Page 61 - 1901-12

Nr. 278.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

de reuniune de agricultură. în urma tăm a ne da sema, ce avem se fa­ acasă la vatra lui, să-l instrueze în
acestei recercărî, am onore a Vă aş­ cem în viitor şi cum se coregem noţiunile elementare despre lucrarea S C I R i U L T I M E .
terne în cele următore raportul meu, negligenţa trecutului. Decă Ungaria pământului şi chivernisirea casei şi
O n o u ă v i c t o r i e a B u r i l o r .
atât cu privire la referinţile econo­ e ţâră agricolă, cu atât mai mult astfel se contribue la progresul mo­
mice ale ţăranilor noştri, cât şi cu putem cţice, că poporul român e popor ral şi material al generaţiunilor, ce Londra, 27 Decemvrie. Lord Kit-
privire la condiţiunile şi modalităţile, agricol. Ţăranul nostru crescut la vor nrma. chener anunţă din Johannesburg eu
în cari s’ar pută înfiinţa şi susţine cornele plugului îşi petrece întrega Inteligenţa e datore se Intro­ data de erî, că generalul Rundlee ra-
reuniunea amintită. sa viâţă cu economia câmpului. Ar ducă în sînul ţărănimei nostre — portâză următârele: In 24 Decem­
trebui deci să deducem, că el are economie raţională, ea e chemată se vrie Bewett, în truntea unei trupe
I .
cunoscinţele necesare în ale econo­ facă schimbările necesare. în culti­ mai mari, a cucerit cu asalt tabăra lui
Munca economică bine organi- miei şi că e de prisos orî-ce învă­ varea pământului şi a grădinilor, să Firman lângă Treefontein. Mî-e târnă,
sată, ce ar trebui să-o severşescă po­ ţătură în direcţiunea acâsta Ţinând introducă tot felul de maşini noue, că pierderile nostre sunt însemnate.
porul şi inteligenţa nostră, ni-se im­ însă cont de progresele făcute şi pe se facă şcolă practică cu ţăranul Trupele de sub comanda lui Firman
pune pe de o parte de situaţiunea terenul economic, vedem cât de îna­ nostru, să-i îmbogăţâscă cunoscinţele au constat din patru compănii de
nâstră economică, 6r pe de alta şi poiat e el şi astă4î şi în ce stare şi să păşâscă ca dascăl şi ca con­ infanterie şi un tun de tabără.
de situaţiunea politică. Seim cu toţii, primitivă se află şi acuma. Este con­ ducător al poporului nostru Acâsta Telegrama lui Kitchener a pro­
că situaţiunea economică, în care se statat lucru, că şi în economie, ca o pote face cu atât mai uşor, căci dus în Londra mare consternaţie.
atiă poporul nostru, e de tot nefa­ şi în tote celelalte ramuri, s’au făcut în mare parte şi ea se ocupă cu E generală părerea, că nu e vorba
vorabilă si vedem pe de altă parte, progrese mari şi îmbucurătore, pro­ economia câmpului şi în tote părţile numai despre o înfrângere, ci că 4
cum în situaţiunea politică, în care grese de cari şi noi încă trebue Să locuite de Români avem şi din in­ compănii şi 2 tunuri au că4ut în
ne aflăm, cji de di se făuresc fel de ţinem cont, dâcă vrem să înaintăm teligenţă economi buni, iscusiţi şi captivitate la Buri, ba se crede chiar
fel de planuri spre a ne nimici eco- şi se nu rămânem înapoia celorlalte harnici. Aceştia sunt chemaţi, ca se că tote 4 companiile s'au prăpădit.
nomicesce şi serăcindu-ne, a ne re­ naţiuni. facă începutul unei organisărî eco­ Haga, 27 Decemvrie. Agenţia
duce erăşî la stare de iobagi. Şi una O mulţime de îmbunătăţiri avem nomice, lor li-se impune datorinţa „Nederland declară de nebasatetâte
u
şi alta sunt motive destul de grave, acum, aparate multe economice şi se grupeze şi se instrueze ’ poporul, soirile despre tratări de pace. Burii
ca se ne pună pe seriose îngrijiri, de- maşini nouă, de tot felul, cari uşu- săi povăţuescă şi să-l ajute, cu un doresc ce-i drept pacea, însă pe
ore-ce amând oue atenteză la esistenţa reză în mod uimitor lucrarea econo­ cuvânt să desvâlte cea mai mare ac­ lângă garantarea deplinei lor inde­
poporului nostru. Trebue deci se re- milor noştri. Sistemele învechite ră­ tivitate în mijlocul poporului nostru pendenţe şi pe lângă amnestiarea
cunâscem, că e timpul suprem de mân la o parte şi alte nouă ocupă în ce mod şi pe ce cale s’ar pute tuturor resculaţilor din Capland.
înaintat şi nu mai putem sta indife­ locul lor. Economia veche tradiţio­ face acesta, voiu încerca se răspund
renţi şi nepăsători faţă de poporul nală e înlocuită cu economia raţio­ cât se pote de resfirat arătând, care
nostru dela sate şi prin urmare tre­ nală. Nu putem (Ţ ) că ore-care e scopul Reuniunilor peste tot şi în Literatură.
ce
bue se ne gândim şi noi cu totă se- progres nu s’ar observa icî colea în special a Reuniunii de agricultură.
riositatea la mijlocele şi căile prin unele comune şi pe la noi. Der se (Va urma.) Au apărut:
oare am pute îmbunătăţi sortea po­ nu uităm, că ţăranul nostru, conser­ JProbleme actuale in viaţa ndstt ă
u
porului nostru, şi acesta se ne fie vativ din fire cum este, nu se im- naţională“, cu un adaus: „Tinerimea ,
preocupaţiunea nostră principală, căci pacă aşa uşor cu aceste lucruri nouă. Suliţă mită pubSică, ariiooli politici do Săţjăă. Sibiiu tipografia
dela ea atârnă însăşi esistenţa nostră Lucrul câmpului e pentru el un fel societate pe aoţii. Preţul 1 corbnă.
naţională. Cestiunea acesta trebue de tradiţie, pe care a moştenit-o dela Prin stăruinţa subscrisului s’a înfiinţat
se ne ocupe pe toţi de o potrivă, moşi şi strămoşii săi. El ară după în comuna nostră Ticuşul-român (com. Ter- — Curs practic de Economie, cu­
nava-mare) în anii trecuţi o bibliotecă, în prinzând noţiuni despre grădinărit, econo­
atât pe noi cei dela oraşe, cât şi pe cum a învăţat dela tată-său şi se-
inteligenţa şi cărturarii dela sate, pe mănă şi seceră după cum a învăţat folosul poporului şi al copiilor de şcolă. mia câmpului, economia vitelor şi celelalte
Pentru acostă bibliotecă au binevoit a dărui ramuri laterale ale economiei. întocmit
toţi aceia, cari pricep şi au în ve­ dela moşu-său. E o adevărată încă- pănă acum cărţi potrivite următorii d-ni: pentru şcolele poporale de loan Georgcscu.
dere interesele şi aspiraţiunile po­ păţinare acesta şi numai cu greu ne Sofron Cârlan, preot gr. cat. a dăruit cărţi înv. dirig. Ediţia IV revâcjută şi adausă şi
porului nostru românesc. Tot dreptul va succede a’l convinge, cât de pă­
-
în valore de cor. 58 20 b. Subscrisul învă­ ou 65 ilustraţiunî în text. Editura librăriei
avem dâră se cerem dela fie-care gubitor este pentru el acest sistem ţător, a dăruit cărţi în valore de cor. 45‘78 b. Ciurou, Braşov 1901. Preţul 60 bani.
bărbat credincios al naţiunei nostre, de muncă învechit, faţă de multele
oa se-şî dea sema de gravitatea acestei avantagii, ce le pbte ave prin Intro­ Consăteanul nostru George Carlan, notar — Calendar, pe anul dela Ohristos
■situaţiunî şi cu puteri unite se se ducerea unei economii raţionale. (Ylădeni) cor. 12; loan Ganea, econom 1902 (anul XXIII). Preţul 60 bani. Arad.
(Vlădeni) cor. 11; George Frăţila, cantor
pună pe muncă intensivă şi neobo­ Avem der, cum am amintit mai sus, gr. -cat. cor. 10 89 b.; loan Dumitru cor. Editura tipografiei dieoesei gr. ort. române
sită, societăţi şi privaţi, inteligenţa un popor agricol şi cu tote aceste r a Aradului.
940 b,; loan Urdea, papucar cor. 6‘50 b.;
-dela oraşe şi inteligenţa şi cărturarii puţin înaintat în economia raţională, „ Cartea Durerii“ de Emil Bougaud,
dela sate, cu toţii — umăr la umăr— în acea şcolă practică, care ne în­ Eftimie Frăţila (Buftea, în România) cor. tradusă din originalul francâs de Iacob
se lucrăm cu mintea şi cu inima vaţă, că cu aceleaşi puteri şi cu 5’40 b.; fie iertatul june George Dănuţ Nir.olescu, editura lui Dr. E. Dăian». Tipo­
-
cor. 4 30 b.; loan Dumitrescu jun., învăţ,
pentru fericirea poporului nostru şi aceleaşi clieltuelî, să putem scote un grafia lui Heinrich Uhrmann din Timişora
se nu ne împedece nimic întru în­ venit cu mult mai mare din un pă­ cor. 3'89 b.; loan Dumitrescu sen., preot 1895. O cărticică de mângăere sufletescă.
deplinirea dorinţei şi chemărei nostre. mânt, din care astăcjî abia trăim de gr. or. cor. 3-!• ’ b.; loan M. Popa, învăţ. care costă legată 3 corone plus 10 bani
(Comăna inf.) cor. 2‘20 b.; Sofron Cârlan, porto. Se află de vînejare la Tipografia
Prima şi cea mai urgentă cerinţă pe o cji pe altă. Praxă economică
econom cor. 1; Simion Mitaroă, june cor. 1; „A. Mureşianu*.
este, ca se ne ocupăm tot mai mult nu putem cjice, că n’are şi ţăranul
loan Comşa, econom 80 bani; George Pi- u
şi mai serios cu astfel de lucrări, nostru, der acâsta e de tot mărgi­ ticaş, june 50 bani; I. F. Negruţiu (Blaş) A apărut „Cartea s6crelor de Ma-
-cari privesc mai de aprope poporul nită şi aşa rămâne neschimbată din 60 bani; loan Coman, econom 12 bani. riou, o broşură bszliă de 128 pagini, ou-
nostru dela sate, adecă cu lucrări generaţii în generaţii. Am văcjut In­ prinZând peste 50 de poesii la adresa s6-
Tuturor acestor binevoitori şi doritori
economice. Şi anume, în primul rând troduse şi în comunele nostre unele de înaintarea poporului nosţru, le eşprim orelor. Broşura ofere lectură fdrte plăcută,
tt
se desvoltăm mai multă activitate inovaţiunî, aşa de pildă plugul de şi pe acestâ cale, cele mai ferbinţi mulţu­ mai ales pentru gineri. „Cartea s6crelor
pentru studiarea referinţelor econo­ fer în locul celui de lemn, asemenea mite în numele acelora pentru a căror îna­ se p6te procura şi dela Tipografia „A,
mice ale ţăranilor noştri şi se ne se folosesc în unele comune de ma­ intare şi-au dat denarul lor. Mureşianu“ iu Braşov ou preţul de 1 cor
gândim tot mai mult la organisarea şini de semănat, de îmblătit, de săpat Dintre aci pomeniţii donatori, pe lângă plus 5 bani porto.
nâstră economică pe tote terenele, şi de cosit, der ţăranul trebue in­ subscrisul s’au înscris de membrii fundatori
ai bibliotecei ou taxa de 5 corone George
■căci numai astfel organisaţî şi ar­ struit astfel, ca se beneficieze de tote Frăţila cantor gr. cat. şi loan Urdea, pa­
maţi cu cunoscinţe economice, cu avantagele sciinţei economice, să fie pucar, care a procurat sigilul bibliotecii în HiaiEliTA.
dragoste de neam şi bunăvoinţă, pu­ totdeuna orientat cum şi ce are să preţ de 5 corâne.
tem scote ţăranul nostru din sărăcie facă, ca moşiora lui să-i aducă ve­ Dea bunul Dumnedeu ca asemenea
.şi din ignoranţă. nite mai mari, să-i aducă folose îndes- persone marinimâse, să mai pot vesti şi de Sângele—nervii.
tulitâre şi se-i îmbunătăţescă astfel aci încolo. Mulţi sunt, cari ar ave dorinţa
II.
starea lui materială. Fără îndoială, Ticuşul-român, 1901. să lucreze mai mult, le lipsesce însă
Am simţit o nespusă mulţămire că acâsta e datoria inteligenţei nostre pofta de lucru. Câte-odată nu pot
•când ni-a venit soirea îm bucurătore, şi ea trebue se o facă, dâcă voesce George Maican, de fel a înainta la trâbă. Nu este
bibliotecar şi învăţător.
că la Orăştie să înfiinţeză o nouă binele poporului nostru. Avem preoţi lenea, dâmne feresce, — căci dorinţa
reuniune agronomică, a doua la Ro­ şi învăţători, avem cărturari' devo­ de a lucra, de a crea exista, der cum
1. • >
mânii din Ungaria şi Transilvania. taţi şi conscienţî de menirea lor şi am 4is, lipsesce pofta, dragostea de
Der pe cât de mare ni-a fost bu­ avem o inteligenţă pătrunsă de che­ lucru. Altă-dată este o adevărată
curia, pe atât de mare trebue se ne marea ei şi hotărîtă să lucreze cu B E R Â K I A plăcere a-se apuca de lucru, pe când
fie durerea, ce o simţim, când ve­ tot devotamentul şi cu tot zehil câte într’o 4i par’că te-ar trage cânii
dem, că noi Românii un popor de pentru causa poporului nostru. In GAMBRINUS la muncă. Omul învăţat simte, că ca­
aprope 3 milione de suflete, abia am primul rend sunt preoţii — cei întâi pul îi este mult mai greu, decât erî,
ajuns să avem două reuniuni agro­ chemaţi — ei trebue să aibă con- 00+4- IMBlIfTl, şi că astă4î nu pote pricepe cu atâta
nomice, una în Sibiiu şi abia după sciinţa datoriei lor şi se lucreze cu ]> (lângă Teatrul Naţional) uşurinţă şi claritate. Muncitorului cu
10 ani a doua în Orăştie dragoste şi cu zel spre a’l ţinâ în cre­ pusă sub direcţia personală a cunoscu­ mâna îi mergea erî aşa de uşor lu­
împrejurarea acesta ne arată dinţa părinţilor noştri, a’l îndruma pe tului publicist crul, ca şi cum i-ar fi fost nisce nă­
destul de evident, cât de îndărăt am calea fericirei, sfătuindu-1 la muncă, I. L. CARAGIALE. luci în ajutor, era vesel şi bine dis­
rămas şi cât de mult am neglijat în cumpătare şi la fapte bune. După ei pus, cu tote că vai! mult avea de
■direcţiunea acesta, căci decă tot la vin învăţătorii — apostolii poporului Aeestă berărie este locul de întâlnire lucru. Şi astă4î în întreg corpul simte
a elitei intelectuale române.
un interval de 10 ani vom înfiinţa nostru, cari sunt chemaţi să crâscă o descordare. Şi nu este bolnav,
câte o reuniune, va trece un secol o tinerime harnică, morală şi naţio­ \ } VlcsTOi escelentă: Corona-albă; domne feresce! Este vesel, capul lui
Salvator-neagră.
întreg, pănă când vom ave atâtea, nală. Ei sunt chemaţi să deprindă luminat, mâncarea îi ticnesce mai
j — Consumaţiunl (le prima calitate. —
câte cel puţin ar trebui să avem as- poporul nostru cu astfel de cunos­ \ Preţuri medice. Serviciu onest. bine, decât orî când, la amia4î a
■tăcjî. — Datori suntem der se cău­ cinţe, de cari să se potă folosi şi mâncat cât doi, ba înainte de prân4