Page 65 - 1901-12

REDACŢIUNEA, „gazeta« iese înicrn dl.
Administraţinnea §i Tipomfla Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ş6se luni
12 cor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă 2 jl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franol, pe ?6se
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie primesc la Admlnlstraţluno în N-rii do Duminecă 8 franol.
Braşov şi la umătorelo
Se pronumoră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiole poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
polik Nachf. Anton Oppolik. Admmistrafmnca, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. ttold- TSrgul Inului Nr. 80, stagiu
berger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şiiso
Xieopold(VII ErzsAbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL IMSERŢIU NILOR: Cu dusul în oaBă: Pe un an
o seria garmond pe o colâna A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lunîlâo., potrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corono. — Un esemplnr
Publicări mai doso după tari­ 10 banî. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cAt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
nintuv^vaiarrjtuMtPcuKkMnintuvuminv;
1901.
Grijile guvernelor dualiste. încheiat pe cale parlamentară, se se conferenţă, der numai spre a dovedi pregătesoă împăcarea. In sensul acesta gu­
declare separarea economică, teri­ buna voinţă, cu alte cuvinte fără vernul salută ca un presemn important
Griji mai mari şi mai seriose, toriul vamal de sine stătător. speranţă în reuşita înţelegerei. compromisul marilor proprietari feudali în­
decât ori şi când dela 1867 încoce, Ce se petrece într’aceea în Aus­ Er fără înţelegere nu e nici po­ cheiat cu prilejul alegerilor dietale şi pre­
au cuprins la sfârşitul anului cercu­ tria? sibilitate de a-se evita catastrofa, ce supune, că la ambele părţi va învinge cal­
rile politice ale monarchiei austro- E lucru învederat că dâcă e ameninţă dualismul. mul, spre binele imperiului şi al ţării. —
ungare. vorba de a se conserva neştirbit In dieta din Lemberg locţiitorul conte Pi-
Dualismul trece "printr’o crisă parlamentarismul şi de a se evita ninslcy a accentuat, că vrâ să fie obiectiv
„Politica de naţionalitate“. Sub
gravă. Cei doi şef! ai guvernelor din catastrofa unei sistări a constituţiei, şi nepărtinitor faţă ou partidele şi naţiona­
acest titlu Bartha Miklos sorie un artiool
Yiena şi Pesta lucrâză ca la un co­ acesta atârnă numai dela înţelegerea lităţile. Deputatul rutân Olesvitehy accen­
de fond în „Elienzâk", debitând din nou ve­
mun avis spre a împiedeca prăbuşi­ dintre German! şi Cehi. De vor ca­ tua, că prin aceea, că deputaţii ruteni au
chiul cântec despre necesitatea unui stat
rea lui. Ministru-preşedinte Koerber de aceste două popâre la o învo- reintrat în dietă, vrâu să-şi manifesteze
unitar maghiar şi acusând politica acestor
desfăşură înaintea parlamentului şi ielă, atunci tote vor fi salvate. In dorul lor de muncă, dâr dâcă preteasiunile
30 auî din urmă, că n’a făcut nimica (!) pen­
a ferii periculul, de care e amenin­ caşul contrar tâte vor fi compromise. lor nu vor fi satisfăoute, ei vor părăsi ârăşl
tru ajnngerea acestui scop. In oestiunea de
ţată constituţia esistentă austriacă Pentru moment fierberea şi ac­ dieta. Stapinslcy, conducătorul partidului
faţă Maghiarii trebue să fie intransigenţi.
pentru caşul, că Cehii şi Germanii, ţiunea s’a concentrat cu totul în poporal polon, va propune o moţiune de
„Soluţiunea oestiunei de naţionalităţi nu se
dela a cărora atitudine atârnă pacea Praga şi în dieta boemă, care a fest urgenţă în afacerea dela Wrescheu. Mo­
pâte face — dice B. — decât pe ybasa
şi activitatea parlamentară, nu vor deschisă alaltăerî. ţiunea va provoca dieta să-şi esprime sim­
unităţii statului, oare este oestiune de esis-
încheia între sine cel puţin un ar­ Guvernatorul Boemiei, contele patiile faţă de victimile din Wresohen şi
tenţă naţională pentru Maghiari, căci alt­
mistiţiu, care se facă cu putinţă re- Coudenhove, a adresat în prima şe­ că întreg poporul polon protestâză în con­
fel s’ar ivi tendinţe federaliste ca în Aus­
solvarea pe cale constituţională a dinţă un discurs cătră representauţii tra atacurilor îndreptate asupra drepturilor
tria. Numai rassa maghiară, basată pe supe­
proiectelor pactului cu Ungaria. De poporului cehie şi german şi, făcând inprescriptibile ale Polonilor. Stapinsky va
rioritatea oulturală, de avere şi numerică
altă parte ministru-preşedinte Szell alusiune la conferenţa de împăcare, mai propune ca dieta să voteze 100,000
pite asigura Ungariei unitatea. De aceea
a început prin (fiarele sale se pre- pe care o va conchiăma guvernul, corâne pentru ajutorarea conaţionalilor pri­
nu ae pite tolera ou nici un preţ, ca să
gătâscâ opiniunea publică maghiară i-a provocat să încheie între sine goniţi afară de Galiţia.
se producă organisaţii separate şi opuse
pentru acţiunea de salvare a institu- pacea, seu cel puţin un armistiţiu şi
pe terenul politio, administrativ şi cul­
ţiunilor dualiste, ce voesce se o în­ a adaus, că guvernul presupune, că
tural . Maghiarii şi pactul. Am arătat în
u
treprindă la cas, când în Austria buna chibzuire va învinge şi că la revista nâstră din numărul trecut marile
Eate de mirat, cum mintea scriitori­
erăşî ar înceta se funcţioneze parla­ ambele părţi se va afla curagiul îngrijiri, ce i-au cuprins pe Unguri din
lor maghiari şi astăcjl este atât de întune­
mentul, reînviând domnirea §-lui 14. pentru a face pace. causă, că reînoirea pactului vamal cu Aus­
cată, încât nu văd, cât sunt de utopice
Koerber şi Szell dau de pie- Vorbirea guvernatorului a fost tria e în primejdie de a-se înfunda ârăşl.
tendinţele lor, cu tite esperienţele triste, ce
decî şi de oposiţiune în urmărirea primită cu tăcere din tâte părţile, şi Guvernul unguresc a dat de soire prin
le-au făcut în aceşti din urmă trei-cjeol de
planurilor lor. Apelurile guvernului ce răspuns credeţi că i-s’a dat? unul din organele sale, că deşi situaţiunea
ani. —r- Am dori să seim totuşi, oam ce
austriac la buna judecată, la spiritul Cehii tineri ş!-au presentat pro- în afacerea pactului e gravă, pe cât timp
crede Bartha, că ar trebui să se facă din
pacînic şi la chibzuinţă conducători­ puuerea pentru compunerea unei însă în Austria va sta constituţia şi numai
partea Maghiarilor, ca să obţină resultate
lor partidelor naţionale nu prind, âr adrese de drept public, âr radicalii în maşinăria parlamentară se ivesc turbu-
mai bune decât pănă acuma?
planul de procedere al lui Szell pen­ ceh! au ridicat o reservaţiune în rărl, şi pe cât timp cei de dincolo de Laita
tru eventualitatea, că parlamentul contra legalităţii compunerei dietei. nu vor năvăli în contra legei dela 67, la­
în Austria nu va mai funcţiona, Agrarianii au accentuat deosebit, că Din Austria. Alaltă-erî Majestatea şele acestei legi nu sunt şfânmafe' şi Unga­
este viu şi, cum se pare, energic ţin tare la dreptul public boem. Par­ Sa monarchul a primit într’o audienţă de riei îi rămâne problema, ca pentru acel
combătut de oposiţia maghiară in- tidul pangerman a ridicat la rândul o oră pe ministru-preşedinte Aoerâer, după cas să se îngrijâsoă de-o lege de necesitate,
dependistă. său asemenea protest. oare a urmat îndată un consiliu de mi­ care în spiritul oelei dela 67 să apere de-o
Deja unele foi ale fracţiunilor Procederea Cehilor e privită de niştri. potrivă marile interese ale ţării şi mo-
din stânga au început se ameninţe cătră German! ca demonstraţiune în — In 28 Dec. n. s’au deschis dietele narohiei.
cu obstrucţiunea, dâcă guvernul ar contra constituţiei şi a intenţiunei provinciale dm Praga, Lemberg, Bruno şi Asta, după foile oposiţionale ma­
încerca serios se aducă în caşul guvernului de a stabili o înţelegere Graz. In dieta din JPraga locţiitorul conte ghiare va să dtcă o renunţare la indepen­
amintit legea de transiţiune, despre ceho-germană. Coudenhove a cjis în cuvântul de desohidere, denţa economică a Ungariei, la aşa numitul
care a vorbit fâia oficiâsă „Nemzet“. Conferenţa de împăcare are sub că guvernul va ruga pe cele două naţio­ teritoriu vamal separat. Călărind pe con-
Kossuthiştii de tote culorile stă- asemeni împrejurări puţine şanse de nalităţi din Boernia (Germani şi Cehi) să clusiunea aoâsta, numitele foi acusă pe Co-
rue ca îndată ce tratatul vamal şi succes. Clubul Cehilor tineri a şi stabilâsoă între sine condiţii de pace, ori cel loman Szell, că e adversar deolarat al in­
comercial cu Austria nu va pută fi enunciat, că e gata a lua parte la puţin condiţiile unui armistiţiu, care să dependenţei eoonomioe şi oă siluind legea

FOILETONUL „GAZ. TRANS". sfîrşit. Acuma e timp de post, după săr­ mune numai în acest chip puteam să-i dăm deveni nesuferit. Câte-va dame duceau lor-
bători însă să se facă cununia, trusoul se espresiuue. Hotărîrftm, că micul salon, să-l gnonul la ochi, ca să mă vacj.ă mai bine.
(5) pâte pregăti pe urmă". zugrăvim în roşu, căci de şi este o colâre N’aveam însă înoătrău, aceste visite trebu­
Mama a cedat, căci în casă la noi ordinară, der oadrele ies mai bine in relief pe iau făoute. Tola veselă şi uşâră, ca o pă­
L a isvor. tot-dâuna voinţa tatei era de-asupra. De un fond roşu. Sufrageria să fie în colâre verde sărică, mă despăgubi» însutit.

De H. Sienkie'wioz. sigur şi la noi va fi tot aşa! Eu începui deschisă având înfăţişarea de faianţă, des­ Eu supraveghiam zugrăvitul odăilor
— Fine. — să îmbrăţişez şi să sărut pe mama aşa, că pre celelalte n’am m&i putut vorbi, căci în persână. Timpul era frumos şi păreţii

Ultima umbră a ferioirei mele dis­ n’a mai putut jjtjice un singur cuvânt. Abia Tolei i-se desfăefi ghâtă şi fugi în altă s’au usoat repede. Odaia de dormit am lă­
într’un târejiu putu să cjlcă: „Tot nebună ai odaie să şi-o lege. sat s’o zugrăvâscă în colâre roşa.
păru. Tola era cuprinsă de o sensaţie de
fericire, care eradia dintr’însa ca o rază de fost tu în tot-dâuna. Lucrul prinoipal e, După un timp se întârse înapoi ou Din di în 4i iubirea mea faţă cu Tola
lumină. Ne plimbam braţ la braţ prin odaie. că am biruit. Eşti mulţumit ?“ tata, care mă caracterisâ drept un nesoco­ cresoea. Acuma eram sigur, că chiar dâcă
Ea îmi povestia, cum se întâmplară tote. Eu eram fârte amoresat, dâr ou tâte tit şi tartar, îmi promise însă ou tâte aces­ s’ar schimba, de esemplu, dâoă ar deveni
„Mama spunea la început, că nu se acestea prea ruşinos, aşa că păn& atuncea tea, că & treia cjf de va fi cununia. urîtă, mi-aşl di°e: Mi-s’a întâmplat o neno­
pâte: „Tu n’ai ideie, cât de neouviincios nicl-odată n’am îudrăsnit a o îmbrăţişa. Abia * rocire, dâr de încetat n’aşl înceta a o iubi.
lucru este pentru o fată tinâră, a voi să aouma mi-am luat ouragiul, a o strînge în * * In asemenea momente te ataşezi aşa de
30
zorăsoă căsătoria*'... Eu i-aui răspuns, oă braţe, ea însă se smulse uşor şi d' -* In primele cjhe amorul nostru era mult femeii iubite, încât nu mai scii, unde
amândoi o zorim. Mama îşi ridioa mereu „Este aşa de plăcut a ne plimba braţ plin de scene emoţionante şi noi eram înoetâză eul tău propriu.
14
oohii la plafoud şi dădea din umeri, tata la braţ, ca doi copii cuminţi . vecinie ou lacrămile în ochi. Pe urmă a Adesea-orI ne jucam, ca nisce copii.
înflorit plin de veselie, oa o flâre în pri­
mă trăgea, rîdînd, le sine, îmi săruta frun­ Si ne plimbam mai departe în sus şi Gând veniam diminâţa şi o găsiam singură,
măvară. Acuma rîdeam tâtă (jiua.
tea, ba chiar şi mâna, âr mama cjicea: „Tu în jos. I-am spus, oă m’am îngrijit de lo­ începeam să o caut prin odaie şi dâoă nu
ai fost tot-dâuna prea indulgent faţă ou cuinţă şi că am pus să zugrâvâsoă păreţii Fiind-oă Pascile au că(jut anul acesta o zăriam îndată, întrebam: „Nu se află
fata, însă trebue să avem âre-oare consi- nu cu uleiii, căci ar costa prea mult, ci cu târejiu, era deja primăvară în tâtă puterea cine-va aici, care este amoresat?" — âr
deraţiune şi pentru lume". altă văpsâlă, care este forte asemănătâre cuvântului. Arborii erau înfloriţi de a bi­ dânsa îşi scutura eăpşorul blond şi răs-
Tata a răspuns: „Ah, ce, lume! Lu­ uleiului şi are avantagiul că se uscâ re­ nele. înainte de săptămâna patimilor am pnnse: „Mi-se pare, că nu este". — Şi
mea nu le va da fericirea, ci ei singuri şl-o pede. Tola repetă: „Sa uscă repede", şi făcut mai multe visite obligate cu Tola şi aoâstă domnişâră?" — „Acâsta, pote, ni­
vor face; noi în tote am fost in tot-deuna fără să seim de ce, începurăm să rîdem cu părinţii ei. In tote părţile se uitau la ţel*. Er după o pausă adăogâ: „Ba, pâte
contra lamei, las’ să morgă aşa până la amândoi, probabil fiind-că bucuriei co­ mine cu âre-oare curiositate, ceea-oe îmi fârte mult".