela librăria [Ciurcu, Braşov, ară-
mos-Dob a strigat mai alaltâ-erî poporului rugarea. Acâsta însă a durat pănă când zăpadă şi frig!
tându-se esaot câte bucăţi să se trimită
care cânta uuguresoe în biserică: „Nu mur­ parochul umblând după adever şi dreptate, de sărbătorile Crăciunului şi oâte de Anul nou.
Preţul cerealelor se urcă mereu
dăriţi casa lui Dumnecjeu ou limba aoea a venit în conflict şi neplăceri cu arenda­
atât pe pieţele porturilor române, cât şi
spurcată uugurâscă!" Oredinoioşii scanda- torul, având proces pănă la Ordinariat, unde Anunţ literar. D-1 Ioan Pop-Retega-
pe tâte pieţele europene. Una din căuşele
lisându-se, au părăsit biserica şi an denun­ a învins dreptatea. în annl 1898 espirând nul, înv. pens. în Reteag, aduce la cunos-
aoestei urcări e şi iminenta isbucnire a răs-
ţat pe preot la judecătoria din Sătmariu. arenda şi domeniul arendându-1 din nou res­ oinţa oelor interesaţi, că posedă o oolec-
boiuiui între republioele Chile şi Argertina
Procesul a fost sorocit pe MarţiS trecută, pectivul, preotul adresa o rugare la măritul ţiune de 70 poveşti (basme) din popor şi
din America-de-sud. In urma soirilor des­
însă Ardeleauu nu s’a presentat. Judecăto­ directoriu, i-s’a reservat 1 stângin de lemne, neavend nnjloce de a-le tipări însuşi, caută
pre răsboiul ameninţător, s’a notat şi la bur­
rul Uray Karoly a ordonat aducerea prin în 1899 înaintâză de nou rugarea, dâr se pentru ele un editor. Iu poveştile acestea
sele americane o însemnată urcare a pre­
jandarmi a lui Ardeleanu, fixând un nou vede că arendatorul protestând, a fost re- nu se cuprind şi poveştile tipărite în volu­
ţului grâului, precum al porumbului (oueu-
termin pentru proces". fusat. Tot aşa la 1900 şi 1901 — spre bu­ mul „Poveşti ardelenesci", sunt adecă ma­
ruzulu:).
— Publicând acâstă soire d u p ă cjiarele curia arendatorului... Cunosc fundaţiuul şi nuscrise pvâspete şi cel mult dâoă a publi­
maghiare, deoJarăm, că trebue să ne facem domenii la alte confesiuni şi preoţii şi şco- Aîiiione perdute în cărţi. Jocul cat din ele prin foiţele cji«,i-«l°r. Cei-ce se
reservele cuvenite faţă eu esaotitatea detai- lele lor se bucură nu numai de un stângin de cărţi este o bâlă, oare a aruncat deja interesâză de astfel de lucrări şi ar fi dis­
lurilor, ce le conţine. de lemne, oi de câte au lipsă peste an, ba multe fiinţe în nâgra sărăcie şi le-a mânat puşi a eda acest volum de poveşti, să se
chiar şi de alte beneficii sunt împărtăşiţi. la sinucidere. De oâte-ori s’a' întâmplat, oă adreseze la d-sa, ca să statorâsoă condi­
Instalarea protopresbiterului Mon­
Ore nu s’ar pute face şi la noi măcar în- la masa de joo de cărţi s’au perdut într’o ţiile de tipărire.
da. Dumineca trecută s’a săvârşit în Bis­
cât-va aşa ceva? — a." singură nopte, ba de multe-ori în oâte-va
triţă instalarea părintelui Simion Monda în Nou esplosibil inventat de oficer!
ceasuri averi întregi. Mai rar se va fi au-
demnitatea de protopresbiter gr. or. D-1 S. Emigranţii bosniac! cătră Ţarul şi români. Din Galaţi anunţă „Patr.“, că in­
Monda venind dela Bârgău, a fost întâm­ regele Serbiei. Ca în toţi anii aşa şi de ventatorii noului esplosibil, d-nii maior De-
*) Principiul inamovibilităţii, adecă principiul
pinat în Iaad de o delegaţie de credincioşi rândul acesta emigranţii bosniaci din Ser­ metriade şi lt. farmacist-cbimist Ionescu, au
ca magistraţii (funcţionarii) să fiă numiţi pe viâţă
în frunte cu Dr. V. Moldovan. Sosind la bia s’au adresat de cjiua Ţarului Nioolae făcut esperienţe cu esplosibilul inventat ‘ de
şi să nu pâtă fi destituiţi, nici mutaţi într’un mod
capela gr. or. Dr. Pahone l’a bineventat cătră aoesta şi cătră regele Alesandru ou arbitrar. dânşii. Resultatele sunt uimitore, esplosibi-

O mică bisericuţă şi câte-va chilii ceriu, să avem inimile, că acolo tronâză suini şi inaugurarea caselor ridicate cu a Nu de prisos socot a fi menţiunea
stau de vecuri mărturii neclintite a vremu­ A-tot-Ţiitorul, în El credinţă să avem, prin Sa cheltuială şi strădaniă de P. S. Episcop tablourilor pictate, cari împodobesc inte­
rilor de restrişte, de bărbăţie şi de credin- dragoste la El să ne ridicăm; căci El e de Argeş, D. D. Dr. Gherasim Timuş. riorul bisericei şi trapeza.
cioşie a mult încercatului popor român. mântuirea: Spre ceriu ridic ochii, inimii mele încântat de posiţiunea poetică, atras în biserică: la intrare, în partea drâptă,
în acest loc, din tote părţile înconju­ la tine Mântuitorule, mântuesce-mâ cu strălu­ de sfinţirea locaşului şi motivat de un înalt se află tabloul, ce represintă pe P. S. Epis­
rat de munţi, ce falnic fruntea îşi înalţă cirea ta. sentiment de religiositate, P. S. Sa a con­ cop de Argeş, Dr. Gherasim Timuş, şi în
cătră ceriu, de două sute douăzeci şi cinci De două sute două-decî şi cinci de ceput, încă din 1897, ideia construirei unor stânga M. S. Regele Carol I. Pe stâlpii,
ani, suflete abătute de gânduri şi de do­ ani, rânduri multe de cuvioşî părinţi pe- case pentru locuinţa cuvioşilor părinţi pe- cari susţin bolta bisericii, Sfinţii ierarhi :
ruri chinuite; suflete obosite şi desgustate trecetori în acâstă Sf. Mănăstire, ascultă trecâtori în acâstă sântă mănăstire şi a unei Vasilie cel Mare, Grigore, Ioan, Spiridon,
de meschinăria şi perfidia luptei în viaţă; cum Oltul — abraşul moşneag — istori- bisericuţe pentru prea-mărirea şi lauda lui Atanasie cel Mare şi Ciril; Arcbidiaconii
suflete părăsite şi obijduite de sortă; con­ sesce de multe de tote: de câte i-a fost Dumnecjeu. Ştefan şi Lavrentie, David şi Solomon;
vinse pe deplin de deşertăciunea şi nesta­ dat lui să vacjă, de câte urechile i-au aucjit, După multă strădanie şi cu înfrânge­ Martirii: Gbeorgbie, Dimitrie, Sergbie, Vah,
tornicia lucrurilor omenesc!; dornice de câte horde barbare valurile-i au trecut şi Pauteleimon şi Emolac, S-ta Pulberia, Eca-
rea multor piedici — transportul materia­
mântuire, se retrag în tăcere spre a-şi pe­ câţi duşmani de ai hărţuitului popor român lului pănă acolo făcendu-se ou forte mari terina, Titiana şi Filoteia. Apoi: Pantvo-
trece întrega viâţă în rugăciuni, cântând viâţă p’aci ’şî-au perdut. Ba, şi de pe vre­ dificultăţi din causa Oltului şi a drumurilor ratorul şi cei patru evangbelişti; âr la cele
şi prea-mărind pe Dumnedeu: La munţi, mea lui Moş Traian chiar, pe care Craiă, accidentate — P. S. Sa a reuşit a-şî vedâ patru bolţi, cari susţin turla din mijloc, se
suflete se ne ridicăm, mergi acolo, de unde de bun stăpân recunoseendu-1, cum cu pâne ideia luând fiinţă, întrupată, realisată; şi observă tablourile Pr. Sf. Născâtorei de
vine ajutorul. şi sare l’a întimpinat şi la masă ca aceea aşa în cjiua de 28 Octomvrie a avut loc, Dumnecjeu, Nascerea şi învierea d-lui nos­
De două sute douâ-cjeci şi cinci de împărâtescâ l’a ospătat. cu mare şi înălţătore solemnitate, inaugu­ tru Isus Cbristos şi Sf. Treime.
ani, mica bisericuţă di şi nâpte răsună de Aci situată — în acel loc admirabil rarea caselor şi sfinţirea bisericei de cătră în Trapeză: pe plafond se observă
rugile şi cântările duhovnicesc! a celor ce ca posiţiune şi prin excelenţă prielnic atât însuşi Marele Ctitor, asistat de toţi Prea Cina cea de taină. Pe prima colonă dinspre
întrâga viâţă ş’au afierosit’o A-tot-Ţiitorului: pentru sănătatea corporală, cât şi pentru Cuvioşii superiori ai mănăstirilor din Epar­ răsărit se află portretul P. S. Dr. Gherasim
Yieţa pustnicilor fericită este, a celor ce se recrearea intelectuală — mănăstirea Turnu hia Argeşului şi de P. 0. Sa Păr. Arhim. Timuş, P. S. Dr. Atanasie al Rimnicului, al
întraripeză cu dumnecţcescul dor. dela întemeierea ei — anul 1676 — pănă Meletie Gibescu — căruia îi revine meri­ Architectului, al P. C. Archimandriţî Meletie
Munţii împrejmuitori, cu crestele lor astăcji, pote că n’a avut prilejul unei mai tul, că prin hărnicia-i caracteristică, ofe- Gibescu şi Grigorie Dumitrescu, stareţul mă­
falnic ridicate spre ceriu, par a spune celor frumose sărbărî, ca în ch de 28 a lunei riudu-se a supraveghea lucrarea câte-va ri ăstir ei, formând o grupă. Pe prima colonă
ua
ce poposesc la Sf. Locaş, că acolo sus în Octoravrie, când avu loc sfinţirea paraeli- luni, a activat terminarea clădirei.... din spre apus, se vede: A. S. Regelă, Prin-