Page 60 - 1901-12

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 278—1901.

Iul distruge: şine de fier, stîlpî de telegraf, de lenevie şi îa Chicago n’avem nevoie de
Un c u v â n t Şcola gr. cat. română din Tergu-
blocuri mari de piatră, etc. Esplosibilul leue$I“. — Atâta fu tot discursul, pentru-oă
d-lor Demetriade şi Ionescu e mult mai în numita sooietate sunt oprite discursurile cătră învăţătorii români confesionali. iureşului.
>
puternic, decât dinamita; afară de aoâsfca lungi, de târna oa auditorii să du adârmă Din causă, că în anul viitor, care în - 26 Dec. 1901.
are imensul avantagiu, că nu se descompune, I de plictisâlă. curând ne va bate la uşă, se va revisui
e uşor de mânuit şi costă ieftin. După cât „legea de pensiune a învăţătorilor, am On. Redacţiunc! Vă rog să bine voiţi
14
41
se afirmă trei societăţi străine au propus Un omor înfiorător s’a petrecut di- aflat cu scop să mă adresez cătră fraţii a da loc în colânele preţuitei nâstre „Gazete
inventatorilor să le cumpere explosibdul, lele acestea în Budapesta. Victima a fost mei colegi cu aceste şire următârelor rânduri.
însă d-lor au refusat de a intra în tratări, o nenorooită fată pierdută, Teresa Muller, Au fost timpuri, când învăţătorul, mai în nr. 49 al foii politice-bisericescl
44
din oausă, că au cerut ministerului de răs- oare îşi câştiga pânea ou ruşine şi loouia ales cel dela sate, era disconsiderat. AdI „Unirea din Blaşiă, a apărut sub titlul
41
boiQ, ca o comisiune să-l esamineze. Dâcă în strada Dob la Iaoob Meitner. La acestă însă nu mai este tocmai aşa ca odiniâră. „Elita clerului două scrisori: una se refe-
ministerul va accepta să-l oumpere, îl vor fată a venit intr’o sâră jidanul Burăcb Gel- S’a ivit şi pentru noi aşa clicând o eră mai resce la desbaterile Sinodului protopopesc
vinde, în cas contrar inventatorii speră se ber, de nasoere din Varşovia şi a fost pri­ vrednică de numele ce-’l purtăm, şi de o din districtul Biei, âr cealaltă la şcâla ro­
obţină brevet în străinătate. mit în loouinţa fetei. Nâpteaînsă, când fata apreciare a serviciilor, ce le aducem ome- mână greco-catolică din Târgu-Mureşului. 14
durrnia, jidanul i-a tăiat gâtul cu un cuţit în numărul mai sus citat din „Unirea ,
în contra pelagrei. Consiliul sanitar nimei prin munca nâstră. pe basa unui avis apărut într’una din foile
mare de bucătărie, aşa că aprâpe i-a des­
superior român, în ultima sa şedinţă a dis­ Suntem însă departe de ţinta, care ne săcuescl de aici, este invinuit învăţătorul
părţit capul de trup. Pe urmă i-a furat şi
cutat forte mult rapârtele presbntate de este pusă, căci ici colo şi astădl se mai Isidor Dopp, că ar propune tot materialul
băuişorii, ce-i strînsese şi cari nu erau mai
cătră d-nii d-rl Felix, Babeş şi Şuţii asupra ivesc puncte negre, cari ar fi timpul să-le pentru şcâla nâstră confesională în limba
mulţi de 10 floriul. Uoigaşul a fost prins
mijlocelcr de combatere a pelagrei. Consiliul delăturăm. maghiară. Am tot aşteptat, — deârece am
în aceeaşi cli şi în curând îşi va lua răs-
a admis în principiu următorele măsuri: \ ' ^ ) 1 11 '• .Şi aşa cred, că cu ajutorul lui Dum- sciut, că acesta este o scornitură fără pâ-
plata faptei sale. nedeu şi prin stărhinţa nostră, vom face să
1) de a se face o statistică asupra po­ reche, — că dâră adî, ori mâne să văd o
rumbului stricat cu indicarea numelui şi a Nebun fanatic. In comuna Velzuec, se împrăsci’e odată câţa, care ne-a făcut cu rectificare în organul dela Blaşiă. Au trecut
domiciliului proprietarului şi de a împe- din Tirol, s’a întâmplat un oas înfiorător. totul cu neputinţă de a-ne ridica şi noi deja trei săptămâni şi n’am cetit nimica.
deoa pe căi permise consumarea lui; odată capul, ca să strigăm un „veto rău­ 44
u
IJn rentier Ioan Bettini, în nebunia fana­ în numărul 5L al „Unirei am cetit
2) De a se sfătui populaţiunea rurală tismului, s’a ‘răstignit singur. Dimmâţa a lui celui fără de margini, care ne-a ţinut la posta redacţiunei mrmătârele: „I. D. în
a nu cultiva porumb în localităţile unde încătuşaţi. M. V. Cea dintâiu nu mai are sens, după-
porumbul nu se pâte câce înainte de a fost găsit aprope mort. Din mâni şi pioiâre Muncim şi noi o muncă forte grea,
începe frigul, său de a cultiva o specie de îi curgea sângele şirâie. Bettini şl-a făcut ce s’au trimis declaraţiile, cari vor urma în
14
porumb roşu, care se coce înainte de luna o cruce din două scânduri, ou mâna drăptă căci precum bine este cunoscut, avem de numărul viitor .
August. şî-a bătut întâia prin pioiâre nisoe cuie a face în ogorul muncei nostre cu surcele Am fost în clar cu afacerea. Tînărul
de acele, cari dela casa părintâscă puţine
3) De a-se sfătui ţăranii, ca să cultive lungi, apoi prin palma stângă. Acum zace învăţător imediat după Învinuire, s’a recti­
în loc de porumb cartofi în regiunile de­ într’un spital şi e uimitâre resiguaţia, cu bune aduc peste pragul şcâlei. Acâsta ficat. Er „Unirea având la mână acum şi
14
favorabile porumbului; care sufere durerile colosale. muncă, omenii luminaţi din tote statele cu declaraţiile senatului scolastic, trece peste
4) în fine de a se face o statistică la ceva civilisaţiune au şi recunoscut’o şi a d-lui Dopp, ca fiind de prisos.
începutul primăverei de toţii noii pela- Şarlatanii din Buffalo. Ni9ce iscu­ apreţiat’o după adevărata-i valore. Am interpelat pe învăţătorul respectiv
groşl, cari vor fi îngrijiţi în corturi sanitare siţi şarlatani au născocit ideia de a face Şi la noi s’a urmat esemplul altor
aşeclate pe lângă spitalele rurale. state în privinţa acesta şi s’au impus învă­ în afacerea acâsta, şi el mi a dat un răs­
geşeft, seduoând omenii creduli. Vând haine puns hotărît. A dis următârele: „Şcâla des­
D. profesor dr. Petrini-Galaţî, direc­ şi nasturi ameţind lumea, oă au fost pur­ ţătorilor nu numai datorinţe, ei şi drepturi pre care e vorbă, e şcâlă românâscă con­
torul serviciului sanitar, va supune avi sul tate de negrul Jim Parker, în momentul Unul din aceste drepturi frumose şi de un
fesională greco-catolică şi ca atare se bucură
consiliului sanitar d-lui ministru de interne când a prins pe Czolgosz asasinul preşedin­ deosebit moment pentru noi, se cupi’inde de tâte drepturile indicate în §. 13 punct
44
pentru a lua măsurile necesare, şi în cas telui Mac Kinley. Şi naivii âmenînu-,-,1 dau în aşa numita: „lege de pensiune . I din articolul de lege XXVIII din 1876,
când se va aproba, va da ordin autorită­ sâmă că bietul negru nu a putut fi îmbră­ Se aproprie timpul revisuirea acestei care articol de lege tractâză despre auto­
ţilor de a da tot concursul pentru aplicarea cat c’un magazin întreg de haine şi nasturi legi, împrejurare, ce trebue să ne intere­
rităţile şcâlelor poporale, în special la acest
acestor măsuri. câte aduc şarlatanii în oirculaţie. Atât de seze pe fie-care. Am crecjut, der, că e tim­ punct despre dreptul senatului şcol. comu­
creduli şi naivi în seoolul al X X l e a ! In pul să se suleveze acâsta importantă ces- nal, în ceea-ce privesce alegerea învăţăto­
Meseriaşii la cameră. D. Pherekyde, tiune, ca cu toţii formând un corp bine
timpul cât se lasă âmenii seduşi, şarlatanii rului său. Senatul nostru din Târgu-Mure-
preşedint. Camerei române, a primit, înainte
fa o parale şi-şi rîd în pumni. închegat, să nu mai amânăm de adî pe şului usând de acest drept, şi-a ales un în­
de deschiderea şedinţei de MercurI, o delega-
mâne, ci prin o representaţiune unanimă
ţiune compusă din doi meseriaşi, care ve­ încercarea de evadare din Văcă­ să presentăm la forurile competente gra- văţător român, care să propună în şcâla
nise să câră votarea cât mai urgeută a resc! Banda Lache-Băbeanu a făcut o vaminele nâstre, arătând părţile acelea, din acesta în Innba romândscâ. Eu ca învăţă­
proiectului de lege privitor la meserii. D. tentativă de evadare din penitenciarul Vă­ lege, cari ne atacă cu mare vehemenţă torul parochiei nâstre declar sus şi tare,
Pherekyde a răspuns, că d. Missir, ministrul căresc!. Tâlharii, cari erau toţi închişi în- drepturile nâstre, şi să cerem cu tărie ame­ că nicl-odată n’am perdut din vedere drep­
de domenii, lucreză la acest proect şi că ei tr’o sală, au încercat să sape o galerie sub­ liorare, cum vedem că fac învăţătorii de tul acesta şi că prin urmare am propus,
va fi depus pe biroul Camerei înainte de terană, care să corespundă cu curtea închi- altă naţionalitate, ale căror petiţii sunt propun şi voitt propune în limba roinândscă.
21 Decemvrie v. sârei şi apoi să evadeze. La inspecţia, oe deja aşternute la locurile competente. Nu­ Declar, că despre avisul din foia ungurâscă
s’a făcut, de direotorul încbisârei, planul mai noi stăm cu manile în sîn, şi tăcem n’am avut cunoscinţă şi că publicarea lui
0 societate (le insomnie. în Chi­ s’a întâmplat fără scirea şi învoirea proto­
bandei a fost descoperit şi zădărnicit. Ban­ cu toţii tăcerea pescelui, prin ceea-ce ară­
cago (America) s’a înfiinţat în timpul din popului meu şi a senatului nostru şcolastic.
diţii au fost puşi în oelule separate. tăm că am fi „mulţămiţî .
44
urmă o societate, în care fie-care membru Sunt fiu de preot, crescut cu prescură ro-
Trecând ocasiunea acesta, timp de dece
trebne să se oblige, că nu va dormi mai mânescă. Nu voifi servi nicl-odată altă
Se scie fie-cine, că oel mai bun mij­ ani ni-s’a ciontat cu totul dreptul de a mai
mult de 4 âre pe nâpte şi He a impune .şi causă, decât causa în serviciul cărei m’a
loc pentru împiedecarea diferitelor bâle do lamenta, şi în acest interval, câţi din noi
copiilor săi, dâoă are, acest maxim de somn. destinat sârtea. 44
oopii, anemie, scrofnle, boia engle*âsoă, of­
Preşedintele aoestei societăţi a pronunţat deja vor trece la pensiune scurtaţi, der
tica, este untura de pesce a lui Zoltan, ca­ Aşa mi-a spus învăţătorul Isidor Dopp
la şedinţa de inaugurare următorul discurs : tare scurtaţi în dreptul lor? din Târgu-Mureşului şi aşa scriu şi eu şi
re n’are gust sâu miros neplăcut. Este După modesta mea părere, cele mai
„De când nu dorm mai mult de patru bre e în interesul adevărului a da publicităţii
fârte nutritâre şi lesne de mistuit. O sticlă
pe nâpte, mă simt mult mai activ, mai mari gravamine s’ar reasuma în urmă-
2 oorâne la farmacii. declaraţia lui.
energio şi mai sănătos, decât mai ’nainte. târele. 1) Reducerea anilor de serviciu dela De pe Mureş.
40 la 30. 2) Venitele cantor-învăţătorilor să
Mii de omeni îşi pierd viaţa în somn ne­
folositor. Somnul îndelungat este un semn fie de-opotrivă computate la măsurarea pen-
siunei, şi altele, ce după o consfătuire a
R a p o r t
nâstră, ar fi aflate de meritorie.
Referitor la primul gravamen mai sus presentat de d-1 Cornel Aiser, membru în comi­
cipele Ferd'nană, cu A. S. Principesa Mana Acestea sunt tablourile, cari în chip tetul despărţământului I al „Asociaţiunei , în ces-
44
indicat, trebue să spun, că e mare nedrep­
şi micii principi: Carol şi Elisabeta; âr pe minunat împodobesc trapeza, şi forte bine tiunea înfiintărei unei Reuniuni agricole româno
tate ca numai noi învăţătorii să fim pen­
a doua colână tot din spre apus e pictată reuşite. po teritoriul comitatului Braşov.*)
sionaţi la 40 de ani. Sâu dâră munca nâstră
în mod forte bine reuşit M. S. Regina, în­ Clădirea, după felul său architectonic Onorat Comitet!
nu ar merita egalitate cu respect la anii
grijind în calitate de damă de caritate, răniţii aşa cum se presintă vederei, în totalitatea
de serviciu şi după un serviciu de 30 de în adunarea generală a despăr­
căcţuţi pe câmpul de luptă în resboiul din 1877. ei luată, pare a vorbi, a trăda sufletul Ma­
ani n’am merita şi noi pensiune completă ţământului nostru, ţinută la 4/17 Iu­
Mai departe, se află multe tablouri relui Ctitor, un suflet inobilat prin cultură şi cinstită, după plătirile ce le facem? nie 1900 în comuna Herman, s’a pus
de o bunătate rară şi în acelaşi timp rno-
forte frumâse, ca: Sf. Gherasim cu leul, ce Referitor la al doilea gravamen, aşi fi în discusiune şi cestiunea înfiintărei
dest, umilit; er înălţarea turlelor bisericei
aducea apă în locul oatîrulni perdut; Sf. de părere, că la măsurarea pensiunei că- unei reuniuni de agricultură româ­
trădâză acelaşi suflet nobil, care prin cre­
Macarie, ispitit de diavol; Sf. Antonie şi dând venitele cantorale, ceea-ce e prevăcjut nesc! pe teritoriul comitatului Braşov
Paul. Tibeul cu Corbul, ce le aducea pânea; dinţă şi sciinţă se înalţă pănă la Dumne­ şi în lege, un mare număr de învăţători să şi s’a dat comitetului mandatul, ca
zeu pe aripele dragostei creştinesc!.
lob şi filosofii, er femeia sa aducendu-i aleg cu remunerare minimală şi după un se facă pregătirile de lipsă pentru
mâncare şi mustrându-1; David la- Cortul Ouvioşii, cari îşi petrec viaţa în M-rea reali sarea acestei dorinţe atât de mult
serviciu de mai mulţi ani. Şi âre, câţi sun­
sfânt, cu pâuile punerei înainte; Isus la la­ Turnu, se cuvine să fie încântaţi, văclând tem noi de aceia, cari mare parte a sala­ simţite şi reclamate de interesele cele
cul Gbenisaretului; St. Treime la stejarul locul lor de duhovnicescă peti’ecere înfrum- riului nostru e computat la venitele de can­ mai vitale ale poporului nostru. î n
Mansbrei; Mana în pustie; Isaac amăgit seţat prin un aşa grandios monument, care tor, er nu de învăţător? acest scop Comitetul, prin conclusul
de Rebeca pentru bine-cuventarea lui Ia- va vorbi multor generaţiunî de dragostea dto 4 Iulie 1900, m’a însărcinat pe
cov; Lazăr şi bogatul nemilostiv; Sf. Ei- pentru biserica lui Dumnecjeu a P. S. D. Aceste amintindu-le, rog pe fraţii mei mine se elaborez un plan despre
loteia lovită cu barda de tatăl ei; Sf. Ilie D. Dr. Gberasim Timuş, după cum şi lu­ colegi a căuta calea cea mai scurtă — căci modul şi conditiunile, în car! s’ar
cu ângerul; Nunta dela Cana Galileei; crările P. S. Sale teologice-literare vor fi timpul încă e scurt — ca şi noi să ne pute înfiinţa aici în Braşov o astfel
Iisus prin sămănăturl; Iisus cu Samari- pilde de cum trebue a vieţui un adevărat arătăm unde să cuvine în mod demn aceste
neanca la puţ; Iisus recunoscut prin frân­ păstor : făcendu-se pe sine pildă de sciinţă, gravamine, cari ating direct subsistenţa *) Acest raport, presentat comitetului des­
nâstră, când copleşiţi de greul vieţei vom
gerea pânei; Petru şi barca cu animale în de credinţă şi fapte creştinescî. părţământului, a fost cetit în adunarea cercuală
fi nevoiţi a ne retrage de pe câmpul grelei
Iope; Pavel şi furtuna pe mare; Elisei şi Er noi, dorim P. S. Sale, ani mulţi, din 26 Maiii v. a. c. Tractându-se tocmai acum de
lupte ce o purtăm. înfiinţarea unei Reuniuni agricole îu ţinutul Bra­
văduva din Şareta Sidonului; Iosua şi Ca- fericiţi şi tot aşa de bogaţi în fapte fru­
Tom a Simu, şovului, credem, că publicarea raportului acestuia
leb aducând un strugure; Moise scoţând mose, pentru cinstea bisericei nâstre na­ este venit la timp şi va servi ca informaţiune şi
învăţ.
apă din petră. ţionale şi a neamului. („Apostolul .) îndemn pentru publicul nostru românesc.
11