Page 62 - 1901-12

Pagina 6.
a beut şi un păhărel de rachiu şi
i-a priit de minune. Şi cu tdte aceste
erî se afla cu totul altfel. Treba, care
nu e nici pe jumetate, câtă era erî,
nu vre să înainteze. Mai bucuros ar
fi, decă s’ar pute culca, se se odih-
nescă măcar un cias, der asta nu se
pote, pentru-că muşterii aştâptă şi
acesta i-ar pute aduce numai pagubă
afacerei sale, apoi trebue pânea de
tote fidele la copii şi la femeie, deci
nu pote durmi, trebue se muncbscă.
De sigur — îşî fiice — erî a
lucrat prea mult, şi din causa acesta
este obosit şi descordat, btă care
este resultatul, decă ne opintim prea
mult la trebă. De sigur numai în­
cordarea de erî e pricina, că astăfiî
merg lucrurile de a ’ndosele. A lu­
crat erî pănă la none sera, apoi a
cinat şi pe urmă a mers cu vecinul
seu la un păhar de bere.
învăţatul gândesce asupra stării
sale aşa: „Am lucrat erî prea mult,
am cetit şi scris peste măsură, etă
care este causa, că astăfiî capul îmî
e aşa de greu. Mult mai fericiţi
sunt cei ce lucrăză cu manile, ei
trăiesc în aer liber, la orele şepte
isprăvesc lucrul şi apoi pot să-şî vafiă
de plăcerile lor, numai noi trebue să
stăm totă fiiua ghemuiţi la .masă şi
să studiem “.
Aşa resoneză şi îşî esprimă ne­
mulţumirea toţi, bogaţi şi săraci. Toţî
sunt nemulţumiţi cu sorta lor şi caută
în. tote părţile motivele stăriî lor
bolnăviciose. Ei caută acest motiv
în tote părţile, numai acolo nu, unde
ar trebui, să-l caute, adecă în sine
înşişi. înzădar l’ar şi căuta de alt­
fel, căcî nu l’ar găsi, întocmai ca
acel profesor, cave îşî căuta ciasurî
întregi pălăria, fără să observe, că
o are în cap, orî ca ţiganul, care
îşî căuta pipa şi o avea în gură.
întrega nostră fiinţă şi activi­
tate, disposiţia nostră bună seu rea,
iu prima linie aternă dela un organ
principal al nostru, adecă dela creerî.
întocmai ca la o staţiune de telefon căci arborele, ce a ajuns în colibă pentru
seu telegraf, tote sîrmele se unesc şi sărbătorea Crăciunului, a dat căldura. Focul
o legătură între doi vorbitori trebue lui plăcut răspândea raze din flăcările stră­ sitat spitalul. Botha. fuma cu ţigareta; între
să trecă prin acea staţiune, aşa şi luci tor e.
în corpul omenesc tot ce se petrece
in el, prin el şi pentru el, trebue să torile plăcute ale Crăciunului, împodobesc
trăcă întâiu prin creerî.
Bercu la spândurătore.
u
— „Da ! In unanimitate, juraţii s’au pro-
[nunţat,
„Berou Lipiner Banchierui, de omor e vi-
[novat u
Apoi, Curtea se consultă, şi dupâ delibe-
[rare
II dă măximul pedepsei: Mortea prin spân-
[fiurătâre !
Aucjind Bercu sentinţa, a oăcjut, a leşinat!
’l-se dă 'udată ajutâre şi cu apă e udat.
După câte-va momente, îşi revine apoi
[in fire oa şi femeile din timpurile nostre. Ele pur­ Dewett, care îngenunchind lângă el, cu
Şi privesce împrejuru-i ou ochi stinşi ca ’n
[rătăoire.
Preşedintele văfiându-1 prăpădit, de despe-
[rare,
’j-adresâză ou blândeţe vorbe de încura­
jare,
Demonstrându-i, că nu trebe de sentinţa
[a-se piânge
Când pedâpsa după lege e.-te: Sâuge pen-
[tru sânge 11 îu păr mărgăritare. Frumâsâ era mai ales
Ş> aoel ce-a oomis orima, se cuvine pe
dreptate,
Să-şl plătescă datoria faţă de societate!
— „M& rog Domnu Preşedinte, să am par-
[don un moment,
„In nu plătescl datoria, mă declar în fu-
[ l i m e n t ! ! Pomefiile erau bine cunoscute şi pe valore. Numărul poporaţiunii fiind 616,000,
Inginer Zamfirescu.
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 278.—1901,
Dâcă se întâmpla ea bărbatului sân statului e a cetăţenilor lui. Fie-care învă­
MULTE ŞI DE TOTE. femeii să i cadă părul, atunci întrebuinţau ţător e funcţionar de stat, plătit splendid,
păruca, oare pe latinesce se numia capilla- deorece sub titlul salarisării învăţătorilor
mentum sân galericulum. ducatul cheltuesce două miliâne şi cină sute
Legenda despre Iirad.
In urechi puneau cercei. mii de maree pe an. Nici nu sunt în ducat
Când a creat Dumnedeu lumea, în Dinţii căutau a-i conserva, mestecând analfabeţi, şi nici părinţi pe cari să-i silescl
grădina paradisului toţi arborii îşi legănau în gură răşină -de Chio. Se întrebuinţau prin pedepse să-şî trimită copiii la şcelă!
frundele îndestuliţl. Numai bradul s’a plâns. deja din timpurile oele mai veohl şi dinţii
— Tuturor li-a dat Domnul podobe, falşi. Aşa vedem în legile celor XII table
numai eu sunt orfan între arbori. N’am disposiţia, oare spune, oă morţilor trebue Hag
fraude, numai ghimpii mi-se întind spre lăsaţi dinţii de aur.
oerih. Sunt ca un schelet. Pentru păstrarea peliţei de pe obraz pe anul comun 1902.
r
Er Domnul i-a fiis: damele romane întrebuinţau voalul şi erau
A apărat şi se pote procura dela Ti­
— Aşteptă să-ţi vie rândul, şi tu vei cunoscute chiar şi umbrelele şi evantailele pografia A. Mureşiunu (Braşov) „Călindarul
străluci odată în pompă. de pene de păun seu de struţ. Noptea îşi
Bradul a ascultat. Au trecut după aooperiau faţa cu aluat de grâu muiat în Plugarului* pe anul comun 1902.—Anul X.
acesta sute de ani. lapte de măgăriţe. Pielea se mai netefiia Acest călindar, care se estinde pe
Afară la marginea pădurei vecinie ou pumice (un fel de piatră porâsă). Se 9 cole de tipar format 8° mare cuprinde:
Verde sta un brăduţ. In apropiere, într’o întrebuinţau şi săpunuri fine, cosmeticurl In partea calendaristică: Cronologia
colibă mică, locuia un om serman cu fa­ şi alifii negre pentru sprînoene. anului 1902; Regentul anului; Sărbătorile
milia. Era frig amorţitor şi omul s’a plâns Alte podâbe mai erau legăturile de şi alte fiile schimbătore; calculul sărbăto­
muerei sale : gât, lanţurile, braţeieletele, în formă de rilor mai mari; Porturile ete. Urmeză par­
— îngheţăm cu toţii şi pe sermanul şârpe şi inelele. De acestea s’au săpat forte tea strict calendaristică: cele 12 luni ale
nostru copil nevinovat îl omoră frigul lui multe din pământ. anului cu sfaturi pentru plugari şi semnele
Dumnedeu. In casa vestalinelor din Pompei s’au de timp după calendarul de 1O0 de ani.
Picând acesta a privit la micul seu găsit următorele obiecte de toaletă: o Urmâză Genealogia domnitorilor ; Ta­
copil şi făcendu-şî drum prin viscol, porni oglindă rotundă de metal, ace de înoătft- xele telegramelor şi poştelor; Competinţe
la pădure, unde a tăiat un brăduleţ şi s'a rărnat de aur, speloî (ace de păr) din os de timbra şi taxe; Scala timbrelor; Târ­
întors la colibă. de elefant, un oeptine, o cutie de aline, gurile din Ardeal, Bănat şi Ţâra ungu-
— Să-l punem pe foc — a fiis soţiei vase de sticlă pentru cosmeticurl, stio’uţe râscă îu ordine alfabetică şi apoi după
sale. Vei vedâ, ce căldură binefăcătore va pentru ape mirositor?, braţelete de os de lună şi fii; Tîrgurile din Bucovina; Măsu­
da în odaie. elefant, cercei, lanţuri, scobitâre de dinţi, rile metrice ete.
Micul copil privi spre arborele cu linguriţe de urechi şi forfecl. In partea literară se găsesc bucăţi
frunde ca acul si dise măhnindu-se: * alese de cetit: „Cetatea dela Fântâneie“ ;
* i
>
— Cât de frumos e acest mic arbore. Tutunul lui Detvett. (Moţul: Teofil Frâncu); „O scrisore dela
Să nu-1 aruncăm pe foc. Muselim Selo“ (poesie de G. Coşbuc);
u
Părinţii au ascultat de vorba copilului. O foie germană povestesce o istorie „Frumosa Irina (baladă de St. O. Iosif);
Şi îndată ce şl-a spus copilul dorinţa, pe veselă despre generalul Detvett şi despre „Raze de primăvară (poesie de Z. Bârsan-
11
brăduţ s’au ivit flăcări mici, cari strcluciau un soldat angles. Veturio); „Grăuntele de grâu (de contele
u
în odaia sărăcăciosă. Când s’au finit tractările între Botha Lew Tolstoi); „Bătrânul clopotar (Idilă
11
Căci s’a întâmplat o minune. Era pre­ şi Kitchener, fără resultat, şi s’a făcut ar­ de primăvară, (de W. Korolenko); „Lăcomia
11
săra nascerii Mântuitorului. Stele au cădut mistiţiu, regimentul Cast-Kent a început strică omenia (Proverbe de Marion);
w
din cerift, şi cum cad pe! alţi arbori picurii ârăşî să urmărescă pe Dewett. Generalul „Două hiene (fabulă, de Gavril Bodnariu) •
de rouă, aşa cădeau stelele pe arborele mic bur s’a lăsat un timp ore-care să fiă per­ „Gâscele Ovreului (anecdotă, de Cărăbuş).
11
de Crăciun. secutat. De-odată însă s’a întors fără de Partea economică: „O ramură de pro-
Când s’a întâmplat acesta, soţia omu­ veste, a bătut trupele britice, o parte a ducţiune şi avuţia naţională ; „Faceţi
11
14
lui sărac a suspinat: „prigonitorilor a cădut, er alta a fost pânză în casă (ambele de Dr. G. Maior);
11
— Ce căldură binefăcătore simţesc, prinsă. Pe Englesii răniţi i-au transportat „Economia : „Iernatul vitelor . — Ur-
11
11
deşi n’am aprins micul arbore. în spitalul bur, pe când pe prisonierii să­ meză diferite poveţe; lectură distractivă,,
Copilul a bătut în pălml de bucurie, nătoşi i-au folosit ca îngrijitori ai celor glume etc.
bolnavi. Călindarul are în frunte portretul lui
A doua (fii Botha şi Dewett au vi- George Larnr, cu biografia, (in partea li­
terară.)
dinţii lui Dewett atîrna luleaua cu ţevă Un esemplar „Călindarul Plugarului
11
De atunci în tot anul, pe la sărbă­ scurtă. Generalul, vestitul strateg, s’a adre­ costă 25 cr. (50 bani), plus 5 bani porto
sat unui Engles rănit: postai. Vendetoriior se da rabat cuvenit.
omenii casele lor eu arborele de Crăciun. — Ai ave ceva dorinţă?
— Aşi avă.
* Oa,lexid.arial septemânei.
— Care ar fi ?
Vrăbiile şi usturoiul.
— Aşi dori o pipă de tăbac şi chi- DECEM. (1901) are 31 fiile. ANDREA..
0 revistă germană scrie următorela: brite.
s’a constatat, că vrăbiile nu sufer mirosul Dewett, fără a fiice vr’un cuvânt, Călend. Iul- v. Călend. Greg.
Pilele
de usturoiu (aiu), care împrejurare se pote ş’a scos tabacherea şi a întins’o soldatului,
esploata cu succes, ca să depărtăm vrăbiile care de bucurie isbucui în plâns. Dum. lti Păr. Ageu 29 Toma şi Ion.
dela locurile, unde nu dorim să le avem. — Peste câte-va fiile vă vom -şi li­ Luni. 17 Păr. Dânilă 30 David
Marţi 18 M. Sevastian 31 Silvestru
E suficient a acăţa un căţel de usturoiu la bera — fiise Dewett mai târfiiu.
Mere. 19 Sf. Bouifaţiu 1 Ian. 1902 a. n..
locurile, cari voim să le ferim de vrăbii, şi
După două săptămâni Englesul li­ Joi 20 Mart. Ignaţiu 2 Macariu
putem fi siguri, că de acele locuri nu se va
berat urmăria ârăşî pe generalul bur. Sfîr- Viner 21 S. m. Iuliana 3 Genoveva
apropia nici o vrabie (?) Sâm. 22 S. m. Anastasiă 4 Isabela
şitul acestei urmăriri a fost ca şi mai îna­
* inte, şi nefericitul oştăn, care acum a pri­
Podobele femeilor la Romani. mit o rană în frunte, a căfiut ârăşî în ma­
nile Burilor. El însuşi numai atunci a sciut Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
Femeile romane aveau mare grije de
acâsta, când deşteptându-se din starea-i Din S>7 Decembre 1901.
frisura şi peptenatul perului lor, întocmai
amorţită, ş’a aruncat prima privire spre
Măsura Valuta
tau o frisură a părului, care se numia tu- sâu Callfcaiess. în
tulus, adeoă o peptăuăturft, care se asă- propria maramă a legat rana sângerândă. greutatea Kor. |fii.
măna cu un turn, legat cu o pauglioă albă. Soldatul a privit spre el speriat. Dewett
într’acea a dis surîdând :
Mai târfiiu femeile întrebuinţau şi ferul, fă- » j i H. L. Grâul cel mai frumos 13
— Te-am cunoscut îndată. Aşa-I, că Grâu mijlociu . . . 12 60
cându-şl cârlionţe, mai mari şi mai miti­ 71
T) Grâu mai slab ... . 11 60
tele, în tocmai ca şi îo timpurile nostre, d-ta eşti, pe care te-am liberat acum două —
Grâu amestecat , . 9
âr când Romanii au veuit în contact ou septămânl? Durere, că acum a venit un Săcară frumosă. . . 8 —
Germanii, femeile au început să-şi împle- timp rău, n’am nici tăbac, nici chibrite. Săcară mijlociâ. . 7 60
Der pote peste puţin — dâcă ne-om întîlni 7)
tescă părul. Femeile oele bogate împleteau 7) Orz frumos . . . . 7 —
ârăşî. Orz mijlociu. . . . 6 00
»
* 7) Ovăs frumos. . . . 5 40
moda diademei : Se punea un -semicerc pe 7) Ovăs mijlociu . . . 5 20
frunte, care trecea prin păr, âr părul era Cel mal bogat stat.
Cucuruz ....................... 7 60
peptănat peste el cu multă isteţime aşa, că Decă bogăţia statelor s’ar socoti numai Mălaiu (meiă) . . . 7 40
7)
nu se vedea, decât partea dinainte mai ri- după faptul, că au datorii, ori nu, atunci Mazăre.......................... 19 —
Linte ............................. 14 —
dioată, oare forma diadema. cu drept cuvânt s’ar pute fiice, că ducatul
Acâstă modă a diademei ni-se pare Anhalt e cel mai bogat între tote statele. Fasole............................ 10 —
22
Sămânţă de in . . .
atât de admirabilă la fieiţel* şi la femeile Ducatul Anhalt nu are datorii de loc, ci Ti Sămânţă de cânepă . 8 —
—
7)
mai de frunte romane. bani gata opt milione de maree în hârtii de )) Cartofi........................... 2 10
Măzăriche..................... — —
1 kilă Carne de vită . . . — 88
vremurile acelea şi erau preferate mai ales mititeii cetăţeni ai acestui ducat deja în
Carne de porc . . . — 96
acelea, c»rl dădeau părului colârea gal­ clipa nascerii dispun de câte circa două- 7)
7) Carne de berbece. . — 72
w
benă a auralui, cum vâfiusera la femeile fiecl şi cinci de maree „avere economisată 100 kil. Său de vită prospăt . 44 -
germane. de vom ave în vedere principul, că averea Său de vită topit . . 72 —
7)